9,547 matches
-
mii de mâini care geticulau dezordonat. Veronica o luă la fugă și-n cale i se puse o apă mare, învârtejită, cu bulboane enorme, pe care aluneca la vale o moară în flăcări... Era un spectacol fantastic cum ardea acea moară pe oglinda apei, în reflexe rubinii... Așa în vis își aminti cum Eminescu îi citise cu câteva zile în urmă novelele lui cu cele șase gravuri care începeau cu descrierea unui București sordid, plin de noroaie, apoi portretul luciferian al
EMINESCU ŞI VERONICA- PLECAREA DIN VIENA(CAP13-14) de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1215 din 29 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/348044_a_349373]
-
unui București sordid, plin de noroaie, apoi portretul luciferian al lui Toma Nour și al lui Poesis, actrița-subretă care juca în Norma de Pucini... dragostea dintre ei... și scenele teribile de luptă cu honvezii.... Era poate ilustrarea acelor pagini cu moara luată de apă arzând în flăcări... De căpcăun tot nu scăpase, de acolo de pe o stâncă, deodată s-a aruncat într-un hău; aluneca undeva în gol și golul nu se mai termina, se ducea plutind ușor cu niște aripi
EMINESCU ŞI VERONICA- PLECAREA DIN VIENA(CAP13-14) de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1215 din 29 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/348044_a_349373]
-
soarta în mâini la 19 ani.Fugiseră cu caii pe câmp până dincolo de lume să își unească destinele, căci părinții nu îi lăsau să se ia...Bunicul din partea mamei era chiabur, Anica era avută, iar Ion era sărac, lucra la moară... Când s-a născut Gentiana, Anica a fost în al nouălea cer: fetița era albă ca neaua, cu obrașii roșii, iar ochii adunaseră în ei tot albastrul cerului. Genele lungi și negre ascundeau numai pentru o clipă lumina albastră , ca
GENŢIANNEBLUE de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 223 din 11 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/348146_a_349475]
-
că la ușa magaziei cu concentrat pentru păsări este șareta lui Viorel. Când s-a apropiat de magazie, s-a intersectat cu magazionerul. - Unde te duci, nea Ioane? îl întrebă proaspăta ingineră. - Sărut mâna, domnișoară! M-a trimis șeful la moară să văd dacă mai au până termină ce le-am dat ieri la măcinat pentru uruială. - Și la magazie cine rămâne? Aveam treabă cu dumneata. - Cu ce anume, domnișoară? - Avem suficientă făină de oase sau să trimitem la fabrică, la
FIARA CU CHIP UMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1275 din 28 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347478_a_348807]
-
ce se despărțise de ea și cum putea să se împiedice așa din senin? A mers și ea la magaziner să afle mai multe de la el, însă se întoarse și mai nedumerită. Cum de nea Ion a plecat subit la moară lăsând magazia deschisă să intre Săndica în ea? Ceva nu se potrivea cu realitatea. Cum de tocmai atunci a apărut soțul său la magazie să o salveze? Toate aceste semne de întrebare vor fi lămurite când se va întoarce Săndica
FIARA CU CHIP UMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1275 din 28 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347478_a_348807]
-
despre el că se îngropa sub pământ, la doi metri adâncime după care treceau peste groapă, cai, urși, elefanți, pentru ca să fie dezgropat peste o oră și jumătate, la capătul unei rezistențe supraomenești, că spărgea pe piept, cu barosul, pietre de moară, făcea box și lupte cu sportivi de performanță, campioni, era omul forte care rupea lanțuri, intra într-un butoi cu apă, deasupra căreia se turna benzină și i se dădea foc, spre a nu permite ieșirea, câteva minute bune, până când
FRAŢII TARZAN. CORIFEI ÎN ARENA CIRCULUI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1096 din 31 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347614_a_348943]
-
plin! Face parte din Circul AS a cărui întreagă trupă protagonistă este familia Cristea, corpul organizator, doi recuziteri și cinci acrobați. Decan de vârstă este Traian Cristea, acum, la 79 de ani, cel care poartă pe umeri nu piatra de moară a anilor, ci nimbul rezistenței cu demnitate, în înfruntarea cu ei. Trupa de circ AS izbutește întâlnirea cu istoria Circului!... Aici poate fi regăsit făptuitorul ei, corifeul arenei circului, Traian Cristea!... (Nu mult după realizarea acestui text, pe baza unor
FRAŢII TARZAN. CORIFEI ÎN ARENA CIRCULUI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1096 din 31 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347614_a_348943]
-
îndată de ce. Nu avea un scutier pe nume Sancho Panza, și nici o iubită pe nume Dulcinea, dar poate că o mârțoagă imaginară și arme de carton, da! Cu care se lupta, ooo, ce-i mai plăcea să se lupte cu morile de vânt! - din păcate, pe tărâmul artistic. Căci Don Quijote din Berceni trăia în țara (și în anul de grație) în care cele-mai-inepte creații artistice treceau drept capodopere, iar autorii lor erau considerații genii-în-viață și erau multipremiați. Cum era posibil așa ceva
DON QUIJOTE DIN BERCENI de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 2261 din 10 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/350166_a_351495]
-
curgeau valuri, valuri, îți inundau urechile, creierul ți se îneca și sufletul se sufoca sub iureșul verbal al nebunei. Dacă vreun nenorocit intra sub tirul ei, era terminat. Nu mai apuca să-și facă cruce sau testamentul. Turuia ca o moară neferecată, de-ți venea să pui mâna pe ciocan și să-i fereci dinte cu dinte ca să-i oprești revărsarea blestemată. Baba APUCATA era o mare figură. Mergea târând după ea flendurile a vreo nouă fuste puse una peste alta
ROMANUL FANTASTIC MĂRŢIŞOR- FRAGM.1 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1471 din 10 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350126_a_351455]
-
ce așteaptă la ușă cu boală, cu neputință. Osie: Un pătrat în mijlocul a două cercuri, o osie! Rază: Eu plec. Axă: Încă nu ai înțeles roata. Rază: Ce roată să înțeleg? Roata bicicletei? Roata lumii? Osie: Roata olarului. Spiță: Roata morii. Axă: Lutul și apa, moartea și viața. Osie: Olarul și lutul. Spiță: Moara și apa. Rază: Roata norocului, poate așa mă aleg cu o bicicletă pentru cocurs. Cred că eu o să dau o roată în jurul magazinului până descifrați voi taina
ROATA de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1827 din 01 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350237_a_351566]
-
două cercuri, o osie! Rază: Eu plec. Axă: Încă nu ai înțeles roata. Rază: Ce roată să înțeleg? Roata bicicletei? Roata lumii? Osie: Roata olarului. Spiță: Roata morii. Axă: Lutul și apa, moartea și viața. Osie: Olarul și lutul. Spiță: Moara și apa. Rază: Roata norocului, poate așa mă aleg cu o bicicletă pentru cocurs. Cred că eu o să dau o roată în jurul magazinului până descifrați voi taina punctului din care trasați cercul. Spiță: Mai așteaptă! Rază: Cât? Spiță: Până cumpărăm
ROATA de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1827 din 01 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350237_a_351566]
-
tăcut pe-o stea Stea de roua și de nea. Plângeți, surioarelor, Apelor, izvoarelor, Munților, câmpiilor, Plângi, tu, floarea viilor. Plânge lamura de grâu, N-are cine-o ține-n frâu. Hohotesc pădurile, Cască toate gurile, Scorburile, șurile; Plânge vântul morilor, Țipatul cocorilor. Plâng Lipcanii, Pererita, Si Soroca-și cerne sita, Basarabia - cernita, România - înrudită. Sita lor, cu lacrimi grele Plânge-n versurile-acele, Plânge-n versurile-aceste Că Poetul nu mai este, Plâng cu toți din tată-n fiu, Pentru chipul sau cel
POEME OMAGIALE PENTRU GRIGORE VIERU, DIN CARTEA CU ACELAŞI TITLU -CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 376 din 11 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361819_a_363148]
-
multe uși și aprobările nu se dau decât pe bani. Și eu mi-am închipuit că toate declarațiile grangurilor sunt curate. Mai rău ca în perioada fanariotă. Nici o informație nu se mai obține fără plată. Cred că mă lupt cu morile de vânt și o să mă dau bătut. Am pornit cu mare entuziasm, dar mă desumflu văzând cu ochii. - Domnișoară, vreau o cafea. - Imediat domnu'... Îi face semn autoritar cu degetul să vină la el. - Dumneta știi să faci o cafea
O CAFEA BUNĂ, CAP.13 de ION UNTARU în ediţia nr. 375 din 10 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361901_a_363230]
-
cei din partea Râmnicului Sărat. Ei au format cartierul Vechi și Băjenari. O ultimă migrație a fost prin anii 1927-1928, a oltenilor și tulcenilor. Locul unde s-au așezat, la marginea comunei, s-a numit cartierul Coloniști și se întindea de la moara fraților Popescu, până spre extremitatea comunei, către mare. Bunicii mei făceau parte din cea de a doua migrație, mocani ce au venit în transhumanță cu oile din zona Sibiului, înainte de 1900, rămânând definitiv pe câmpiile mănoase din Dobrogea (bunicul) și
DULCE COPILARIE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 372 din 07 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361868_a_363197]
-
în: Ediția nr. 485 din 29 aprilie 2012 Toate Articolele Autorului DRUMUL SPRE PETIA Dacă treci Șomuzul Mare, Mergi pe drumul larg de țară, Urci un deal și treci o vale, Nu simți nici o plictiseală. Cum urci dealul lin al Morii, Te întâmpină frumoase grâne, Când cocoși anunță zorii, Ale unei noi zile senine. Peste tot verzi fânețe largi, Ogoare întinse, de păpușoi, Ce se văd până la Ciorsaci, Lanuri de lucernă și trifoi. Cu traiste grele în spinare, Merg petienii către
DRUMUL SPRE PETIA de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 485 din 29 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361975_a_363304]
-
când, cu file dintr-o carte. În rănile deschise, trăiau doar amintiri Se-ngălbeneau de toamnă și lăcrimau nostalgic, La porțile din inimi, se tatuau cenzuri Iar totul devenea din ce, în ce, mai tragic! Se învârteau prin noi și morile de vânt..., Nu mai puteam opri nicicum risipa Plângea până și cel mai simplu gând Și noi, ne resemnam..., și nu făceam nimica Un lacăt revoltat a spart încuietoarea Prin florile de măr, am evadat...în soare În urmă au
NOI de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1257 din 10 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361986_a_363315]
-
date variatelor forme de relief, a dealurilor, a văilor și a „câmpurilor” (pamântul arabil situat în diferite părți ale localității). Toate acestea exprimă o anumită poziție, formă sau plasare teritorială. Dealurile se numesc: Dealul Glodului, Dealul Purcărețului, Turmătar, Prisnel, Dealul Morii, Dealul Mare, Ciungi, Dealul Îngust, Dealul Viilor, la Prisacă; toate exprimă realități topografice specifice graiului local și diferitelor amplasamente teritoriale (Dealul Pietrii - calcaros; Turmătar- locul în care erau adunate vitele pentru adăpat și înnoptat; Dealul Viilor- acoperit aproape în totalitate
CHELINŢA, UN SAT DIN ŢARA CHIOARULUI de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 519 din 02 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362029_a_363358]
-
pentru adăpat și înnoptat; Dealul Viilor- acoperit aproape în totalitate cu vii). Pârâurile, denumite de către localnici văi, cu un curs perpendicular pe lungimea satului, au de asemenea nume sugestive: Valea Hotarului, Valea Glodului, Valea Poieniței, Valea Lespezoaia, Valea Purcărețului, Valea Morii, Valea Dealului Mare, Valea Îngustului, Valea Sighiletiului; după cum se poate observa, majoritatea denumirilor văilor sunt legate de acelea ale dealurilor, dovadă imediata vecinătate a acestuia. Organizarea hotarnică a satului este legată de aceleași realități locale. Denumirile mai importante ale acestora
CHELINŢA, UN SAT DIN ŢARA CHIOARULUI de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 519 din 02 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362029_a_363358]
-
ținutul a fost cuprins de o foamete mare, datorită inundațiilor și recoltelor slabe. Pentru familiile care au primit drepturi nobiliare, nemeșii, situația a fost mai ușoară,deoarece aceștia erau scutiți de dări și robotă, primind și dreptul de a construi mori pe Someș. Acestea aduceau venituri foarte mari, proprietarii lor făcând parte din rândul aristocrației locale („bocotanii”). În condițiile în care aceștia nu se căsătoreau cu fiice de iobagi sau invers, în cursul secolului al XVIII-lea, se stabilesc în Chelința
CHELINŢA, UN SAT DIN ŢARA CHIOARULUI de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 519 din 02 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362029_a_363358]
-
de piatră de râu, roată de lemn, Roată de fier supusă ruginii-n Prier. Sunt roată agățată de cruce. Sunt roată și drumul e spart Și nu prea știu unde să mă împart Nici unde mă duce... Sunt roată de moară Și sunt o roată cu spița-n pământ O roată cu spița spre cer O roată cu spița-n pământ! Sunt roată întru ființă De separat - cu neputință. În suflet îmi plânge o roată de sânge O, iele nătânge, o
SUNT ROATĂ – SUNT CINEVA DE APROAPE de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 476 din 20 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362076_a_363405]
-
o direcție sau alta. Bombardamentul informațiilor, venit din toate direcțiile, îi dezinformează, demobilizează și dezorientează pe majoritatea tinerilor, nefiind capabili să discearnă între bine și rău, făcând alegerea la voia întâmplării, iar rezultatul este, de multe ori, o piatră de moară pentru povara multora. Dintre aceștia, tinerii care au luat calea bisericii și au aprofundat tainele credinței ortodoxe, e drept, din ce în ce mai puțini la număr, se confruntă cu un altfel de alegere, căsătorie sau călugărie. Așa s-a întâmplat și cu tânăra
FETIŢO, QUO VADIS? de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1146 din 19 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362120_a_363449]
-
inima ta / pe care am dorit s-o beau ca pe o cană de apă / călătoria mea e mai grea acum înapoi către mine” (heraldica plânsului meu). Nu este primul poet care a spus-o: pentru dragoste poți să și mori, ea merită totul, chiar și sacrificiul suprem. Eminescu a spus-o magistral: „o oră și să mor”; Petre Rău spune: „merită omule să-ți dai viața pentru / un vîrf de iubire” (blestemată frumusețea ta). Întregul bagaj de mijloace de expresie
PETRE RĂU, EDEN ÎN CĂDERE, INFORAPART, 2012, (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 712 din 12 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365767_a_367096]
-
a bătut ! ( o vecină ) ,, Unde-i bunica, unde s-a dus ? Adu-mi-o înapoi !” Plângea și tata, încet mi-a spus : ,, Așa plecăm și noi !” Atâția oameni, nepăsători, mâncau și mult vorbeau . Știau că-n viață te naști și mori și mie, nu-mi spuneau!. Mai trist, în cușcă mă aștepta, Molii, cățelul meu, Ce se-ntâmplase, poate știa, Nu pricepeam doar eu. Am înțeles abia mai târziu, Când nu a mai venit, Că doarme veșnic într-un sicriu, Adică
BUNICA de IONEL DAVIDIUC în ediţia nr. 603 din 25 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/365824_a_367153]
-
doreau decât să-și bată joc de severitatea lui, de ambiția lui de a se afirma în fața comandantului de batalion fără ca ei să aibă parte de câtuși de puțin din ceea ce le fusese promis. Lămâie le-a dat apă la moară. A avut pretenția ca soldații plutonului să se echipeze complet. Fiecare soldat era trimis să-și completeze echipamentul, fiecare dintre ei „ uita ” în schimb fie lopata de infanterist, fie foaia de cort, fie masca de gaze sau chiar arma din
XIII. ECOU RĂTĂCIT (INCURSIUNE ÎN ABSURD) de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2106 din 06 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365294_a_366623]
-
decât tatăl lui, Peleu. După cum vedeți, toate legendele Olimpului sunt ca basmele Șeherezadei, trec din una în alta și nu se termină niciodată. Ei bine, am vizitat Peștera lui Zeus. Drumul până acolo e plăcut, platoul respectiv este plin de mori de vânt și mici eoliene. Nimic nu e întâmplător, vremea pe platou este destul de capricioasă - vânt în rafale și ploi intermitente. Ultima porțiune, fiind în pantă, poate fi parcursă cu măgărușii. Dar peștera în sine nu e cine știe ce, avem în
CRETA, INSULA LEGENDELOR de DAN NOREA în ediţia nr. 1345 din 06 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365309_a_366638]