6,604 matches
-
a productivității globale. Aceasta va contrabalansa scăderea marjelor în cazul proiectelor pentru care beneficiarul are termeni de comparație, dar și pentru cele pentru care nivelul de rivalitate împinge la asumarea unor riscuri suplimentare. Chiar dacă firmele au tot interesul să se mobilizeze pentru comprimarea maximală a termenelor, proiectele importante implică intervale de timp în care pot apărea variații ale prețurilor materialelor bazate pe cupru, variație de natură a compromite profiturile. Se au în vedere și diversificări fără legătură cu ceea ce există. Acestea
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
anii următori, firma își demonstrează vocația internațională, băutura ajungând într-un număr de țări străine. Coca-Cola începea asaltul lumii... În 1919, firma este preluată de un grup de investitori, ceea ce înseamnă apariția unei noi viziuni legate de modul de a mobiliza resursele necesare expansiunii. Firma este transformată în societate pe acțiuni și cotează la New York Stock Exchange. Din 1923, președinția consiliului de administrație și managementul sunt preluate de Robert Woodruff, fiul bancherului ce condusese tranzacția din 1919. Acesta își va pune
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
ambele sensuri demarcația nevăzută dintre faptul de a se manifesta și manifestările ca atare și e, finalmente, modalitatea prin care „sufletul devine ceea ce poate fi” (p. 91). Nu e vorba aici doar de niște lucruri de natură speculativă care au mobilizat gândirea unor filosofi pentru care virtutea s-ar identifica cu abstragerea din concret, ci cu o realitate efectivă și invadantă - întrucât ținea de viața însăși a cetății. Războaiele cu perșii fac manifestă ad oculos deosebirea dintre două modalități de a
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
autoreglator constituit din standardele și scopurile personale ale performanței. Eficiența crescută antrenează expectația succesului și va genera perseverență în fața obstacolelor și frustrărilor; perseverența poate conduce la succes, susținând astfel credințele auto-eficienței în situații asemănătoare. Credințele scăzute privind eficiența personală vor mobiliza puține resurse, mărind probabilitatea eșecului și fixând sentimentul ineficienței. De cele mai multe ori expectanțele au un caracter auto-confirmativ, fapt exprimat plastic de proverbul „de ce ți-e teamă nu scapi!”. Bandura a evidențiat rolul deosebit al expectanțelor în învățarea socială Ă factor
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
elevi pretinde realizarea mai întâi, a unor considerații asupra termenilor conecși de „adaptare”-„dezadaptare”. Adaptarea reprezintă, se știe, însăși condiția vieții. Ori de câte ori organismul este supus acțiunii unor agenți stresanți (de exemplu intoxicație, infecție microbiană, o emoție puternică etc.), el își mobilizează mecanismele de apărare spre a face față acestor agenți stresanți. Există adaptare, spune J. Piaget (1965), atunci când organismul se transformă în funcție de mediu, iar această transformare are ca efect un echilibru al schimburilor între mediu și el, favorabil conservării sale. Potrivit
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
care se formează. Un bun pedagog este mai ales cel care știe să se servească și să servească sistemul motivațional al persoanei (Mucchielli, R., 1982). Dacă modelul tradițional avea tendința de a utiliza motivațiile extrinseci (evitând factorii de distragere și mobilizând atenția spontană), sau să provoace motivații intrinseci, mai mult sau mai puțin anticipate și bazate pe interese de lungă durată, perspectiva umanistă privilegiază motivația intrinsecă creată de interese spontane și plăcerea acțiunii. Utilizarea diverselor categorii motivaționale se completează prin crearea
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
Este o lecție despre „continuitatea tradiției” din care se pare că nu am Învățat suficient. În același registru al continuității, așa cum relevă autoarea, „discuția din cuprinsul acestei cărți dezvăluie discrepanța dintre credința nezdruncinată a reformatorilor În capacitatea statului de a mobiliza și controla resurse umane și ineficiența practică a instituțiilor statului În implementarea ambițioaselor planuri eugeniste”. Elitismul biologisttc "Elitismul biologist" Varianta românească a eugeniei arată Încă o dată faptul că, În mare măsură, suntem prizonieri ai vremurilor noastre, În sensul teoriilor pe
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
despre probleme sociale În termeni biologizanți”7. Studiul de față analizează, de asemenea, modul În care ideile eugeniste au fost puse În practică. Discuția din cuprinsul acestei cărți dezvăluie discrepanța dintre credința nezdruncinată a reformatorilor În capacitatea statului de a mobiliza și controla resurse umane și ineficiența practică a instituțiilor statului În implementarea ambițioaselor planuri eugeniste. Cu toate că aspirațiile eugeniștilor nu se regăsesc la nivelul implementării politicilor, legile inițiate de aceștia și reformele În domeniul educației au avut consecințe pe termen lung
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
de altădată”23. Schneider și alți susținători ai aceleiași perspective nu au reușit să depășească aparența superficială a retoricii eugeniste despre normalitate. Este adevărat că această retorică este conservatoare, dar ideile exprimate de eugeniști - În special efortul acestora de a mobiliza capitalul biologic al națiunii - reprezintă o diferențiere radicală față de opiniile existente despre identitatea individuală În cadrul societății și În special În ceea ce privește puterile și responsabilitățile statului. Cercetarea mea are În vedere În principal viziunea fundamental modernizatoare a eugeniștilor asupra statului, În special
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
acest context, definesc „tradiționalismul” ca fiind poziția care respinge modernizarea și provocările sale - ca dorință de recuperare a trecutului, ca o formă de nostalgie culturală. Eugeniștii nu se Încadrează foarte fidel În acest curent, deoarece ei susțin necesitatea de a mobiliza tradițiile și nu de a le conserva. Distanța ireconciliabilă dintre moderniștii proeuropeni și tradiționaliștii antioccidentali nu este atât de vizibilă pe cât au Încercat să o prezinte participanții la dezbaterea despre modernizare din anii 1920 și 1930. Pe parcursul cărții, subliniez faptul
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
o realizez, de exemplu, În ceea ce privește relația dintre elita intelectuală română și populația de țărani problematizează pretenția de raționalism obiectiv și altruism patriotic a reformatorilor eugeniști. Analiza mea subliniază poziția privilegiată și interesele pe care eugeniștii le aveau atunci când Încercau să mobilizeze „energiile biologice” ale populației țărănești; În același timp, nu exclude Însă vocile locuitorilor din mediul rural ca agenți activi În realizarea și implementarea politicilor reformatoare. O viziune similară despre asimetria relațiilor de putere reiese și din analiza dezbaterilor despre rolurile
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
au susținut două tendințe distincte În Încercarea de a moderniza educația, piatra de temelie a viziunii eugeniste despre progres În România. Prima era reprezentată de efortul de a elibera din ignoranță Întreaga populație de etnie română și de a-i mobiliza În acest fel energiile fizice și intelectuale. Cea de-a doua tendință a fost de a direcționa energiile astfel descătușate către scopurile eugenice. Dubla dorință a eugeniștilor - de a mobiliza și, În același timp, de a controla energiile umane - se
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
ignoranță Întreaga populație de etnie română și de a-i mobiliza În acest fel energiile fizice și intelectuale. Cea de-a doua tendință a fost de a direcționa energiile astfel descătușate către scopurile eugenice. Dubla dorință a eugeniștilor - de a mobiliza și, În același timp, de a controla energiile umane - se regăsește și În reformele eugenice din domeniul sănătății publice, care fac subiectul capitolului 6. Deși eugeniștii, În special Moldovan, au creat În perioada interbelică o legislație cuprinzătoare În sfera sănătății
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
din 1913. Forme mai puțin oficiale de naționalism și frământare iredentistă, cum ar fi cele practicate de Liga Culturală sau de intelectuali precum Nicolae Iorga, au menținut interesul general pentru această temă și au alimentat disponibilitatea populației de a se mobiliza În sprijinul fraților de dincolo de graniță. Revolta țăranilor din 1907 a impus confruntarea cu noi probleme legate de asistență socială și sănătate. Răscoala a spulberat orice impresie de stabilitate a zonelor rurale și a dat un avertisment serios elitelor politice
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
erau de partea democrației parlamentare și a idealurilor liberale, criticate de extremiștii de dreapta 83. Cu alte cuvinte, criticile antiliberale nu erau norma, ci excepția. Poziția eugeniștilor români subminează Însă Încrederea În susținerea pe care democrația parlamentară reușise să o mobilizeze În România interbelică. În timp ce unii dintre acești autori se identificau deschis cu extrema dreaptă, mult mai mulți adepți ai ideilor eugeniste se considerau moderați și nu se alăturaseră mișcărilor lui Cuza sau Codreanu, rămânând mai degrabă simpatizanți ai PNȚ. Spectrul
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
Bisericii, sănătatea publică practic nu ar fi existat În România. Totuși, astfel de instituții nu erau concepute În spiritul menținerii sănătății populației, ci mai degrabă ca spații de izolare a bolnavilor de restul societății. Mai mult, Biserica nu Încerca să mobilizeze ajutorul unei părți mai mari din populație În munca desfășurată În aceste spitale. În consecință, semnificația unor astfel de instituții rămânea marginală În viața comunității 108. În Transilvania, situația era oarecum diferită, pentru că atât Biserica Greco-Catolică, cât și cea Ortodoxă
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
existentă nu oferă exemple care să sugereze că mișcările eugeniste din aceste țări erau preocupate de implicarea maselor la un alt nivel decât cel de simpli recipienți ai programelor eugenice. Faptul că Moldovan adresează o chemare indivizilor de a se mobiliza și de a-și dezvolta un sentiment al responsabilității reprezintă un pas În plus față de abordarea eugeniștilor din Europa Occidentală, pentru că denotă un efort de a coopta Întreaga populație, Înțeleasă, implicit, ca fiind compusă din etnici români. Definiția eugenistă a
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
erau comunități străine, parazite pentru organismul național 23. Moldovan era Însă mai mult un pragmatic decât un idealist. El era conștient de implicațiile unei astfel de afirmații Într-un moment al evoluției României interbelice În care statul avea nevoie să mobilizeze toate resursele interne, umane și materiale, pentru a crea un cadru funcțional pentru dezvoltarea civică și economică. De aceea, a adăugat ca un corolar la o astfel de potențială definiție strictă a națiunii Înclinația „naturală” a românilor de a practica
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
a controla mijloacele lor de acțiune publică, ilustrează foarte bine efortul său de a redefini drepturile cetățenești și puterile statului În conformitate cu o viziune corporatistă. Deja la sfârșitul anilor ’30, Moldovan și alți eugeniști care considerau că femeile trebuie să se mobilizeze pentru binele general al națiunii Își modificaseră argumentele și retorica. Discuțiile despre emancipare se estompaseră, pentru a face loc argumentului că femeile au câștigat, practic, egalitatea În drepturi civice cu bărbații, mai puțin dreptul la vot33. Din acest motiv, eugeniștii
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
Moldovan o face statului biopolitic. Atât statul totalitar, cât și cel biopolitic erau prezentate ca antiteze pentru statul liberal și pentru structura pluralistă a vieții politice, susținută de practicile parlamentare 62. Ideologiile totalitare urmăreau să controleze viața privată și să mobilizeze toate forțele sociale În sprijinul propriilor idealuri. În vederea acestui scop, statul era Îndreptățit să folosească orice mijloc de a exercita controlul asupra cetățenilor săi. În același sens, Moldovan a subliniat În numeroase ocazii importanța educației și a programelor care să
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
dreptul să se nască sănătos, deci să moștenească o inteligență sănătoasă Într-un trup sănătos. Amândouă sunt condiționate de o bună masă ereditară și au nevoie de un mediu favorabil 92. Astfel, În opinia lui Manliu, statul trebuia să-și mobilizeze toate resursele și instituțiile - intelectualitatea, programele de sănătate publică, politicile economice, educația științifică, artele, instituțiile legislative și administrative, mijloacele de comunicare, sistemul de educație, Biserica, armata, aparatul de război și diplomația - În direcția transformărilor eugenice. Ideile sale În privința priorităților programelor
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
față de clasele de mijloc și, cel mai adesea, subliniau aspectele disgenice, potențial amenințătoare ale comportamentului reprezentanților acestor clase, mai degrabă decât să Încerce să Îi atragă ca aliați În susținerea ideilor eugeniste. Atunci când discipolii lui Moldovan au Încercat totuși să mobilizeze antreprenori și liber-profesioniști români, atenția lor s-a Îndreptat către conaționalii lor, și nu către oamenii de afaceri sau către membrii unui anumit grup profesional. Procedând astfel, ei evitau confruntarea cu una dintre sursele importante de anxietate din societatea românească
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
Dimitrie Gusti În 1936. Pe de altă parte, eugeniștii considerau educația periculoasă pentru că adesea le oferea inocenților copii de țărani o imagine tentantă, idealizată a orașelor, care Îi putea corupe 37. Astfel, evoluția țărănimii trebuia controlată, fiind, În același timp, mobilizată pentru binele superior. De fapt, problema jonglării Între activarea puterii maselor și, În același timp, menținerea unor mecanisme de control al maselor a reprezentat marea dilemă a partidelor populiste În perioada interbelică. Mișcarea eugenistă a rezolvat această problemă propunând programe
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
ce urma să devină epitomul Încercărilor de reformă din perioada interbelică. Sănătatea publică În dezbaterile dintre liberali și eugeniști (1918-1928)tc "Sănătatea publică În dezbaterile dintre liberali și eugeniști (1918‑1928)" Deja În 1918, un număr semnificativ de medici fuseseră mobilizați În timpul războiului și fuseseră, astfel, martori ai problemelor grave de sănătate apărute În tranșee sau pe frontul din interiorul țării. Experiența războiului i-a convins pe acești medici că sănătatea populației În România trecea printr-o criză foarte serioasă, care
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
o schimbare de priorități, de la medicina preventivă și probleme de profilaxie și igienă la nivel local la medicină curativă, al cărei scop direct era să trateze problemele de sănătate ale trupelor de pe front. Un mare număr de medici au fost mobilizați pentru front, privând multe regiuni de Întregul lor personal medical, În timp ce medicii rămași În țară trebuiau să lucreze În serviciul public, În spitale 87. Regimul Antonescu a continuat să Își afirme sprijinul retoric pentru măsuri preventive de sănătate publică, Însă
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]