1,712 matches
-
zilele noastre. Problematica delimitării acestui curent, recunoscut pentru dificultatea de a primi o definiție unică, implică nevoia de raportare la o direcție literară opusă desfășurată sincron, anume modernismul. În cultura română, regimul politic a favorizat opere care să continue direcția modernistă manifestată în perioada interbelică, în schimb mușamalizând creațiile autorilor interesați de o estetică nouă, de avangardă. De aceea, literatura postmodernă s-a desfășurat până la sfârșitul anilor optzeci în mod subteran, materializându-se în activitatea mai multor grupuri și cenacluri literare
Literatura română postmodernă () [Corola-website/Science/312094_a_313423]
-
artistice din a doua jumătate a secolului al XX-lea. După o modernitate manifestată și dezvoltată organic, în perioada interbelică, a urmat epoca neagră a proletcultismului, când au fost scrise foarte puține opere literare de valoare. În anii 1960, tradiția modernistă a fost reînnodată prin apariția unui curent denumit de Mircea Cărtărescu în studiul său, „Postmodernism românesc”, tardo-modernism, iar în alte surse, neo-modernism. Excepție făceau prozatorii din grupul Școlii de la Târgoviște (Mircea Horia Simionescu, Radu Petrescu, Costache Olăreanu, Tudor Țopa), cei
Literatura română postmodernă () [Corola-website/Science/312094_a_313423]
-
descoperiri științifice sau tehnologice și la evenimentele de cultură. Numeroasele procedee ale intertextualității, utilizate de obicei cu o intenție ironică sau ludică, au și o necesară funcție ornamentală, de compensare a metaforei, înlocuită de metonimie ca figură dominantă a paradigmei moderniste. Recuperînd stilurile vechi și convențiile cestora, postmodernismul dialoghează cu trecutul cultural pe care, spre deosebire de moderniști, nu-l găsește secătuit de resurse, extenuat, ci suficient de util pentru a fi recondiționat și reintegrat unei viziuni care-l reabilitează ca fapt de
Literatura română postmodernă () [Corola-website/Science/312094_a_313423]
-
aceștia și astfel Biserica Ortodoxă de stil vechi din România a intrat în comuniune cu Sinodul Kiprianit. PS Cozma a protestat, fiind nemulțumit de intrarea în comuniune cu mitropolitul Kiprian de Oropos și Fili, considerându-l eretic, deoarece era considerat modernist și susținea o ecleziologie "falsă". El susținea păstrarea tradiționalismului ortodox, refuzând orice element de modernitate. În luna martie 1984, a avut loc un puternic incendiu la Mănăstirea Slătioara, focul izbucnind în paralel în 5-6 locuri. În chilii au fost găsit
Cozma Lostun () [Corola-website/Science/311719_a_313048]
-
Participă cu referate și comunicări la reuniuni științifice internaționale (Atena - 2004, Manchester și Madrid - 2007, Dresda - 2008, Graz - 2011, Salzburg - 2012, Roma - 2013, Kὅln - 2013, Madrid - 2015, Prato și Roma - 2016), “Am avut încredințarea, încă de când i-am comentat Discursul modernist (Editura Cartea Românească, 2000), că Maria-Ana Tupan este unul dintre acei foarte puțini critici români care dețin atúurile necesare pentru a-și extinde investigațiile asupra unor arii în care literatura interferează cu filosofia și cu științele. I-am recunoscut mai
Maria Ana Tupan () [Corola-website/Science/311051_a_312380]
-
și profesorul lui Salvador Dali. La Prado el a descoperit și a fost inpresionat de picturile lui Hieronymus Bosch și ale lui Pieter Brueghel cel Bătrân. Serile le petrecea lucrând împreună cu pictorii tineri, neconformiști. În timp ce primele picturi erau în tradiția modernistă spaniolă, în curând lucrările lui au devenit mai simplificate și decorative. Deși continua să-i displacă conservatorismul academic, perioada în care a studiat și lucrat în Spania a însemnat o dezvoltare a tehnicii sale în care el a unit o
Wifredo Lam () [Corola-website/Science/311293_a_312622]
-
având ca exponenți maximi pe Tomás Carrasquilla, Jorge Isaacs y Rafael Pombo (cunoscut pentru literatură pentru copii). În această perioadă autori că José Asunción Silva , José Eustasio Rivera, León de Greiff, Porfirio Barba-Jacob y José María Vargas Vila dezvolta curentul modernist. În anul 1871, în Columbia este fondată Academia Limbii Spaniole în America, prima din America de Sud. Între anii 1939 și 1940, la Bogota, au fost publicate șapte caiete de poezie, care au avut un impact considerabil în țară. "Piedra y Cielo
Columbia () [Corola-website/Science/311290_a_312619]
-
(în , transliterat Olha Iulianivna Kobîlianska) (n. 27 noiembrie 1863, Gura Humorului, Bucovina, Austro-Ungaria, astăzi în județul Suceava, România — d. 21 martie 1942, Cernăuți, România, astăzi în Ucraina) a fost o scriitoare ucraineană, reprezentantă a curentului literar modernist. Romanele sale explorează stările stările sufletești specifice micii burghezii intelectuale de la sfârșitul secolului al XIX-lea și pledează pentru emanciparea femeii. s-a născut la data de 27 noiembrie 1863, în familia unui funcționar mărunt (de religie greco-catolică) din orașul
Olga Kobyleanska () [Corola-website/Science/309544_a_310873]
-
vorbea limba maghiară, a urmat o școală de prestigiu cu limba de predare maghiară din Timișoara (unde a studiat și Arnold Hauser). Limba prin care a pătruns în lumea literaturii și a științelor a fost maghiara. A citit din literatura modernistă aopărută în publicația ""Nyugat"" (Vest), fondată în 1908, dar și din literatura de avangardă promovată în special de revistele""A Tett"" (Acțiunea) și ""Ma"" (Astăzi), fundate de Lajos Kassák în 1915, respectiv 1916. Mai târziu, Reiter va face adesea referire
Franz Liebhard () [Corola-website/Science/310337_a_311666]
-
1917 devenise un contribuitor regulat la revista ""Ma"", publicată de Lajos Kassák la Budapesta. Reiter a studiat la Universitatea din Budapesta, devenind una din figurile principale ale cercului lui Kassák. Talentul său este remarcat și de editorii și contribuitorii revistei moderniste ""Nyugat"". Mai târziu, Reiter își amintește că a purtat discuții cu Mihály Babits și Ernő Osvát, care l-au invitat să publice în revista lor. Dar, în acea perioadă, Reiter își orinta discursul spre expresionismul militant și spre instituțiile literare
Franz Liebhard () [Corola-website/Science/310337_a_311666]
-
a admirat pe Alexandru Piru și pe Ov.S.Crohmălniceanu, însă în opinia domniei sale de studentă profesorul Dumitru Micu ținea cursuri fără sare și piper, monotone și neatractive. Crohmălniceanu mai mult citea cursul, însă a avut meritul de a introduce studiul modernist, cu Tudor Arghezi. A fost asistenta acestuia, care era bine pregătit, dar ținea și cursuri monotone. În schimb, acesta și George Gană erau foarte corecți la examenele studenților. În perioada studenției sale examenul de licență cuprindea limba și literatura română
Elena Zaharia Filipaș () [Corola-website/Science/309046_a_310375]
-
Litere a Universității din Iași în cadrul unui curs de Estetică. Volumul a fost publicat în 1947, apoi a fost reeditat de criticul Alexandru Piru, unul din asistenții lui G. Călinescu la Facultatea de Litere din București. Eseul, pornește de la prejudecata modernistă că dintre materii catifeaua este cea care merită să fie reabilitată și constituie prima încercare de fenomenologie a fenomenului poetic tratând toate materiile sau obiectele care pot fi întâlnite în poezii, de la obiectele decorative la cele metafizice(îngeri, demoni) etc.
Opera lui George Călinescu () [Corola-website/Science/309249_a_310578]
-
poètes roumains. 1951 - 1973)," la Institutul Național de Civilizații și Limbi Orientale din Paris, i se acordă titlul de doctor în filologie. Debutului editorial - cu "Vântul cutreieră apele" - îi urmează o serie de volume care surprind receptorul cu o lirică modernistă, trecută pe la înaltele curți poetice ale lui Quasimodo, Ungaretti, Montale, Umberto Saba (poeți pe care i-a tâlmăcit în românește și Ilie Constantin): Ca prozator, Ilie Constantin s-a remarcat prin romanul "Tinerii noștri bunici" (1967), prin volumul de povestiri
Ilie Constantin () [Corola-website/Science/310574_a_311903]
-
a considerat că manifestările la care a luat parte nu erau decât niște curente sezoniere. El nu a înțeles ce anume însemna "nou" și "vechi" în artă și argumenta faptul că arta dacă este adevărată, ea aparține tuturor timpurilor. Teoriile moderniste i s-au părut "cuvinte și formule goale ale neputincioșilor" și a declarat că el "...regretă că avem maimuțoi la noi în țară care imită pe acești neputincioși". Declașând astfel de polemici acide, Arthur Verona s-a văzut pus în fața
Arthur Verona () [Corola-website/Science/308778_a_310107]
-
viață. A creat mai ales pălării și doar după câțiva ani a început să deseneze haine. Mai apoi s-a decis să creeze gențile gigantice, parfumuri (de amintit istoricul Chanel n°5), încălțăminte bicoloră, ceasuri unisex și bijuterii. Interpretând spiritul modernist al epocii, Chanel caută noua imagine de femeie liberă și independentă de bărbați: o femeie liberă, revoluționară, modernă și avangardă. Ceva important de amintit este că Chanel a fost una din primele femei care a îmbrăcat pantalonii. Țesăturile preferate ale
Coco Chanel () [Corola-website/Science/308922_a_310251]
-
lumii; poetul devine astfel un nou Amfion 1 care clădește Universul cu ajutorul Cuvântului. Neomodernismul constituie o orientare manifestată în literatura română și situată, cronologic, în perioada 1960-1980. Estetica neomodernismului ar putea fi caracterizată prin câteva norme: - Revenirea la lirismul poeziei moderniste din perioada interbelică; - Cultivarea marilor teme existențiale; - Intelectualismul, reflecția filozofică, lirismul abstract; - Ambiguitatea limbajului și insolitul metaforelor. În „Poveste sentimentală" elementele neomoderniste apar încă de la prima lectură: poetul abordează, în modul său propriu, două mari teme existențiale (Iubirea și Creația
Poveste sentimentală (poezie) () [Corola-website/Science/309908_a_311237]
-
violeze regulile eului“, în anotimpul de hibernare a neuronilor de aur, sau de argint. Claudine Bertrand înaintează printre principiile unei noi estetici, "veridica estetică a paradoxismului", însă nu ajunge la "Necuvânt (Non-Logos / Non-Verbe)", poate, pentru că nu se ivește dinspre reacțiile moderniste la „stalinismul cultural“ („reședința“, mai mult ca sigur, a "Fant-Omului", a "Omului-Fantă" - cf. Nichita Stănescu, "11 elegii", 1966), ca reprezentanții generației dacoromâne / valahe "Stănescu-Sorescu", ci pentru că vine dinspre Tristan Tzara (cf. Cl. Bertrand, "Sur Tristan Tzara" - în "Caietele / Les Cahiers
Claudine Bertrand () [Corola-website/Science/310355_a_311684]
-
români, accentuând faptul că nu erau cu nimic inferiori artiștilor străini care participau la expoziție. El făcea observația ""Constructivismul domină pe fiecare din pereți, fără însă a oblitera complet analizele expresioniste sau descompunerile cubiste și experimentele coloristice"" Pe lângă acest curent modernist, raționalist, democratic, adept al interacțiunilor spirituale cu întreaga lume, tot în acea perioadă au apărut și diferite curente tradiționaliste, dintre exponenții căreia n-au lipsit, în tinerețea lor, Mircea Eliade, Emil Cioran, Constantin Noica ș.a. care, în conformitate cu apartenența lor la
Eugen Filotti () [Corola-website/Science/305015_a_306344]
-
de arhitecți sunt variate - în ciuda pregătirii multora dintre ei în școlile de specialitate franceze, ei se opun viziunii conservatoare promovate în cadrul acestora, în schimb propunând prin proiectele lor o lectură originală a armoniei arhitecturale clasice, ce este tratată în cheie modernistă de tip occidental (Bauhaus) sau în cheia istoristă specifică a arhitecturii neobrâncovești, în direcția deschisă de Ion Mincu. Orașul se extinde către periferii, ajungând la o suprafață întrucâtva comparabilă cu cea actuală; rămâne nerezolvată problema mahalalelor mărginașe, lipsite de utilități
Istoria Bucureștiului () [Corola-website/Science/306108_a_307437]
-
imobilele interbelice sunt intenționat flancate de construcțiile noi), se continuă planul de sistematizare din 1906. Stilul arhitectural al acestei perioade este tributar celui realist-socialist practicat în Uniunea Sovietică mai mult în plan ideologic. Se dorește renunțare de către arhitecți la tendințele moderniste corespunzând modelelor occidentale „decadente” și „lipsite de fantezie” corespunzătoare regimului anterior, în schimb indicându-se ca surse de inspirație arhitectura vernaculară românească și, într-o măsură, estetica clasicismului (acesta din urmă se reflectă mai ales în aspectul edificiilor culturale - de
Istoria Bucureștiului () [Corola-website/Science/306108_a_307437]
-
de tuberculoză și este nevoit să se mute din Săo Paulo în Rio de Janeiro datorită climei tropicale. În 1922, după o îndelungată ședere în Europa unde cunoaște importanți autori și pictori, scrie poeme politice și sociale critice pentru Mișcarea Modernistă din Sao Paulo. Bandeiras începe să-și publice cele mai importante lucrări în 1924. Devine un autor brazilian foarte respectat, scriind o serie de articole în ziare și reviste, Bandeiras predând și literatura hispanică în Rio de Janeiro. Din 1956
Manuel Bandeira () [Corola-website/Science/306150_a_307479]
-
contact cu reacțiunea externă". Exmatricularea sa a avut loc în contextul creat de valul de represiuni împotriva tineretului, care a urmat Revoluției din Ungaria din 1956. A fost incriminat pentru faptul că purta cruciuliță la gât și că făcea pictură modernistă, nonfigurativă. După exmatriculare, a lucrat un an ca sondor la Întreprinderea de Foraje București, după care i s-a permis să se reînmatriculeze la Facultatea de Geologie a Universității din București, ale cărei cursuri le-a absolvit în anul 1963
Gelu Voican Voiculescu () [Corola-website/Science/306327_a_307656]
-
după "Addenda" sunt antologate poemele din "Cântice țigănești" (1941), poeme care, prin reeditările din 1957 și 1958, au păstrat nestins jarul poeziei, transmițându-l generației resurecționale. Pentru că, după cum cu îndreptățire subliniază și Ov. S. Crohmălniceanu, «mai evident transpare fondul rafinat, modernist, din care țâșnește lirica de inspirație socială, protestatară, a poetului în "Cântice țigănești". Ele veneau să celebreze o populație care, la data respectivă, era supusă exterminării rasiale. Miron Radu Paraschivescu își lua ca model vestitul "Romancero gitan" al poetului Federico
Miron Radu Paraschivescu () [Corola-website/Science/305876_a_307205]
-
manifestat prin două stiluri : Instituirea realismului socialist ca doctrină oficială și obligatorie în domeniul artei a pus capăt diversificării din stilul și programul muzicii anilor '20, de la compozițiile propagandistice ale membrilor „Federației ruse pentru o muzică proletară” ("RAPM"), până la tendințele moderniste, chiar avangardiste din compozițiile lui Nikolai Miaskovski sau Aleksandr Mossolov. În anul 1936 a avut loc un eveniment cu urmări hotărîtoare pentru muzica sovietică: după ce Stalin a asistat la reprezentarea operei "Lady Macbeth din Mțensk" a lui Dmitri Șostakovici, apare
Realism socialist () [Corola-website/Science/305902_a_307231]
-
acele momente. Dintre acestea sunt de remarcat blocurile construite între 1945 și 1947 ca locuințe pentru salariații adiministrației P.T.T. pe baza unui proiect făcut dinainte de cel de-al II-lea război mondial , locuințe ieftine în care s-au remarcat căutările moderniste cu caracter experimental: acesta este un cartier format din blocuri bară cu circa 600 apartamente, așezate după axa heliotermă, cu numeroase facilități pentru locuitorii săi și cei din împrejurimi. Este de remarcat că, acest cartier, este prima investiție majoră a
Cartierul Ferentari () [Corola-website/Science/303438_a_304767]