4,567 matches
-
stăpânească țara" ori să aducă iarăși "pe vechii stăpânitori", care să anuleze "drepturile naționale și politice câștigate prin revoluție". Singurul scop al armatei române, așa cum se prezenta în partea a doua a textului, era să apere proaspăt dobândita autonomie a moldovenilor. Finalul documentului se întrecea în promisiuni de corectitudine și imparțialitate, culminând cu angajamentul solemn că "de îndată ce se va statornici rânduiala și liniștea (s.n. C.M.)", mai precis, după ce noua ordine se verifica un timp, "ostașii români se vor întoarce la ei
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
pare să fi fost ceva mai mare pe listele deschise în oraș. Oricum, entuziasmul locuitorilor nu s-a ridicat la înălțimea investiției politice. Mai curând putem identifica în această inițiativă o veche lamentație auto-consolatoare, proprie intelectualilor urbei: "sacrificându-și capitala, moldovenii au dat românilor o țară" (vezi http://www.primaria-iasi.ro/http://www.primaria-iasi.ro/content.aspx?lang=RO &item=1381&nid=563, accesat la data de 20.03.2010). Un sumar sondaj de opinie pe străzile orașului, publicat la 27
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
comunist și după decembrie 1989, revenindu-se apoi definitiv la "Republica Moldova în etapa actuală" (Ibidem, pp. 162-176). 82 Ibidem, p. 110, 112-114. 83 Ibidem, p. 111, 122-123, 129. 84 "S-a ajuns astfel la fenomenul extrem de grav al reducerii ponderii moldovenilor din totalul populației R.S.S.M., de la 65,4% în 1959, la 64,6% în 1970 și la 64,0% în 1979 (s.n. C.M.)" (Ibidem, p.115). 85 "La indicațiile Moscovei, elementele rusofile din rândurile scriitorilor și istoricilor moldoveni au încercat să
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
oameni de afaceri care acționează pe teritoriul statului român. 71 Caritas/Migrantes, op. cit., p. 287. 72 http://www.romenitalia.com/2009/05/istat-i-disoccupati-crescono-piu-degli. html (14 octombrie 2009). 73 Ibidem, muncesc în Italia ne spune Rapporto Caritas și 77 000 de moldoveni de peste Prut. Împotriva menținerii limitărilor s-au exprimat Guido Melis și Jean Lèonard Touadì, care au prezentat o interpelare în Camera Deputaților. 74 Ibidem., tab. A, p. 261. 75 Această înformație este regăsită în Metropolis, ziar multietnic pentru imigrați și
Românii. Minoritatea comunitară decisivă pentru Italia de mâine by Alina Harja şi Guido Melis () [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]
-
Printre cele mai cunoscute lucrări, în acest sens, sunt letopisețele de secol XVII, dedicate istoriei Țării Moldovei, ale cronicarilor Ureche Letopisețul Țării Moldovei, dedicat perioadei dintre 1359 și 1594 Costin Letopisețul Țării Moldovei, între 1594 și 1661 sau De neamul moldovenilor și din ce țară au ieșit strămoșii lor -, Neculce Letopisețul Țării Moldovei de la Dabija-Vodă până la a doua domnie a lui Constantin Mavrocordat, ce descrie evenimentele dintre anii 1661-1743 dar și cele dedicate Munteniei, precum Cronica Cantacuzinilor, atribuită lui Ludescu (vezi
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
patru exemplare. Ele sunt numeroase în așezări. În necropole apar doar ca piese adiacente, fie în urne, fie la mormintele de înhumație. Împreună cu alte căni de tipuri apropiate, sunt prezente în majoritatea necropolelor. Amintim aici pe cele descoperite la Poienești, Moldoveni, Gălănești, Vârtișcoi sau Văleni. Străchini Acest tip de vas a fost folosit în necropola I de la Săbăoani, drept capac al urnelor. Având în vedere această întrebuințare, este de înțeles de ce au rămas doar câteva exemplare întregi sau întregibile. Lucrările agricole
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
urna acestuia (Pl. 24/2). Aceste tipuri de străchini sunt prezente mai ales în așezările dacilor liberi, dar nu lipsesc nici în necropolele acestora, fiind folosite, de obicei, drept capace. În necropole au fost întâlnite la Poienești, Săucești, Gălănești, Văleni, Moldoveni sau Dămienești. După cum se poate constata, numărul recipientelor întregi sau întregibile este foarte limitat. Chiar dacă ar fi existat condiții optime de păstrare, ne referim la adâncimea mai mare, care ar fi împiedecat ca lucrările agricole să le distrugă, numărul lor
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
de amfore romane în necropolele daco-carpice din sec. II-III d. Chr. sunt frecvente chiar și acolo unde acest tip de vas era folosit ca urnă. Printre necropolele în care prezența fragmentelor de amfore romane este remarcată amintim pe cele de la Moldoveni, Bărboasa-Gălănești, Săucești și Văleni. b6 - Rituri și ritualuri funerare Necropola I de la Săbăoani are în componența sa 107 morminte, cate se grupează, din punct de vedere al ritului de înmormântare, în două mari categorii: de înhumație și de incinerație. Cele mai multe
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
ușor de crezut că pot aparține unor morminte de incinerație deranjate. Având în vedere faptul că vasele de ofrandă sunt prezente la morminte de incinerație și de înhumație, în aproape toate necropolele cercetate, ne referim aici la cele de la Poienești, Moldoveni, Săucești, Văleni din Moldova și Locusteni din Oltenia sau Soporu de Câmpie din Transilvania, putem admite aceeași situație în necropola I de la Săbăoani, indiferent dacă aceste recipiente sunt întregi sau fragmentare. Prezența celor 5 fragmente de cănițe în mormintele nr.
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
din Moldova și le consideră ca având o origine nord-pontică. La Văleni s-au descoperit doar două exemplare, fiecare din ele aparținând unei variante diferite. Ele sunt prezente și în alte necropole din Moldova, cum sunt necropola de la Bărboasa-Gălănești, Sohodor, Moldoveni, Pădureni sau Cucorăni. Exemplarul de la Săbăoani a fost descoperit la mormântul de înhumație nr. 34, este realizat din bronz și se păstrează foarte bine (Pl. 55/3; 102/9). Ultimele două fibule descoperite în necropola II de la Săbăoani păstrate fragmentar
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
portagrafa în formă de teacă, fiind asemănătoare cu piesa descoperită la Văleni în mormântul 77, care a fost inclusă în tipul 6 al fibulelor din fier cu portagrafa în formă de teacă, cu analogii foarte apropiate cu fibulele de la Poienești, Moldoveni, Bărboasa-Gălănești sau Pădureni. Piesa de la Săbăoani a fost descoperită la mormântul de înhumație nr. 11 și poate fi datată către sfârșitul secolului al III-lea. În orice caz, acest tip de fibulă este specifică secolului al III-lea, fiind prezentă
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
și înfășurat pe corp. La celălalt capăt a fost realizată o buclă, din același fir metalic, înfășurat, la rândul lui, în patru spirale, pe corp (Pl. 72/9; 97/6). Cele mai apropiate analogii le avem în colanele de la Văleni, Moldoveni, Poienești , Nănești-Parincea. Cea de a doua brățară, realizată din bronz, se păstrează fragmentar, are corpul realizat, de asemenea, dintr-un fir, rotund în secțiune, dar torsionat, din loc în loc. Deși se mai păstrează doar o mică porțiune, considerăm că face
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
4 de castroane, iar Gh. Bichir le include în tipul c10, cu buza îngroșată, umărul bine marcat și gâtul cilindric. Folosirea străchinilor pentru acoperirea urnelor funerare este generală în necropolele dacilor liberi, ele fiind întâlnite mai ales la Poienești, Gălănești-Bărboasa, Moldoveni, Săucești, Dămienești etc. Căni Tipul 1 - una din cele mai răspândite forme de vas din cultura materială a dacilor liberi - cana, este prezentă și în necropola II de la Săbăoani. Numărul este foarte mic și se păstrează doar în formă fragmentară
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
este foarte răspândit, fiind inclus în schema de la Văleni în tipul 3 de cană, iar Gh. Bichir, îl include în tipul c4. Ele sunt foarte numeroase în toate așezările dacilor liberi, dar și în cimitire, cum sunt cele descoperite la Moldoveni, Poienești, Gălănești-Bărboasa, Vârtișcoi etc. Fructiere O formă specifică ceramicii dacilor liberi, cu adânci rădăcini în ceramica dacică din sec. II-I î. Chr.- I începutul sec. II d. Chr., o constituie fructiera. Este prezentă atât în așezări cât și în
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
de la această situație putem conchide că aceste instrumente erau folosite numai de populația matură, care, în cazul nostru, era incinerată. Acest lucru confirmă situația și din alte necropole unde au fost semnalate situații asemănătoare cum sunt la Văleni, Poienești, Bărboasa-Gălănești, Moldoveni sau Locusteni. Un alt ritual semnalat în necropola II de la Săbăoani îl reprezintă depunerea ofrandelor de carne, semnalate la două din morminte, ambele de înhumație - M. 60 și 71, unde s-au găsit fragmente de la capul unui cal, respectiv, o
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
au descoperit trei brățări, una întreagă și două fragmentare, într-un singur mormânt, de înhumație - M. 105. Piesa întreagă este caracteristică acestei perioade, fiind cunoscută în multe din necropolele sau chiar așezările dacilor liberi printre care amintim pe cele de la Moldoveni, Oncești-Cioara, Văleni, Bărboasa-Gălănești, Soporu de Câmpie sau Locusteni. Tipul acesta de brățară este cunoscut încă din perioada clasică a culturii dacice, fiind inclus de către K. Horedt, în tipul C3a, fiind prezent în Tezaurul de la Hunedoara și în toate cele trei
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
La Săbăoani, în necropola II au fost depistate mai multe coliere compuse din 10 până la 70 de mărgele, așa cum este cazul mormintelor de înhumație nr. 1, 38, 50, 77, 93, 105, 139. Situații asemănătoare avem în necropolele de la Poienești, Săucești, Moldoveni, Văleni, Bărboasa-Gălănești sau Oncești-Cioara. c11 - Cronologia Pentru discutarea limitelor cronologice ale necropolei II de la Săbăoani am luat în considerare atât inventarul descoperit, care, deși este destul de sărac, poate oferi câteva elemente de datare, cât și unele situații privind evoluția și
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
Așadar, prezența ei în grupul IV al necropolei poate reprezenta din punct de vedere cronologic etapa de început a cimitirului, dar poate aparține și unei perioade mai târzii, respectiv sec. II-III d. Chr., dacă ne referim la descoperirile de la Poienești, Moldoveni, Nănești-Parincea sau Văleni. Cei trei cercei din bronz descoperiți în trei morminte de înhumație, unul făcând parte din grupul IV - M. 77 și două din grupul V - M. 85 și 120 (Fig. 10) nu ne pot oferi elemente de datare
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
însă, lipsa obiectelor de podoabă realizate din materiale de bună calitate, cum ar fi mărgelele de cornalină, lapislazuli, aduse din zone îndepărtate, din corali sau realizate din argint, cum sunt cele lucrate în tehnica filigranului descoperite la Poienești, Pădureni, Vârtișcoi, Moldoveni, Butnărești, Văleni, Oncești-Cioara, Săucești, Bărboasa-Gălănești, Izvoare-Bahna sau în necropolele din Dacia - romană: Soporu de Câmpie, Obreja, Fărcașele, Reșca sau Locusteni.Cu toate acestea, portul obiectelor de podoabă, destul de bine ilustrat de prezența chiar puțin numeroasă a acestora demonstrează o unitate
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
conturul, fața adevărată a Rusiei.ʺ De la asemenea semnale la certitudini pașii sunt apropiați în paginile lui Ion Iachim, iar dac ă m am oprit să văd ce-i cu Rusia cea vorbăreață și mereu amenințătoare, cu România ori Basarabia moldoveanului nostru, bine am mai făcut! În nici 150 de pagini Ion Iachim, profesorul, ziaristul, povestitorul, „cu har de la Dumnezeuʺ, apropiat de Ion Creangă prin vocație și scriere, cum îl vede Spir idon Vanghele, un condei care din „lirismul discret și
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
la orașele moldovenești Roman, Suceava, Siret și Hotin pe care istoricii ruși le-au socotit că le aparțin de când lumea... Când românii aduși de Bogdan sau de Dragoș pe malul Prutului - spune Karamzin, au găsit acolo pe ruși, iar după ce moldovenii s-au dat cu obiceiul „localnicilorʺ și s-au mai și înmulțit, i-au eliminat din teritoriu pe ruși. Concluzia? Nu numai Romanul, Siretul, Suceava sau Hotinul au fost și au rămas rusești, ci și Bohotinul cu viile lui, toată
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
activau în Basarabia 774 școli - așa zis parohiale, în 1878 numărul lor fusese redus la doar 414, ca în 1911 în ședința Dumei de stat iresponsabilii să ceară în mod șovin: „dacă se dau drepturi la școli în limba maternă moldovenilor, atunci trebuie permise școli naționale și iakuților, ceremiștilor, bureaților, osteacilor și altor sălbătăciuni! ʺ Moldovenii „sălbătăciuniʺ în țara lor! Românii n-au dus lipsă de demnitate vreodată. Este evocat episodul istoric referitor la anul 183 1, c ând în Obșteasca
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
doar 414, ca în 1911 în ședința Dumei de stat iresponsabilii să ceară în mod șovin: „dacă se dau drepturi la școli în limba maternă moldovenilor, atunci trebuie permise școli naționale și iakuților, ceremiștilor, bureaților, osteacilor și altor sălbătăciuni! ʺ Moldovenii „sălbătăciuniʺ în țara lor! Românii n-au dus lipsă de demnitate vreodată. Este evocat episodul istoric referitor la anul 183 1, c ând în Obșteasca Adunare Extraordinară, generalul Kisselef adună boierii din Țara Românească la Mitropolie să cerceteze Regulamentul Organic
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
va fi de acum înainte, cât va exista pe lume războiul și paloșulʺ firește, respectiva Istorie conține și erori, inexactități inerente sau afirmații care se mai cer verificate, dar un lucru e clar, îl spune Iachim și subscriem la el: moldoveanul (românul) nu poate o clipă să nu fie și să nu rămână profund și pururi îngrijorat... Iar dacă Ion Iachim făcând literatură eseisti că d in Istorie, o face cu durere, dar și cu multă responsabilitate, aceasta se întâmplă pentru că
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
de toate zilele. El să se facă a mă întreaba, eu să i răsp und cu adevărat! - Ce mai face prozatorul Constantin Hușanu în ult imii săi ani de existență activă? - Pe lângă ceea ce am făcut până acum, mai adaug, ca moldoveanul, nu las ideile să se părăduiască, că i păcat. - Și în ce constă acest „până acum”? - În următoarele cărți: Pe fluviu la deal - roman, Editura Moldova, Iași,1992; Vitrina cu fantasme - roman, Editura Moldova Iași,1998; Pastile contra morții - povestiri
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]