1,599 matches
-
anti-liberal au fost reținute drept contribuții importante în caragialeologia modernă. Volumele ulterioare - "Dicționar subiectiv al personajelor lui I.L. Caragiale" (primul inventar exhaustiv al celor peste o mie patru sute de personaje din proza și dramaturgia autorului) și "Caragiale. Marele paradox" (abordare monografică a unui scriitor de panteon și a unei creații literare care obsedează cultura română de mai bine de un secol) - au confirmat în Gelu Negrea un cercetător pătrunzător și aplicat, ingenios și, adesea, incomod, ale cărui revizuiri deschid orizonturi inedite
Gelu Negrea () [Corola-website/Science/334916_a_336245]
-
a remarcat ca un critic literar interesat de poezie și de proză. Volumul "Abside" (1979) conține profile literare ale poeților Al. Andrițoiu, Ana Blandiana, Vasile Nicolescu, Aurel Rău, Marin Sorescu și Nichita Stănescu, în timp ce "Poeta ludens" (1979) este o sinteză monografică a poeziei lui Nichita Stănescu. Volumul "Refracții" (1980) analizează operele literare ale prozatorilor contemporani Marin Preda, Eugen Barbu, Paul Anghel, Constantin Țoiu, Francisc Păcurariu, iar volumul "Aorist" (1988) conține comentarii ale operelor lui Geo Bogza, Laurențiu Fulga, Ion Lăncrănjan, Liviu
Fănuș Băileșteanu () [Corola-website/Science/337029_a_338358]
-
ale prozatorilor contemporani Marin Preda, Eugen Barbu, Paul Anghel, Constantin Țoiu, Francisc Păcurariu, iar volumul "Aorist" (1988) conține comentarii ale operelor lui Geo Bogza, Laurențiu Fulga, Ion Lăncrănjan, Liviu Rebreanu, Jean Bart ș.a. Fănuș Băileșteanu este autorul a două sinteze monografice dedicate poeților Grigore Vieru (1995) și Marin Sorescu (1998). El a prefațat și îngrijit ediții ale operelor lui Tudor Arghezi, Alexandru Macedonski, G.M. Zamfirescu, Tudor Măinescu, Jean Bart etc. și a publicat o serie de texte inedite în paginile revistei
Fănuș Băileșteanu () [Corola-website/Science/337029_a_338358]
-
țară de către stat, ca o răspundere a acestuia. El a murit la vârsta de 92 de ani, la 25 August 1648, la Roma. José de Calasanz este unul din precursorii de pedagogiei moderne, deși nu a scris o lucrare strict monografică pe acest subiect, dar și-a răspândit teoria sa despre educație într-un număr de scrisori și regulamente de natură practică. A creat, organizat și sistematizat învățământul pe niveluri și cicluri în învățământul primar și de formare profesională. Deși, uneori
José de Calasanz () [Corola-website/Science/336453_a_337782]
-
DEVA - MONOGRAFIE în colaborare cu Traian Giura și Gheorghe Bercea, Editura MIRTON, 2005, TIMIȘOARA, sub egida Episcopiei Aradului și Hunedoarei ; 6. JURIȘTI HUNEDORENI, PRECURSORI ȘI LUPTĂTORI PENTRU LIBERTATEA ȘI UNIREA TRANSILVANIEI - 1848 - 1918, Editura EMIA, Deva, 2007 ; 7. DEVA, CONTRIBUȚII MONOGRAFICE, vol. I și vol. ÎI, , Editura EMIA, Deva, 2012, sub egida Bibliotecii Județene Ovid Densușianu Deva. 3.2. ARTICOLE PUBLICATE 1. CEANGĂII DIN DEVA, Gazeta Hunedoarei, Deva, nr.23 / 27 06.1941 ; 2. CEANGĂII DIN HUNEDOARA, CRISTUR ȘI STREISÂNGIORGIU, Gazeta
Victor Șuiaga () [Corola-website/Science/336463_a_337792]
-
Deva, 1972 (30 pag.) ; 16. RELATARE DESPRE REVOLUȚIA DIN 1918 ÎN SATUL TEIU COM. LĂPUGIU, (depusă la Muzeul Unirii din Albă Iulia), Deva, 1975 (9 pag.) ; 17. GENEALOGIA FAMILIEI ȘUIAGA DIN LĂPUȘNIC, Deva, 1973 (38 pag.) ; 18. SATUL LĂPUȘNIC-DOBRA, CONTRIBUȚII MONOGRAFICE, Deva, 1973 (67 pag.) ; 19. MONOGRAFIA SATULUI TEIU COMUNĂ LĂPUGIU JUD. HUNEDOARA, Deva, 1974 (211 pag.) ; 20. CRONICĂ PR. NISTOR SOCACI : EPISTOLA A NECAZURILOR ȘI ISTORIA TIMPURILOR TRECUTE, 1830-1856, Deva, 1974 (42 pag.) ; 21. HANURI ȘI BIRTURI LA DEVA DE
Victor Șuiaga () [Corola-website/Science/336463_a_337792]
-
Deva, 1985, în manuscris; 4. Dumitru Susan, DR. VICTOR I. ȘUIAGA - OMUL, CETĂȚEANUL, CĂRTURARUL ( cu un cuvant înainte intitulat OAMENII LOCULUI de Radu Ciobanu scriitor și publicist stabilit la Deva din 1964), ED. SIGMA PLUS, Deva, 2003 ; 5. , DEVA, CONTRIBUȚII MONOGRAFICE, vol.I ORAȘUL, CETATEA și DOMENIUL, Ed. A 2-a, ( cu un CUVANT ÎNAINTE de Ioachim Lazăr, cercetător științific la Muzeul Civilizației Dacice și Romane Deva), Editura EMIA, Deva, 2012 ; 6. , DEVA, CONTRIBUȚII MONOGRAFICE, vol.II STUDII, ARTICOLE, SCRISORI, Ed. A
Victor Șuiaga () [Corola-website/Science/336463_a_337792]
-
SIGMA PLUS, Deva, 2003 ; 5. , DEVA, CONTRIBUȚII MONOGRAFICE, vol.I ORAȘUL, CETATEA și DOMENIUL, Ed. A 2-a, ( cu un CUVANT ÎNAINTE de Ioachim Lazăr, cercetător științific la Muzeul Civilizației Dacice și Romane Deva), Editura EMIA, Deva, 2012 ; 6. , DEVA, CONTRIBUȚII MONOGRAFICE, vol.II STUDII, ARTICOLE, SCRISORI, Ed. A 2-a, ( cu un CUVANT ÎNAINTE de prof. Ioan Sebastian Bară, director aBibliotecii Județene Ovid Densușianu Hunedoara-Deva), Editura EMIA, Deva, 2012 ; 7. Lăură Oana, ȘUIAGA, OMUL CETĂȚII SALE, DEVA, articol în rev. REPLICĂ HUNEDOARA
Victor Șuiaga () [Corola-website/Science/336463_a_337792]
-
date valoroase despre bisericile de lemn din Sălaj începând cu anul 1924. Imaginile și documentația de pe teren împreună cu scrierile sale se păstrează în arhive, doar o mică parte fiind publicate. Atanasie Popa a început în perioada interbelică publicarea unor studii monografice și a propus o primă sinteză. Reținem și prezența lui Victor Brătulescu cu un studiu despre câteva biserici din nordul Transilvaniei în 1935, pe care l-a continuat cu un valoros studiu al bisericilor de lemn din Maramureș, început în
Biserici de lemn din Crișana () [Corola-website/Science/330517_a_331846]
-
Mării Negre. Vasileva (2007) a descris 176 specii de pești în Marea Neagră. În România ihtiofauna Mării Negre este studiată de Antipa, Borcea, Bănărescu, Oțel etc. Grigore Antipa semnalează șipul ("Acipenser sturio") pentru prima oară în Marea Neagră, iar în 1941 publică prima lucrare monografică monumentală asupra Mării Negre intitulată "Marea Neagră și ihtiologia ei". Între 1926 și 1937, Ioan Borcea, profesor la Universitatea din Iași și fondatorul Stațiunii zoologice marine de la Agigea (1926), are o susținută activitate ihtiologică; cercetările sale se referă la biologia și migrațiunile
Peștii din Marea Neagră () [Corola-website/Science/335109_a_336438]
-
originar din Poiana. Taraful acesta se compunea din solista și chitarista Ilinca Burlan (n. 1920 - d. ?), vioristul Constantin Burlan (n. 1888 - d. ?), bracistul Ion Burlan și basistul Dumitru Burlan. În 1938 au fost descoperiți de Constantin Brăioiu, în timpul unor cercetări monografice. Maniera interpretativă a cântăreței, în vârstă de numai 18 ani la acea dată, i-a atras mult atenția lui Brăiloiu, îndrăgind imediat stilul lor muzical specific zonei centrale a Gorjului. Au fost efectuate atunci înregistrări pe cilindri de fonograf. În
Lăutarii de pe Valea Jiului () [Corola-website/Science/335340_a_336669]
-
general de atunci al institutului , care urmărea afilierea acestuia la Institutul “Pasteur” din Paris. În planul vieții personale, a fost un mare admirator al lui Carol Davila, părintele medicinei militare românești, dedicând institutului fondat de acestă o carte cu caracter monografic și memorialistic. Câteva repere autobiografice le-a redat și pus la persoana a III-a într-o altă lucrare, apărută în 2002. A adăugat faptelor relatate și poezii pe care le-a scris de-a lungul anilor. În 2004, publică
Andrei Olinescu () [Corola-website/Science/335692_a_337021]
-
didactice și științifice. În 2011 a primit premiul ”Dimitrie Gusti” al Academiei Române, pentru lucrarea Sociologie generală. Din 2013 a fost ales vicepreședinte al Asociației Române de Sociologie. Principalele lucrări publicate aparțin domeniilor sociologiei generale, sociologiei culturii, eseisticii sociologice și cercetării monografice. Este autor unic la 9 cărți de specialitate, coautor la 7 cărți, coordonator și coautor la alte 26 de cărți. În străinătate a publicat 2 cărți (în colaborare) și 7 articole/studii (în țări precum Germania, Franța, S.U.A., India, Bulgaria
Dumitru Otovescu () [Corola-website/Science/335671_a_337000]
-
din Oltenia", Editura Beladi, Colecția ”Cercetări sociologice de teren”, Craiova, 2002, 106 p.; · "Dicționar de ergonomie", Editura CERȚI, Craiova, 1997, 520 p. 3.Coordonator și coautor: A. Tratate · "Tratat de sociologie generală", Editura Beladi, Craiova, 2010, 922 p. B. Lucrări monografice · "Monografia sociologică a județului Mehedinți", Editura Beladi, Colecția ”Cercetări sociologice de teren”, Craiova, 1999, 232 p. · "Monografia sociologică a orașului Târgu-Cărbunești", Editura Beladi, Craiova, Colecția ”Cercetări sociologice de teren”, Craiova, 1999, 192 p. · "Monografia sociologică a orașului Novaci", Editura Beladi
Dumitru Otovescu () [Corola-website/Science/335671_a_337000]
-
ro/Revistevechi/Lucrări%20de%20Muzicologie%20vol%206.pdf<nowiki/ref> "Leș Sciences musicales en Roumanie au XIX-ème siècle", în „Acta musicologica”, nr. 3-4, Basel, 1971 Tradiții ale cântecului patriotic, în „Studii de muzicologie”, vol. VII, Editura Muzicală, București, 1971 Articolele monografice: E. Caudella, P. Ciuntu, D.G. Kiriac, G. Dima, I. Ivanovici, K. Mikuli, I. Mureșianu, G. Musicescu, C. Porumbescu, Ț. Popovici, E. Wachmann, I. Vorobkievici, în "Grove’s Dictionary of Music and Musicians", London, 1972 "Dimitrie Cantemir - muzicianul", în „Tribuna”, Cluj
Romeo Ghircoiaș () [Corola-website/Science/335717_a_337046]
-
Științe a Republicii Moldova. În calitate de culegător, cercetător și editor al tezaurului etnofolcloric românesc, dânsul a efectuat îndelungate cercetări de teren în Moldova, Transilvania, Bucovina, Maramureșul de Nord, în localitățile românești de la est de Bug etc. În anul 1978 a publicat studiile monografice “Poetica liricii populare moldovenești”, urmată de altele două monografii: Lumea ghicitorilor (1981) și “La izvoarele gândirii. Motive filosofice în creația poetică populară” (1988). Lucrările lui, scrierile și culegerile pe tema folclorului românesc sunt cuprinse în circa 19 volume editoriale. A
Sergiu Moraru () [Corola-website/Science/335810_a_337139]
-
care 50 de specii noi, și a descris peste 500 de specii, 15 genuri și două subfamilii noi pentru fauna țării noastre. Din cele aproape 200 de lucrări publicate, mai mult de 150 sunt atribuite studiului ihneumonidelr. Cele patru volume monografice, publicate în "Fauna României", o serie a Editurii Academiei Române sunt de o importanță deosebită. Alte trei monografii, care acoperă peste 1.200 de pagini dactilografiate, au fost predate pentru a fi publicate în aceeași serie "Fauna României". Pentru primele două
Mihai Constantineanu () [Corola-website/Science/332642_a_333971]
-
la "Dicționarul literaturii române de la origini pînă la 1900 (1919)" (acad. Eugen Simion, coord.) și la DGLR. În 1989 obține titlul de doctor în filologie, cu teza "Memorialistica de călătorie (până la 1900) între real și imaginar", apărută ulterior în formă monografica. Activează ca secretar literar al Teatrului Național „Vasile Alecsandri” din Iași (1991-1993), editând revista „Stagiunea". A fost secretar de redacție al „Anuarului de lingvistică și istorie literară" (1988-1991) și face parte (din 1993) din redacția „Revistei române". După 2000 devine
Florin Faifer () [Corola-website/Science/333355_a_334684]
-
jurnalistul "C. D. Constantinescu", secretar general la "Radio Universul", și de alte personalități românești. A încetat din viață în 1995, la vârsta de 93 de ani, în mica sa locuință din Piața Mihail Kogălniceanu din București, lăsând neterminată o lucrare monografică dedicată lui "Mihai Konteschweller", un alt pionier al radiotehnicii.
Ion C. Florea () [Corola-website/Science/333926_a_335255]
-
construirii lor. Istoricul Georgeta Filitti O cuprinzătoare lucrare științifică dedicată Castelului Peleș este cea semnată de Ruxanda Beldiman, publicată în anul 2011 și intitulată Castelul Peleș, expresie a fenomenului istorist de influență germană. Autoarea își definește vastul volum drept „studiu monografic“. Lucrarea reprezintă probabil cea mai amănunțită cercetare referitoare la arhitectura castelului, la operele de artă ce-i compun colecțiile și la sensurile multiple (metaforice și practice) pe care suveranul le-a dat edificiului. Autoarea plasează, istoric și arhitectural, Castelul Peleș
„Povestea Castelului Peleș". Lansare Regală la Ateneul Român by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105404_a_106696]
-
și opera lui Mihai Eminescu. Exemplarul poartă dedicația olografă a autorului către îndrumătorul său Pr. Nicolae Ivan. Teza de doctorat a lui Miron Cristea, cu subtitlul Studiu asupra unor creații mai noi din literatura română, este una dintre primele abordări monografice ale lui Eminescu, recunoscută de importanți eminescologi, "cea dintâi exegeză adevărată a operei eminesciene", după cum aprecia și Î.P.S. Mitropolitul Antonie Plămădeală, care, de altfel, apreciază că "Eminescu ar fi putut fi pentru români ceea ce Dante este pentru italieni". Teza
Cu Eminescu deschidem toate porțile spiritului by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105400_a_106692]
-
standul Institututului (nr. C10, pavilionul C5.) cu o reducere de 30%. Concepția și designul grafic al standului aparțin arhitectului și graficianului Răzvan Luscov. Vineri 26 mai, de la ora 17.00, va avea loc, în ambianța Cafenelei Iulius Meinl, lansarea albumului monografic Cojan în Romania, coordonat de Ruxandra Garofeanu. Vor vorbi despre album criticii de artă Ruxandra Garofeanu, coordonatoarea lucrării, Pavel Șușară, Daria Ghiu și Ilina Schileru. “Anul acesta (2015) m-am hotărât să intervin pe lângă conducerea ICR pentru a mă sprijini
La Bookfest, descoperiți plăcerea lecturii by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105478_a_106770]
-
de Ruxandra Garofeanu. Vor vorbi despre album criticii de artă Ruxandra Garofeanu, coordonatoarea lucrării, Pavel Șușară, Daria Ghiu și Ilina Schileru. “Anul acesta (2015) m-am hotărât să intervin pe lângă conducerea ICR pentru a mă sprijini în coordonarea unui album monografic,însoțit de diferite texte (de la cărticica scoasă în 1968 de editura Meridiane, cu textul lui Dan Grigorescu, nu s-a mai publicat nimic reprezentativ) consacrate acestui mare artist, rămas nepermis de mult într-un con de umbră. În 1967, cu
La Bookfest, descoperiți plăcerea lecturii by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105478_a_106770]
-
colecții de artă postbelică autohtonă, ce cuprinde lucrări semnate de Corneliu Baba, Horia Bernea, Ștefan Bertalan, Paul Gherasim, Ion Grigorescu, Florin Mitroi, Paul Neagu, Florin Niculiu, Ion Dumitriu, Constantin Flondor, Sorin Dumitrescu, etc. Colecționarul Sorin Costina continuă seria de prezentări monografice a colecțiilor reprezentative de artă contemporană românească, începută la ARCUB anul trecut, fiind a patra din acest ciclu. Reunind peste 40 dintre cele mai semnificative tablouri din colecția Sorin Costina, expoziția de la ARCUB este tototdată prima și cea mai amplă
Noaptea Albă a Muzeelor by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105491_a_106783]