5,593 matches
-
de personajele sale decât între oameni urmăriți în împrejurările concrete ale vieții lor. [...] Simbolismul generalizator al personajelor, înfățișate printr-una singură din trăsăturile lor de caracter, prezentarea lor în reacțiunea tipică față de același eveniment înrudesc [...] drama lui Horia Lovinescu cu moralitățile medievale sau ale epocii următoare. TUDOR VIANU SCRIERI: Lumina de la Ulmi, București, 1954; Citadela sfărâmată, București, 1955; Oaspetele din faptul serii, București, 1955; Elena, București, 1956; Hanul de la răscruce, București, 1957; Omul care și-a pierdut omenia, București, 1957; O
LOVINESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287852_a_289181]
-
grup: - iluzia invulnerabilității, caracterizată de un optimism excesiv; - raționalizarea, în sensul petrecerii unui timp excesiv în a explica și justifica propriul comportament, mai degrabă decât în reflectarea și regândirea problemelor; astfel, fiecare decizie, chiar greșită, devine justificabilă; - încrederea necondiționată în moralitatea grupului, depășind moralitatea individuală; - privirea oponenților din punct de vedere stereotip (ca slabi, răi și imposibil de abordat); - presiunea spre conformitate - disidențele de orice fel sunt respinse; - autocenzura - membrii își cenzurează singuri astfel de disidențe în numele gândirii grupului; - iluzia unanimității
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
caracterizată de un optimism excesiv; - raționalizarea, în sensul petrecerii unui timp excesiv în a explica și justifica propriul comportament, mai degrabă decât în reflectarea și regândirea problemelor; astfel, fiecare decizie, chiar greșită, devine justificabilă; - încrederea necondiționată în moralitatea grupului, depășind moralitatea individuală; - privirea oponenților din punct de vedere stereotip (ca slabi, răi și imposibil de abordat); - presiunea spre conformitate - disidențele de orice fel sunt respinse; - autocenzura - membrii își cenzurează singuri astfel de disidențe în numele gândirii grupului; - iluzia unanimității - determinată de autocenzurare
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
iluzia unanimității - determinată de autocenzurare, combinată cu presiunea spre conformare; astfel apare un consens aparent care pare că validează toate deciziile grupului; - gardienii minții (mindguards) - anumiți membri protejează grupul de informațiile care ar putea pune sub semnul întrebării eficiența sau moralitatea deciziilor acestuia. În practica școlară, atunci când utilizează metode de interacțiune, cadrul didactic trebuie să aibă în vedere efectele negative ale gândirii de grup; astfel, iluzia invulnerabilității poate conduce la discreditarea unor grupuri de către altele și la apariția unor conflicte puternice
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
divide în grupuri de diferite mărimi, acordându-se atenție nevoilor acestora în diferite situații. 3. Gândirea de grup (groupthink) este un fenomen negativ întâlnit la echipele înalt coezive. În principiu, el se manifestă prin: iluzia invulnerabilității, raționalizarea, încrederea necondiționată în moralitatea grupului, privirea oponenților dintr-un punct de vedere stereotip, presiunea spre conformitate, autocenzura, iluzia unanimității și apariția așa-numiților gardieni ai minții (mindguards). Exerciții și teme de reflecțietc "Exerciții și teme de reflecție" 1. Un prim exercițiu presupune să alcătuiți
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
cultural”, „Calende”, „Paralela 45”, „22” ș.a. Scrierile lui Ș. stau sub semnul „modelului odiseic”, desfășurat în toată complexitatea sa: ca mască literară îndărătul căreia se întrevede figura autorului, întoarcere la formula epopeii (și la scriitura „naivă” în genere), etalon de moralitate sau polytropos capabil să surprindă diversitatea condiției umane. De altfel, în Călătoria de ucenic (Premiul Asociației Scriitorilor din Arad), personajul lui Homer dă titlul unui întreg ciclu (Odiseu își cere calul înapoi), gestul său semnificând o dezicere de condiția sa
STEF. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289897_a_291226]
-
E. Lovinescu. Piesă de atmosferă, chiar dacă nu propriu-zis „ibseniană”, cum s-a afirmat, drama mizează pe fascinația ambiguă stârnită de vitalismul - poate cam șarjat, dar cu umbririle sumbru-extatice ale fatalității etc. - al unui personaj masculin „puternic”, ce ignoră candid constrângerile moralității burgheze comune. Puțin cunoscut, nereluat pe scenă după război și publicat abia în anii ‘70, textul rezistă la lectură și face o figură mai mult decât onorabilă în contextul dramaturgiei din epocă. Mai des comentată a fost Acolo, departe..., pe
STEFANESCU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289908_a_291237]
-
formația politică a dlui Roman, nici de tot reacționară, precum formațiile ce tocmai părăseau puterea, nici dispusă a da liberă trecere unei radicale reforme. Alegerea ca președinte al țării a d-lui Emil Constantinescu, lider al C.D.R., trebuia să pecetluiască moralitatea a ceea ce se aștepta să fie un regim novator, numirea d-lui Victor Ciorbea ca prim-ministru indica decizia de acțiune. Părea de la sine înțeles că vor fi trecute în civilitate toate acele cadre neocomuniste din armată, justiție, finanțe, administrație
Mic bilanț de ocazie by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/17119_a_18444]
-
pref. trad., Cluj-Napoca, 1999; Renzo Allegri, Padre Pio. Anul speranței, Cluj-Napoca, 2001; Raymond Queneau, Zazie în metrou, pref. Luca Pițu, Cluj-Napoca, 2001. Repere bibliografice: Gheorghe Grigurcu, Un polemist, RL, 1997, 11; Daniel Cristea-Enache, Polemica găunoasă, ALA, 1997, 374; Florin Mihăilescu, Moralitatea polemicii, ST, 1997, 11-12; Alex. Ștefănescu, Viermele din măr, RL, 1999, 41; Ștefan Borbély, Un scandalagiu, APF, 1999, 11; Gheorghe Grigurcu, Canonul etic, VTRA, 1999, 12; Florin Mihăilescu, Adevăr și diversitate, ST, 2000, 2-3; Lefter, Scriit. rom. ’80-’90, II
LASZLO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287751_a_289080]
-
exces, alternate cu adnotări în zeflemea - sunt textele lui Adrian Maniu Cântec pentru când e întuneric (inclus și în Figurile de ceară), Noapte de mai, Mirelà, Minciuni trăite, pe cât de rafinat poematice, pe atât de radical demistifiante și sfidătoare pentru „moralitatea scandalizată”. Cel dintâi, o lamentare baroc delirantă asupra nefericirii amorului, caricaturizează confesiunea drept transă isterică: „Ha! Ha! Ha! - Cine nechează? (Râd eu. Sunt eu.)” și sfârșește cu o imagerie „horror” de necrofagie a „hoitului” iubirii. Și Emil Isac semnează o
SIMBOLUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289676_a_291005]
-
să devină un act intelectual ratat. [...] Fără sentimentul unei confidențe, fără ambiția deconspirării unui secret, care poate să țină de viața intimă a unei opere sau de penumbrele biografiei unui autor ori de zona defecțiunilor de logică estetică și de moralitate, critica literară se transformă într-un doctoral și prăfuit document de arhivă. Pentru a interesa, ea trebuie să se implice în expertiza culturală a actualității, depășindu-și adesea, cu un risc asumat care face farmecul meseriei, restrânsa competență estetică, pentru
SIMUŢ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289692_a_291021]
-
și bună...), și pe Pompeea Plotina (născută în preajma anului 70 d. Hr., fiică a unui obscur Lucius Pompeius), soție a lui Traian (se măritase cu el înainte ca acesta să ajungă împărat), împreună cu care a construit o familie ce impunea moralitate (Plinius), cunoscătoare a filosofiei lui Epicur, având o slăbiciune deosebită (o dragoste precumpănitor maternă, dar care a dat naștere multor rumori) pentru Adrian 61 (căruia Traian i-a fost mulți ani tutore). Și, firește, pe Elena, creștină din copilărie și
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
condamna la temniță, pe o durată limitată, pe preotul seducător de văduve), în ciuda pedepselor cu care le amenința Puterea (pentru ignorarea normelor moralei se plătea „dușegubina”sau „gloaba pântecului”, care intra în încasările vorniciei 386), văduvele conturbau adesea „starea de moralitate”. Comunitatea românească tradițională (mai înțelegătoare, în genere, în cazul culpelor față de femeie, la care constata „neputința și slăbiciunea firei pentru care mai puțin să vor certa muierele decât bărbații” și o stare nativă - „iaste mai proastă” - și predispoziții vădite - „mai
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
ideal și real. Se poate desprinde, din cele de mai sus, faptul că În sfera Psihologiei Morale personalitatea umană are alte dimensiuni, raportate, În primul rând, la relația sa cu Supra-Eul. Persoana se constituie și se afirmă prin activitatea și moralitatea sa. În sensul acesta, ea nu mai este un produs exclusiv al naturii biologice, ci și un produs al valorilor morale, culturale, religioase etc. transmise individului prin educație, modele, tradiții etc. Corpul individului este produsul biologic al naturii, pe când Eul
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
nevoia de a crea, ambiția de a face bine, dorința de responsabilitate, generozitatea iubirii etc. b. Intențiile și idealurile morale În ordinea intelectuală, intervenția reflecției morale este comparabilă cu cea a spiritului critic În sfera gândirii teoretice. Factorii intelectuali ai moralității sunt reprezentați prin ordin sau prin comanda intelectuală. În sensul acesta, În funcție de raportul mai mult sau mai puțin conform cu idealul moral al ordinului, distingem două forme de conștiință morală: - morala Încurajatoare, sau morala binelui; - morala severă, sau morala datoriei. c
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
mai sus că pudoarea are numeroase nuanțe, care o diferențiază de inocență. Spre deosebire de simpatie, care are un caracter dominant psihologic, interior, pudoarea se raportează la trup, la valorizarea morală a acestuia la exterioritatea persoanei. Pudoarea și inocența sunt conduite de „moralitate corporală” raportate direct la trupul persoanei. În funcție de normele morale, spațiul trupesc este Împărțit În zone rușinoase sau zone interzise, rezervate numai strictei relații de intimitate. Regimul „utilizării” acestor zone corporale este normat de regulile morale, iar abaterea de la aceste regului
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
vieții pentru ce nu am făcut sau pentru ce am făcut greșit sau rău. Este conștiința morală, acea voce interioară a etosului, „daimonul”-ul meu interior. Conștiința morală este cea care mă judecă ca ființă morală, ca valoare. Pentru ea, moralitatea persoanei constă În valoarea acesteia, este dată de etosul personal, cel care-mi atribuie calitatea axiologică (valoarea moralăă de a fi astfel (bună sau de a fi altfel (răuă. Acțiunea psihologică a etosului se manifestă prin conștiință. În privința acesta, I.
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
Ed. du Seuil, Paris, 1970. 14Ă Rădulescu-Motru C., Timp și destin, Ed. Fund. Lit. Artă, București, 1940. 15Ă Vlăduțescu Gh., Cei doi Socrate, Paideia, București, 1996. 16Ă Tonoiu V., Omul dialogal, Ed. Fund. Cult. Rom., București, 1995. 17Ă Morar V., Moralități elementare, Paideia, București, 2001. INDEX TEMATIC Aspectul tragic al vieții, Ajutorul În Psihologia morală, Acțiunea psihologică, Conștiința, morală, pervertită, Cetatea, ideală, Constrângere, Conflicte interumane, Cuplul (vezi; dubletulă, Dublul persoanei, dificultățile În Psihologia morală, Eul, moral, valorizarea, afirmarea, frustrarea, natura, virtualitățile
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
Încât să fie Îngropați de vii pentru un timp dat. Povestea lui Haridas e interesantă și dintr-un alt motiv: măiestria sa În yoga nu implica deloc o spiritualitate superioară. Haridas era cunoscut mai curând ca un om de o moralitate dubioasă. El a fugit până la urmă cu o femeie și s-a refugiat În munți. Acolo a murit și a fost Îngropat așa cum se cuvine, după obiceiurile țării.”2 Prin urmare, aici Eliade se desparte de Honigberger, un Honigberger care
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
din Kant, Lessing, Feuerbach, Nietzsche, Max Nordau, într-o interpretare nuanțată și mânuind o frază surprinzător de sigură și concisă, apropiată de formula aforismului. Cât privește estetica, opta pentru realism și, pe urmele lui C. Dobrogeanu-Gherea, scria despre tendință și moralitate în artă. Articolul Naturalism și pornografie, în care naturalismul este apărat de acuzația de pornografie, în numele ideii de adevăr, a apărut sub pseudonimul I. Chilianu și a fost atribuit deopotrivă lui G. Ibrăileanu și lui H. Streitman. Cunoscător al literaturii
SCOALA NOUA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289565_a_290894]
-
pref. edit., București, 1997, Puncte cardinale în haos, pref. edit., București, 1998; Mihai Ralea, Fenomenul românesc, introd. edit., București, 1997, Ideea de revoluție în doctrinele socialiste, București, 1997; Octavian Goga, Naționalism dezrobitor, București, 1998; Mihai Eminescu, Națiunea română. Progres și moralitate, București, 1999; A. D. Xenopol, Națiunea română, București, 1999; Titu Maiorescu, Discursuri parlamentare, I-V, pref. edit., București, 2001-2003; G. Călinescu, Cultură și națiune, introd. edit., București, 2002; Dumitru Stăniloae, Națiune și creștinism, introd. edit., București, 2003. Repere bibliografice: Mircea Iorgulescu
SCHIFIRNEŢ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289553_a_290882]
-
Frunzetti, Simion Stolnicu, Radu Stanca, Ovid Caledoniu, Ilie Radu (sub pseudonimul Radu Miriade), Lucian Marinescu. Proza e semnată de Dan Petrașincu (Adolescenta) și de Al. Leontescu. Foarte bine reprezentat este sectorul eseistic, susținut de Mihai Șora (Autenticitate, convertire, trădare, Arta moralității și moralitatea în artă), Stelian Tecucianu (Emil Cioran și perspectiva României), Mircea Eliade (Un înțeles al semnelor), Traian Herseni ( Câteva considerații de antropologie filosofică), G. M. Vlădescu (Revistele de provincie). În numărul 2/1937 Stelian Tecucianu recenzează romanul Domnișoara Christina
SEMNE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289618_a_290947]
-
Stolnicu, Radu Stanca, Ovid Caledoniu, Ilie Radu (sub pseudonimul Radu Miriade), Lucian Marinescu. Proza e semnată de Dan Petrașincu (Adolescenta) și de Al. Leontescu. Foarte bine reprezentat este sectorul eseistic, susținut de Mihai Șora (Autenticitate, convertire, trădare, Arta moralității și moralitatea în artă), Stelian Tecucianu (Emil Cioran și perspectiva României), Mircea Eliade (Un înțeles al semnelor), Traian Herseni ( Câteva considerații de antropologie filosofică), G. M. Vlădescu (Revistele de provincie). În numărul 2/1937 Stelian Tecucianu recenzează romanul Domnișoara Christina de Mircea
SEMNE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289618_a_290947]
-
polemic (intră în confruntare cu Nicolae Iorga, Tudor Arghezi ș.a.), S. s-a menținut mereu în granițele urbanității. A susținut cu probitate și, în cele mai bune pagini ale sale, a realizat un țel de netăgăduită importanță: întemeierea prin cultură, moralitate și idealism a profesionalismului gazetăriei. A tradus din literatura franceză, cu precădere scriitori din secolul al XIX-lea: Alfred de Musset, Étienne de Sénancour, Guy de Maupassant, Émile Zola ș.a. SCRIERI: Poeme, Iași, [1923]. Traduceri: Guy de Maupassant, Gogoloi de
SERGHIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289643_a_290972]
-
SĂPTĂMÂNA, revistă apărută la Craiova din 18 ianuarie 1931 până în septembrie 1932. Director: Al. Popescu-Telega. Articolul-program, Sub semnul demoralizării, semnat de director, afirmă răspicat nevoia întăririi climatului de moralitate a muncii intelectuale, necesar pentru constituirea unui stat românesc modern. Rubricile hebdomadarului sunt bine constituite dintru început, mai ales acelea cu caracter literar: „Prin gaura cheii”, „Curier literar și artistic”, „Cărți și reviste”, „Informații”. La capitolul poezie, alături de Nicu C.
SAPTAMANA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289485_a_290814]