10,770 matches
-
ar trebui gândită ca o variabilă; în cele din urmă fiecare moare odată și numai odată. Însă, într-o populație se produc variații mari în numărul deceselor și aceste variații sunt ceea ce demografii înțeleg prin mortalitate. Un mod prin care mortalitatea variază este numărul deceselor care se produc în fiecare an și care afectează dimensiunea populației. Acest aspect al mortalității este măsurat de rata brută a deceselor numărul acestora într-un an la o mie de locuitori. Această măsură, oricum, este
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
populație se produc variații mari în numărul deceselor și aceste variații sunt ceea ce demografii înțeleg prin mortalitate. Un mod prin care mortalitatea variază este numărul deceselor care se produc în fiecare an și care afectează dimensiunea populației. Acest aspect al mortalității este măsurat de rata brută a deceselor numărul acestora într-un an la o mie de locuitori. Această măsură, oricum, este influențată de structura de vârstă a populației: o populație cu o proporție mai mare de oameni în vârstă va
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
la o mie de locuitori. Această măsură, oricum, este influențată de structura de vârstă a populației: o populație cu o proporție mai mare de oameni în vârstă va avea o rată brută a deceselor mai ridicată. Un alt aspect al mortalității este dat de speranța (așteptarea) de viață, durata medie de timp pe care o persoană poate să se aștepte să o trăiască. Speranța de viață este calculată pe bazele riscului curent al morții indivizilor dintr-o generație ipotetică, în fiecare
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
generație ipotetică, în fiecare an de viață a acestora, de la naștere până la vârsta bătrâneții. Astfel, ea este bazată pe realitatea morții, dar nu este influențată de amestecul oamenilor bătrâni și tineri dintr-o populație. Prin urmare, dacă vrem să comparăm mortalitatea în populații cu diferite structuri de vârstă, speranța de viață este folosită statistic. Evident că speranța de viată este un indicator invers față de mortalitate, sau, dacă se dorește, un indicator al stării de sănătate a populației; cu cât este mai
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
influențată de amestecul oamenilor bătrâni și tineri dintr-o populație. Prin urmare, dacă vrem să comparăm mortalitatea în populații cu diferite structuri de vârstă, speranța de viață este folosită statistic. Evident că speranța de viată este un indicator invers față de mortalitate, sau, dacă se dorește, un indicator al stării de sănătate a populației; cu cât este mai mare valoarea sa, cu atât mortalitatea este mai redusă, adică momentul decesului pentru individul mediu este amânat mai mult. Indicatorul se calculează, de regulă
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
de vârstă, speranța de viață este folosită statistic. Evident că speranța de viată este un indicator invers față de mortalitate, sau, dacă se dorește, un indicator al stării de sănătate a populației; cu cât este mai mare valoarea sa, cu atât mortalitatea este mai redusă, adică momentul decesului pentru individul mediu este amânat mai mult. Indicatorul se calculează, de regulă, pe sexe, dar și pe ansamblul populației; el este considerat a fi unul dintre cei mai buni indicatori sintetici ai "calității vieții
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
o degenerare fizică, dar cu toate acestea, unii pot să ajungă la limita de sus a duratei de viață a omului. În societățile moderne speranța de viață se apropie din ce în ce mai mult de durata de viață. O altă măsură importantă a mortalității este rata mortalității infantile numărul de decese într-un an al copiilor mai mici de vârsta de un an la o mie de născuți vii. Rata mortalității infantile este importantă în mod deosebit pentru două motive. Primul, ea este o
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
dar cu toate acestea, unii pot să ajungă la limita de sus a duratei de viață a omului. În societățile moderne speranța de viață se apropie din ce în ce mai mult de durata de viață. O altă măsură importantă a mortalității este rata mortalității infantile numărul de decese într-un an al copiilor mai mici de vârsta de un an la o mie de născuți vii. Rata mortalității infantile este importantă în mod deosebit pentru două motive. Primul, ea este o măsură sensibilă a
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
se apropie din ce în ce mai mult de durata de viață. O altă măsură importantă a mortalității este rata mortalității infantile numărul de decese într-un an al copiilor mai mici de vârsta de un an la o mie de născuți vii. Rata mortalității infantile este importantă în mod deosebit pentru două motive. Primul, ea este o măsură sensibilă a nivelului alimentației și a posibilității accesului la asistență medicală a noilor născuți. Avem în vedere că aceștia sunt printre cei mai vulnerabili membri ai
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
și a posibilității accesului la asistență medicală a noilor născuți. Avem în vedere că aceștia sunt printre cei mai vulnerabili membri ai societății și au nevoie de o alimentație corespunzătoare și o asistență medicală de bună calitate. Al doilea, rata mortalității infantile are un efect disproporționat asupra speranței de viață deoarece moartea unui copil mic înseamnă pierderea multor ani ai vieții potențiale. În 1988 media în lume a ratei mortalității infantile a fost de 77. Variația în mortalitatea infantilă este deosebit de
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
corespunzătoare și o asistență medicală de bună calitate. Al doilea, rata mortalității infantile are un efect disproporționat asupra speranței de viață deoarece moartea unui copil mic înseamnă pierderea multor ani ai vieții potențiale. În 1988 media în lume a ratei mortalității infantile a fost de 77. Variația în mortalitatea infantilă este deosebit de mare, întinzându-se în 1994 de la o rată înaltă de 156 (cu alte cuvinte, aproape un copil care moare din șase) în Afganistan, la una scăzută de numai 4
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
Al doilea, rata mortalității infantile are un efect disproporționat asupra speranței de viață deoarece moartea unui copil mic înseamnă pierderea multor ani ai vieții potențiale. În 1988 media în lume a ratei mortalității infantile a fost de 77. Variația în mortalitatea infantilă este deosebit de mare, întinzându-se în 1994 de la o rată înaltă de 156 (cu alte cuvinte, aproape un copil care moare din șase) în Afganistan, la una scăzută de numai 4 în Japonia. Rata mortalității infantile în România în
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
de 77. Variația în mortalitatea infantilă este deosebit de mare, întinzându-se în 1994 de la o rată înaltă de 156 (cu alte cuvinte, aproape un copil care moare din șase) în Afganistan, la una scăzută de numai 4 în Japonia. Rata mortalității infantile în România în 1994 era de 19,9. Factorii sociali care influențează nivelul mortalității unei populații sunt foarte numeroși și numai din rațiuni didactice simplificăm lucrurile prezentând o clasificare a acestora în trei categorii: Factori economici, cu influență directă
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
rată înaltă de 156 (cu alte cuvinte, aproape un copil care moare din șase) în Afganistan, la una scăzută de numai 4 în Japonia. Rata mortalității infantile în România în 1994 era de 19,9. Factorii sociali care influențează nivelul mortalității unei populații sunt foarte numeroși și numai din rațiuni didactice simplificăm lucrurile prezentând o clasificare a acestora în trei categorii: Factori economici, cu influență directă asupra gradului de satisfacere a nevoilor primare: hrană, locuință, îmbrăcăminte. Factori medicali, respectiv nivelul de
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
acestora în trei categorii: Factori economici, cu influență directă asupra gradului de satisfacere a nevoilor primare: hrană, locuință, îmbrăcăminte. Factori medicali, respectiv nivelul de dezvoltare a medicinei, în sensul posibilităților de prevenire și tratare a maladiilor cu impact semnificativ asupra mortalității. Factori culturali, cuprinzând o serie foarte largă de aspecte legate de modul de trai al indivizilor și colectivităților, adică felul în care resursele materiale și științifice sunt folosite pentru protejarea vieții. Între acești factori există relații și interdependențe foarte complexe
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
de generalizat tendințele care produc migrația, totuși se pare că nevoia economică, cunoașterea oportunităților și legăturile strânse cu comunitatea de acasă sunt factorii majori în decizia pe care cineva o ia în acest sens. 11.1.1. Compoziția populației Fertilitatea, mortalitatea și migrația nu afectează numai mărimea populației, dar de asemenea și compoziția acesteia. Fiecare populație are o varietate mare de caracteristici demografice, astfel ca sexul și vârsta. Demografii utilizează termenul de proporția (rata) sexelor ca să descrie numărul bărbaților la 100
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
ca să descrie numărul bărbaților la 100 de femei într-o populație dată. Dacă există un număr egal de bărbați și femei, proporția este de 100. Însă cifrele variază datorită vârstei. După 65 de ani proporția scade semnificativ, ea reflectă rata mortalității mai ridicată pentru bărbați. De asemenea, rata sexelor variază de la o perioadă de timp la alta; în unele perioade apare un surplus de bărbați, iar în altele unul de femei. Schimbările în compoziția populației pot avea importante ramificații sociale. O
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
finalul acestui capitol, schimbările produse în compoziția de vârstă a populației au consecințe importante pentru individ și societate. 11.1.2. Ecuația demografică fundamentală și proiecțiile populaților Demersul de mai înainte sugerează că creșterea ori declinul populației este determinată de mortalitate, fertilitate și migrație. Acest lucru este rezumat de ecuația demografică fundamentală: Schimbarea populației = nașteri decese + imigrația emigrația Un alt mod de a spune același lucru este: Schimbarea populației = nașteri decese + migrația netă Deși această ecuație pare simplă, ea este în
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
Schimbarea populației = nașteri decese + migrația netă Deși această ecuație pare simplă, ea este în realitate un instrument puternic și servește ca fundament al tuturor proiecțiilor populației. Proiecțiile populației sunt estimări ale dimensiunii viitoare ale unei populații bazată pe presupunerile despre mortalitate, fertilitate și migrație. Tabelul 11.1. PROIECȚIILE POPULAȚIEI LUMII Populația actuală Populația proiectată pentru 1988 2000 2025 2100 Nr. mil. % Nr. mil. % Nr. mil. % Nr. mil. % Total în lume 5128 100 6122 100 8206 100 10185 100 Regiuni în curs
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
8 Sursa: Th. W. Merrick: World Population in Transition, Population Bulletin 41, 1986 Trebuie să subliniem că proiecțiile populației prin ele însele nu sunt predicții, ci doar afirmații despre ce se va produce într-o populație sub nivelurile date ale mortalității, fertilității și migrației nete. De aceea, cheia realizării cu acurateță a proiecțiilor populației rezidă în corectitudinea presupunerilor noastre despre ceea ce se va întâmpla cu aceste variabile. Dificultățile implicate în realizarea corectă a presupunerilor se găsesc chiar printre cele trei variabile
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
fertilității și migrației nete. De aceea, cheia realizării cu acurateță a proiecțiilor populației rezidă în corectitudinea presupunerilor noastre despre ceea ce se va întâmpla cu aceste variabile. Dificultățile implicate în realizarea corectă a presupunerilor se găsesc chiar printre cele trei variabile. Mortalitatea este cel mai ușor de determinat. Tehnicile demografice moderne ne oferă posibilitatea să prevedem numărul deceselor într-o populație dacă cunoaștem structura ei pe vârste și pattern-urile curente ale mortalității. Exceptând cazurile catastrofelor, mortalitatea se schimbă numai gradual. Fertilitatea
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
a presupunerilor se găsesc chiar printre cele trei variabile. Mortalitatea este cel mai ușor de determinat. Tehnicile demografice moderne ne oferă posibilitatea să prevedem numărul deceselor într-o populație dacă cunoaștem structura ei pe vârste și pattern-urile curente ale mortalității. Exceptând cazurile catastrofelor, mortalitatea se schimbă numai gradual. Fertilitatea este mai greu de prevăzut, deoarece nu cunoaștem dacă femeile aleg în viitor să aibă mai mulți sau mai puțini copii. Migrația este cel mai greu de prevăzut dintre cele trei
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
chiar printre cele trei variabile. Mortalitatea este cel mai ușor de determinat. Tehnicile demografice moderne ne oferă posibilitatea să prevedem numărul deceselor într-o populație dacă cunoaștem structura ei pe vârste și pattern-urile curente ale mortalității. Exceptând cazurile catastrofelor, mortalitatea se schimbă numai gradual. Fertilitatea este mai greu de prevăzut, deoarece nu cunoaștem dacă femeile aleg în viitor să aibă mai mulți sau mai puțini copii. Migrația este cel mai greu de prevăzut dintre cele trei variabile deoarece ea depinde
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
În multe părți ale lumii foamea este o moarte reală. Acest lucru este în mod special adevărat în țările lumii a treia unde populația crește dramatic și tehnologia nu ține pasul. Deficitul în proteine și calorii conduce la rate ale mortalității ridicate, cu deosebire printre copii. Ca o ironie, chiar unele națiuni care au tehnologie avansată adesea nu au suficientă hrană. Părți mari ale populație din aceste țări au părăsit pământurile și au ocupat locuri de muncă în alte domenii economice
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
Într-o astfel de societate conceptul de adolescent nu prea avea sens și, de fapt, un astfel de concept nici nu a existat înaintea industrializării. Conceptul de bătrân este de asemenea în mare măsură o invenție a erei industriale. Cu mortalitatea ridicată care a existat înaintea industrializării, muncitorii mai în vârstă (adică, oamenii de 30, 40 sau 50 de ani) au făcut loc destul de repede pentru noii muncitorii, care după cum știm, aveau nevoie de o instruire redusă sau chiar de loc.
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]