1,609 matches
-
armeni, 11 unguri, 7 ruși, 5 țigani, 4 sârbi, croați și sloveni, 3 greci, 28 de alte neamuri și 1 de naționalitate nedeclarată. Din punct de vedere al religiei, populația era alcătuită din 2.631 romano-catolici (43,54%), 1.951 mozaici (32,29%), 1.280 ortodocși (21,18%), 100 evanghelici (luterani) (1,65%), 25 greco-catolici, 22 lipoveni, 22 adventiști, 4 unitarieni, 4 baptiști, 1 armeano-gregorian, 1 armeano-catolic și 1 de religie nedeclarată. Venirea la putere în anul 1937 a Guvernului Goga-Cuza
Cimitirul evreiesc din Gura Humorului () [Corola-website/Science/323227_a_324556]
-
strategic), luptă istorică (modul strategic are o asemănare cu seria de jocuri Civilization: pe hartă, cu „iconițe” speciale sunt marcate armata, flota, agenții și orașele. Harta este ascunsă sub „ceața războiului”. Primele două jocuri din serie au avut o hartă mozaic în modul strategic: armata se deplasa pe cale terestră numai de la o provincie la alta. Începând cu hartă de strategie este una tridimensională, iar distanța parcursă depinde de tipul unității, de locul și anotimpul anului. În timpul unui tur jucătorul poate efectua
Total War () [Corola-website/Science/323231_a_324560]
-
Hr. (Moartea împăratului Augustus), și este dedicată războaielor antice. O tură în joc, este egală cu o jumătate de an, astfel încât pot fi efectuate în total 588 de mișcări. Moneda utilizată este dinarul. Având în vedere renunțarea la conceptul hărții mozaic, într-o provincie se po afla armate ale tuturor părțile aflate în conflict, iar controlul asupra provinciei o deține doar fracțiunea care a reușit să cucerească orașul-capitală. Numărul de fracțiuni este egal cu 21. Fracțiunea cheie, este cea romană. Funcțiile
Total War () [Corola-website/Science/323231_a_324560]
-
7 armeni, 7 cehi și slovaci, 4 ruteni, 3 polonezi, 1 rus și 1 de alt neam. După religie, locuitorii satului erau grupați astfel: 2.066 ortodocși (48,86%), 1.868 evanghelici (luterani) (44,18%), 151 romano-catolici (3,57%), 131 mozaici (3,09%), 7 armeni, 4 adventiști și 1 greco-catolic. Între anii 1938-1940 etnicii germani au fost mutați în zone ocupate de Germania Nazistă. România și Germania au încheiat o convenție prin care statul român se obliga să achite despăgubiri pentru
Biserica Sfânta Elisabeta din Ilișești () [Corola-website/Science/323327_a_324656]
-
88,20%), 113 germani (6,69%), 35 evrei (2,07%), 29 țigani, 15 unguri, 5 polonezi, 1 rus și 1 cehoslovac. Din punct de vedere al religiei, populația era alcătuită din 1.503 ortodocși (89,09%), 135 romano-catolici (8%), 35 mozaici (2,07%), 12 evanghelici (luterani), 1 greco-catolic și 1 de religie nedeclarată. Între anii 1938-1940 etnicii germani au fost mutați în zone ocupate de Germania Nazistă. România și Germania au încheiat o convenție prin care statul român se obliga să
Biserica romano-catolică din Valea Moldovei () [Corola-website/Science/323348_a_324677]
-
79,53%), 501 germani (18,14%), 46 țigani, 13 evrei, 3 polonezi, 1 rus și 1 rutean. După religie, locuitorii satului erau grupați astfel: 2.237 ortodocși (81,02%), 284 romano-catolici (10,28%), 227 evanghelici (luterani) (8,22%) și 13 mozaici. Între anii 1938-1940 etnicii germani au fost mutați în zone ocupate de Germania Nazistă. România și Germania au încheiat o convenție prin care statul român se obliga să achite despăgubiri pentru fiecare clădire în parte, inclusiv pentru terenurile și pădurile
Biserica romano-catolică din Mitocu Dragomirnei () [Corola-website/Science/323341_a_324670]
-
246 locuitori, dintre care 863 români (69,26%), 366 germani (29,37%), 11 evrei, 2 unguri, 2 polonezi și 2 armeni. Din punct de vedere al religiei, populația era alcătuită din 862 ortodocși (69,18%), 363 romano-catolici (29,13%), 11 mozaici, 8 evanghelici (luterani), 2 armeno-gregorieni. Tot atunci, populația satului Frasin era de 2.124 locuitori, dintre care 1.036 români (48,77%), 750 germani (35,31%), 156 evrei (7,34%), 134 țigani (6,30%), 28 polonezi, 18 ruși și 2
Biserica romano-catolică din Frasin () [Corola-website/Science/323356_a_324685]
-
77%), 750 germani (35,31%), 156 evrei (7,34%), 134 țigani (6,30%), 28 polonezi, 18 ruși și 2 ruteni. Din punct de vedere al religiei, populația era alcătuită din 1.172 ortodocși (55,17%), 727 romano-catolici (34,22%), 156 mozaici (7,34%), 59 evanghelici (luterani) (2,77%) și 10 greco-catolici. În prima jumătate a secolului al XX-lea, au funcționat la Bucșoaia două organizații germane: „Katholischen Mädchenbund“ (Organizația Fetelor Catolice) și „Katholischen Jungmännerverein“ (Asociația Tinerilor Catolici), care aparțineau de „Landesverband
Biserica romano-catolică din Frasin () [Corola-website/Science/323356_a_324685]
-
5.214 români (87,76%), 609 germani (10,25%), 107 evrei (1,80%), 10 ruteni și 1 cehoslovac. După religie, locuitorii satului erau grupați astfel: 5.167 ortodocși (86,97%), 422 romano-catolici (7,10%), 193 evanghelici (luterani) (3,24%), 107 mozaici (1,80%), 12 baptiști, 4 adventiști și 36 fără religie (liber-cugetători). Etnicii germani au fost mutați în anul 1940 în zone ocupate de Germania Nazistă. România și Germania au încheiat o convenție prin care statul român se obliga să achite
Biserica romano-catolică din Arbore () [Corola-website/Science/323371_a_324700]
-
72,52%), 255 ruteni (20,66%), 56 români (4,53%), 20 germani (1,62%), 5 evrei și 3 ruși. După religie, locuitorii satului erau grupați astfel: 915 romano-catolici (74,14%), 266 greco-catolici (21,55%), 48 ortodocși (3,88%) și 5 mozaici. O parte a etnicilor polonezi din Solonețu Nou a emigrat în 1946 și 1947 în Polonia, plecând atunci 523 de persoane, iar satul Solonețu Nou rămânând cu o populație de 527 locuitori. În perioada regimului comunist, etnicii polonezi au reușit
Biserica romano-catolică din Solonețu Nou () [Corola-website/Science/323372_a_324701]
-
biserica Sf Mină din Brăila și trimite 12 lucrări, ulei, acuarele, tempera pentrua fi expuse la Iași la expoziția interregionala și la Galeriile Fondului Plastic. În 1962 începe lucrările la biserică Sf. Nicolae Copou, Iași, pictură în frescă, în stil mozaic. Pe 17 aprilie 1962 îl cunoaște pe Corneliu Babă, care a pictat icoanele de pe catapeteasma și primește multe cuvinte de admirație din partea lui, considerând picturea realizată de Vasile Păscu cea mă frumoasă pictură din Iași. De asemenea, Cicerone Iordăchescu, decan
Vasile Pascu (pictor) () [Corola-website/Science/326625_a_327954]
-
de credincioși evrei. Zidului de apus i se atribuie de către evrei, o mare însemnătate religioasă, națională și istorică, având și valoarea unui memorial național. Loc de rugăciune cotidian, Zidul de apus reunește mari mase de credincioși cu ocazia sărbătorilor cultului mozaic, de asemenea este pentru mulți un loc de celebrare a ceremoniilor de Bar Mitzva. El este și un loc de reculegere pentru înalții oaspeți care vizitează Israelul și un loc de atracție pentru sute de mii de turiști de toate
Zidul Plângerii () [Corola-website/Science/324996_a_326325]
-
și la ejaculările din timpul contactului sexual între soț și soție, (deși atunci e vorba de doar o zi de necurăție în loc de șapte). Altfel decât asta, nu sunt prevăzute pedepse sau alte consecințe pentru masturbare sau simplă ejaculare în legea mozaică. Totuși, Sulul Templului folosit de secta responsabilă pentru sulurile de la Marea Moartă, afirmă că un bărbat nu va putea intra pe pământul sfânt al Templului Viitor din Noul Ierusalim pe o perioadă de șapte zile de la ejaculare. Conform hinduismului, căutarea
Opinii religioase asupra masturbării () [Corola-website/Science/327741_a_329070]
-
de sus a puterii austriece în ordinea comunitară, aceasta spre deosebire de restul Europei centrale, unde autoritățile au impus evreilor și rabinilor lor introducerea învățământului liceal și superior, încurajarea agriculturii, înrolarea în armată și alte reforme menite să transforme pe membrii comunităților mozaice în supuși utili statului Elita rabinică din Ungaria s-a orientat după modelul din Boemia și Moravia, unde s-a dezvoltat o formă moderată și tradițională a mișcării Haskala, care a ființat în armonie cu conducerea religioasă și în sânul
Sciziunea iudaismului maghiar () [Corola-website/Science/330659_a_331988]
-
urbană a județului era de 31.016 locuitori, dintre care 92,7% români, 2,4% țigani, 1,0% maghiari, 0,7% evrei ș.a. Din punct de vedere confesional orășenimea era alcătuită din 96,4% ortodocși, 1,3% romano-catolici, 0,8% mozaici ș.a.
Plasa Câlniștea, județul Vlașca () [Corola-website/Science/330736_a_332065]
-
maghiari (28,1%), 933 țigani (2,8%), 832 evrei (2,5%) ș.a. Sub aspect confesional populația era alcătuită din 19.106 greco-catolici (56,7%), 7.687 reformați (22,8%), 4.003 ortodocși (11,9%), 1.798 romano-catolici (5,3%), 835 mozaici (2,5%) ș.a. După rezultatele provizorii ale recensământului din 1930, județul Turda număra 181.953 locuitori. Distribuția pe orașe și plăși era
Plasa Unirea, județul Turda () [Corola-website/Science/330732_a_332061]
-
urbană a județului era de 31.016 locuitori, dintre care 92,7% români, 2,4% țigani, 1,0% maghiari, 0,7% evrei ș.a. Din punct de vedere confesional orășenimea era alcătuită din 96,4% ortodocși, 1,3% romano-catolici, 0,8% mozaici ș.a.
Plasa Siliștea, județul Vlașca () [Corola-website/Science/330737_a_332066]
-
au ajuns în Canada încă în secolul al XIX-lea. Mulți dintre ei sunt de origine panonică, transilvăneană, secuiască, dar există și mici grupuri de ceangăi. O mare parte a comunității maghiaro-caadiene este de origine evreiască sau maghiari de religie mozaică. Mai ales credincioșii neologi se declară maghiari încă din sec. XIX., dar sunt și comunități hasidice sătmărene în orașele mai mari. Comunitatea maghiară a dat societății canadiene numeroși actori, jurnaliști și scriitori precum și politicieni. Cele mai cunoscute maghiaro-canadieni sunt: Alanis
Maghiarii din Canada () [Corola-website/Science/329030_a_330359]
-
Conform datelor recensământului din 1930, populația județului era de 293.352 de locuitori, dintre care 96,6% români, 2,5% țigani, 0,2% evrei ș.a. Din punct de vedere confesional a fost înregistrată următoarea alcătuire, 99,3% ortodocși, 0,2% mozaici, 0,1% romano-catolici ș.a. În 1930 populația urbană a județului era de 34.260 de locuitori, dintre care 90,2% români, 6,0% țigani, 1,3% evrei ș.a. Sub aspect confesional orășenimea era alcătuită din 97,4% ortodocși, 1,4
Plasa Dragoș Vodă, județul Ialomița () [Corola-website/Science/334344_a_335673]
-
0,1% romano-catolici ș.a. În 1930 populația urbană a județului era de 34.260 de locuitori, dintre care 90,2% români, 6,0% țigani, 1,3% evrei ș.a. Sub aspect confesional orășenimea era alcătuită din 97,4% ortodocși, 1,4% mozaici, 0,5% romano-catolici ș.a.
Plasa Dragoș Vodă, județul Ialomița () [Corola-website/Science/334344_a_335673]
-
Conform datelor recensământului din 1930, populația județului era de 293.352 de locuitori, dintre care 96,6% români, 2,5% țigani, 0,2% evrei ș.a. Din punct de vedere confesional a fost înregistrată următoarea alcătuire, 99,3% ortodocși, 0,2% mozaici, 0,1% romano-catolici ș.a. În 1930 populația urbană a județului era de 34.260 de locuitori, dintre care 90,2% români, 6,0% țigani, 1,3% evrei ș.a. Sub aspect confesional orășenimea era alcătuită din 97,4% ortodocși, 1,4
Plasa Țăndărei, județul Ialomița () [Corola-website/Science/334343_a_335672]
-
0,1% romano-catolici ș.a. În 1930 populația urbană a județului era de 34.260 de locuitori, dintre care 90,2% români, 6,0% țigani, 1,3% evrei ș.a. Sub aspect confesional orășenimea era alcătuită din 97,4% ortodocși, 1,4% mozaici, 0,5% romano-catolici ș.a.
Plasa Țăndărei, județul Ialomița () [Corola-website/Science/334343_a_335672]
-
Conform datelor recensământului din 1930, populația județului era de 293.352 de locuitori, dintre care 96,6% români, 2,5% țigani, 0,2% evrei ș.a. Din punct de vedere confesional a fost înregistrată următoarea alcătuire, 99,3% ortodocși, 0,2% mozaici, 0,1% romano-catolici ș.a. În 1930 populația urbană a județului era de 34.260 de locuitori, dintre care 90,2% români, 6,0% țigani, 1,3% evrei ș.a. Sub aspect confesional orășenimea era alcătuită din 97,4% ortodocși, 1,4
Plasa Călărași, județul Ialomița () [Corola-website/Science/334340_a_335669]
-
0,1% romano-catolici ș.a. În 1930 populația urbană a județului era de 34.260 de locuitori, dintre care 90,2% români, 6,0% țigani, 1,3% evrei ș.a. Sub aspect confesional orășenimea era alcătuită din 97,4% ortodocși, 1,4% mozaici, 0,5% romano-catolici ș.a.
Plasa Călărași, județul Ialomița () [Corola-website/Science/334340_a_335669]
-
este situată în mijlocul unui lac de forma Lumii arabe. Cele 28 de fântâni ale lacului reprezintă, împreună cu cele 4 minarete înalte de 37 de metri, data nașterii lui Saddam Husein: 28 aprilie 1937. Locașul este construit din calcar alb și mozaic albastru, iar în curte se află câteva medalioane din mozaic cu semnătura aurie a președintelui irakian. După căderea lui Sadam Hussein în urma invaziei din Irak din anul 2003, moscheea a fost preluată de o organizație sunnită numită "Asociația Învățaților Musulmani
Moscheea Umm al-Qura () [Corola-website/Science/335388_a_336717]