1,791 matches
-
aceasta comunică direct la Începuturi lumea muntenilor oieri: ,,nu vă mai pot da Într-adaos decât o inima ușoară ca să vă bucurați cu al vostru. Să vă pară toate bune; să vie la voi cel cu cetera ... și s-aveți muieri frumoase și iubețe”. Vitoria este o femeie de circa patruzeci de ani, aflată În floarea vârstei. Alături de bărbatul ei s-ar mai fi putut bucura de viață mulți ani. Dar femeile păstorilor au de cele mai multe ori un destin nefericit ori
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
aduce În luptă un popor vechi, Îndrăzneț, iute, optimist și vital, toată țara, copii, femei, lăutari, plugari, păstori, dar, mai ales, aduce În luptă umorul valah, „hazul de necaz”, spiritualitatea unui neam ales. Auzind că „e lată rău cu păgânii” muierile „o să le țină piept”, zice cu umor Vica, În timp ce frământă lutul. Vlad Țepeș aduce pentru apărarea țării pe urmașii geților, cei care se credeau nemuritori, ca și zeii lor. În luptă, oamenii nu mor, sunt numai „osteniți” iar din război
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
greutate au părăsit localul puțin după miezul nopții. Unul a smuls o piatră prost lipită pe rigola ce însoțește canalul. Așteptam să dea cu ea în geamul termopan, în vreo gondolă sau vreo lampă cu abajur vernil. Omul zise către muierea de alături: „Măcar c-o piatră să m-aleg de la nunt-asta!“. „Las-o naibii, c-am luat eu friptura-n poșetă!“, veni replica. VERBA WOLANd Tatuații Ruxandra CESEREANU În lumea noastră post-postmodernă există o specie ciudată de oameni: tatuații. Nu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2180_a_3505]
-
și harnică, grijește-mă și curăță-mă de omizi, că ți-oi prinde și eu bine vrodată!" (Ion Creangă, Fata babei și fata moșneagului) (f) "A fost odată ce-au fost; a fost un om și-o femeie, bărbat și muiere, oameni de treabă, el bun și ea cuminte, încât li se dusese vestea că trăiesc bine și toți se bucurau când treceau pe la casa lor. Niciodată el nu zicea ba când ea zicea da, dar nici ea nu ieșea din
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
ție, damicelă din capitală, cu țigări subțirele și tange fine, și inelării groase pe zece degete, și cruce lată de argint vechi, c-un Crist famelic și cam debusolat, ce-ți atârnă de beregăți până la buricul îndopat cu miere de muiere, și cu brățări muzicale la laba mâinii prelungite-n cârnăciori delicați, ojați patriotic, adică în trei colori cunosc pe lume: roșu, galben și albastru, nepoțică dragă, da’ excitantă foc la viața moșului. Că de când nu te-am văzut multe nopți
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2175_a_3500]
-
Când te văd în bătătură Îmi uit plugu-n arătură Sapa-nfiptă-n curătură, Și las boii ca să pască, Plugul să se ruginească Și sapa să putrezească. Alei! puico, dac-ai vrea, Patru pluguri aș dura, Țara-ntreagă aș ara. Graiul dulce de muiere Varsă-n suflet mângâiere Și dă omului putere Ca să facă tot pe vrere. Dar nu vrei, sărman de eu! Și eu mor de dorul tău!" Acesta este însuși fondul sufletului românesc, a cărui sensibilitate este extrem de fină și ascuțită, încordată
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
decât să cânte și să se plângă. Un bărbat demn de acest nume trebuie să știe să se lupte, pe pământ și pe apă, iar furtunile Dunării nu-l pot opri. Proverbul spune: Cine bate Dunărea, nu mi-l bate muierea". Pumnalele, centurile la care se leagă cuțite ce sună ciocnindu-se sunt frecvente subiecte de balade roșii de sânge și sonore de ciocnirea oțelului. Regimul de teroare și opresiune sub care România a gemut mult timp a creat un tip
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
virginității până la căsătorie (în caz contrar, devenea rușinea mahalalei și era numită femeie „cu ponos“, „cu nume și zvonu“), că preacinstitele fețe bisericești nu erau întotdeauna așa de cinstite pe cum le cerea cinul („grecii când tămâiază în bisărică, pe muieri, stau câte un minut înaintea fieștecăruie muieri de o tămâiazi și o din talpe pân-în cap, puind gând rău în capul lor asupra acelor muieri“), că, în goana lor după potrivirea cu Occidentul, femeile „mai bucuroase sunt să le
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2189_a_3514]
-
așa de cinstite pe cum le cerea cinul („grecii când tămâiază în bisărică, pe muieri, stau câte un minut înaintea fieștecăruie muieri de o tămâiazi și o din talpe pân-în cap, puind gând rău în capul lor asupra acelor muieri“), că, în goana lor după potrivirea cu Occidentul, femeile „mai bucuroase sunt să le moară acasă copiii de foame, decât să iasă la plimbare făr’ de a avea pe rochie alte o sută de bucățele în felurimi cusute, ce le
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2189_a_3514]
-
mișcări... ca să-ți reamintești că trebuie să-l giugiulești, să-i dai o bucățică de pâine, o picătură de lapte la culcare, să-l adapi din pahar și să-l culci pe pernă, lângă tine, ca să ai vise afectuoase, cu muieri... ) Divaghez!!! Însă ăsta-i chiar șpilul revenirii pe un text bătătorit de zeci de ani: se completează, se dezvoltă notații insignifiante. Dilatându-le, ai șansa să scrii tu însuți un roman, pornind de la faptul, de exemplu, că Lukian Timofeici Lebedev
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2178_a_3503]
-
materială reprezentată prin bunuri materiale și bani. Galben veche monedă de aur străină, care a circulat și în țările românești și al cărei curs a variat după timp și țările de origine. Ghecon diacon. Ghilire - înălbirea pânzei de tort prin muierea în apă și expunerea repetată la soare. Hatman - unul dintre boierii cei dintâi din Sfatul Moldovei, însărcinat de domn cu comanda întregii oștiri pe timp de pace și război; mare spătar. Titlu purtat în trecut de marii generali și comandanți
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
îi lega la pusce și îi ungea cu miere ca să-i mănînce muștele și nu numai boierilor le făcea această strîmbătate, ci și jupîneselor asemenea. Și nu era nici o închisoare pe toate orașele să nu fie plină de bărbați, de muieri carele la acele închisori născeau prunci și îi cresceau mărișori copiii și fără închisoare altă casă nu știau". 243 Ioan C. Filitti, "Vechiul drept penal românesc", în Revista de Drept Penal și Știință Penitenciară, București, 1934. 244 Ștefan Berechet, Judecata
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
este cel al legendei de întemeiere a Țării Vrancei de către Baba Vrâncioaia și cei șapte fii ai săi (vezi Stahl, 2000a și 2002). Vezi P.H.Stahl Triburi și sate ..., 42-51. Un exemplu de proverb care face referire la această idee: Muierea, pământul cel mai roditor, dar fără udătură nimic rodesce (Zanne, 1900, 361, proverb nr. 7571). Haxthausen, Études sur la situation intérieure..., vol.I, p.VIII-IX. O descriere aproape identică a familiei ruse o găsim și la Leroy-Beaulieu (1990, 361-362). Haxthausen
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
pentru fiii săi, era mândru și vesel când a trebuit să suporte o operație la inimă. În urma unui șoc a rămas paralizat de picioare, era îndopat cu tranchilizante și avea o stare veș nică de somnolență. Nevasta lui, Concetta, vajnică muiere... Nu concepea să-și trăiască restul vieții lângă un om care stătea într-un scaun cu rotile. Îi reproșa că nu luptă cu boala, că mă nâncă prea mult, că ea se sacrifică degeaba pentru el, că plătește ea tot
Cireșe amare by Liliana Nechita () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1353_a_2386]
-
de dialecte. Cei din sud, din zona Concettei, nu spuneau lui („el”), ci idu. Nepoții ei veniți din nord nu o înțelegeau. În schimb, eu am descoperit pre zența unor cuvinte dacice („varză” etc.) Mă gândeam câte odată că cine știe ce muieri dacice au fost aici înainte... La o prietenă de-a Concettei lucra o fată din Onești, era înaltă, avea în jur de 28 de ani și pomenea mereu de colegii ei. Lucrase la spital, probabil fusese fericită în colectivul ei
Cireșe amare by Liliana Nechita () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1353_a_2386]
-
debordant, alteori discret, Împletit cu morala subînțeleasă, adesea mușcătoare, facilitează depășirea narațiunii simple și pătrunderea În domeniul expresiei simbolice. "Din mersul ... culorii ... strunită În tiparul rîsului blajin, s-au născut Întîmplările formei ... Din ea rînjesc moșnegi care mulg cocoși, rădăcini, muieri care nu vor mai fi și toate animalele adunate cu strădanie În fuiorul basmului Gheorghe Boancă" (Valentin Talpalaruă. Ai senzația că parcă chiar În timp ce privești, tabloul se zămislește În continuare, că ceva mai urmează să fie spus, cu o sinceritate
PAGINI DE ARTĂ NAIVĂ IEŞEANĂ by Gheorghe Bălăceanu () [Corola-publishinghouse/Science/91838_a_93005]
-
-ți dau pâine și măsline; Joacă, joacă, tropotit, Ca Frăsina la prășit! Astă noapte n-am dormit, Toată casa am lipit; Nici la noapte n-am să dorm, Ca să pun lutul la horn, Căci se văd nuielele Și mă râd muierele! Ia, mai saltă din suman, Ca Ileana la spital! Ea, când trece Prin salon, Parcă trece un tractor Ș i când spune-o vorbuli ță Zici că bate o meliță! Și cântă din frunzișoară, Ca și Borca de la Moară, Când
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
lăsa lui puțin ca moștenire, nu știe, nu intră la judecată cu cineva, nu se pricește pentru ale lui, nu urăște pe vreun om. De va fi sărac, nu se întristează; dacă este bogat, nu cugetă înalt. De va vedea muiere, nu o poftește. Dulceață sau grijă nu-l stăpânește. Pe nimenea nu judecă; peste inimă nu domnește, nimănui nu zavistuiește, nu se înalță în ceea ce nu știe, nu ia în râs pe cel de aproape, vrajbă nu are cu cineva
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
-ți dau pâine și măsline; Joacă, joacă, tropotit, Ca Frăsina la prășit! Astă noapte n-am dormit, Toată casa am lipit; Nici la noapte n-am să dorm, Ca să pun lutul la horn, Căci se văd nuielele Și mă râd muierele! Ia, mai saltă din suman, Ca Ileana la spital! Ea, când trece Prin salon, Parcă trece un tractor Ș i când spune-o vorbuli ță Zici că bate o meliță! Și cântă din frunzișoară, Ca și Borca de la Moară, Când
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
prin semnele lor și prin ochii tăi cu oamenii și cu faptele de odinioară. Vei vedea piramidele cele mari, în care se află însemnate timpurile și semnele dumnezeirii. Vei sta cu mirare lângă leul uriaș de piatră, cu cap de muiere, care străjuiește cătră hotarul pustiilor Libiei și, ca să-i afli taina, te vei coborî cătră apa Nilului și vei bate la ușa templului pe care ți-l voi numi și unde am bătut și eu când eram ca tine. Vei
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
identificarea făptuitorului grație semnelor victimare cade în sarcina ei. În acest sens se face apel la memoria colectivă. Nevestei lui Măruță i se recunosc multiple calități, inclusiv cele legate de vrăjitorie, ea arată ca o persoană dezinhibată în raport cu așteptările sociale: "Muiere rea. Umbla cu ochi verzi prin lumea asta albă și seca mana vacilor. Iute, altfel. Și gospodină foc. Avea de toate. Dar dracu știe de unde avea? Umbla în drăgoști cu unul plin de bani, Ionete, îi zicea lumea, l-au
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
Măruță ca fiind persoana care a provocat dezordinea tinde să se confirme, dat fiind faptul că femeia are relații extraconjugale cu un delincvent. Conștiința morală fiind rănită, comunitatea purcede la o acțiune de "normalizare" ce capătă caracter punitiv-preventiv: Da' ea muiere rea. Crezi că s-a lăsat? Nici gând. Și ce nu i-am făcut. Până și gardul i l-am mânjit într-o noapte cu catran. De râs am făcut-o. Și ea tot nu s-a lăsat. Tot fudulă
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
de la aceea, populară - de domeniul etnoiatriei - cum este „Îndrăcirea”, de care am amintit, până la una mai complexă, prin adoptarea cunoștințelor și termenilor nosologiei medicale culte. „Îndrăcirea”, ca expresie a mentalității vechi este recunoscută Încă și În pravile, care vorbesc de „muierea nădușită de Duhul necurat, adică În care lăcuește Duhul hitlean”, care poate justifica despărțirea dacă unul din cei doi soți „se va birui de dracu și se va Îndrăci”. Mai târziu, această concepție face loc nebuniei ca boală a sufletului
Prelegeri academice by Prof. dr. CONSTANTIN ROMANESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92355]
-
ales când era vorbă de dat banul, pe care, e drept, nici nu-l avea, în cele câteva zile care au urmat, tot timpul a țipat și l-a înjurat, poruncinduăi să nu se mai vaiete, să fie bărbat, nu muiere, de râsul satului, și cum boala nu pleacă în urma unei asemenea comportări ale celor din jur, viața lui Neculai s-a terminat doar în cât eva zile și în mari chinuri fizice și sufletești. Mai târziu mama avea să-mi
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
Carte/ Mă redeștepți din visuri târzie și deșarte.../ Din bunurile vieții cu tine mă aleg (III 9). În Ovidiu, toate femeile sunt seduse de versurile poetului, căci berbantul are un farmec de plăcere/ Ce-n veci adimenește o minte de muiere, după cum constată amuzat Hilarius (I 1). Corina, vechea sa inspiratoare, pe-un vers măgulitor/ Jertfit-a lui Ovidiu și cuget și onor, remarcă amar soțul acesteia, Ibis (I 1). Iulia, nepoata lui August, s-a lăsat cucerită din prima clipă
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]