7,581 matches
-
veac și a oamenilor lipsiți de evlavie. Nu fi unul nemulțumitor. Gândește-te chiar acum cine și ce a investit în viața ta și mergi chiar astăzi la ei, ori telefonează-le, sau scrie-le un mesaj și exprimă-ți mulțumirea și recunștința ta. Păstrează o atitudine de mulțumire în inimă pentru toată viața ta. Despre virtutea recunoștinței, abordată din punct de vedere etimologic, lingvistic, dogmatic, moral, scripturistic și patristic... Ne vom strădui să arătăm în cele ce urmează că, deși
DESPRE VIRTUTEA RECUNOSTINTEI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366836_a_368165]
-
fi unul nemulțumitor. Gândește-te chiar acum cine și ce a investit în viața ta și mergi chiar astăzi la ei, ori telefonează-le, sau scrie-le un mesaj și exprimă-ți mulțumirea și recunștința ta. Păstrează o atitudine de mulțumire în inimă pentru toată viața ta. Despre virtutea recunoștinței, abordată din punct de vedere etimologic, lingvistic, dogmatic, moral, scripturistic și patristic... Ne vom strădui să arătăm în cele ce urmează că, deși nu este ex �primată ca atare în numărul
DESPRE VIRTUTEA RECUNOSTINTEI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366836_a_368165]
-
cum și accepția pe care o are acest cuvânt (sau cel care-l înlocuiește adesea în Sfânta Scriptură) în literatura patristică. Textele scripturistice în care se învederează atitudinea recunos �cătoare a beneficiarului unei binefaceri folosesc cel mai adesea ter �menul "mulțumire"și mai rareori "răsplata". Locul cel mai potrivit a exprima această atitudine este cel care amintește urmarea minunii de vindecare a leproșilor. Dintre cei zece bolnavi vindecați, "pe când ei se duceau"să se arate preoților, doar unul s-a întors
DESPRE VIRTUTEA RECUNOSTINTEI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366836_a_368165]
-
amintește urmarea minunii de vindecare a leproșilor. Dintre cei zece bolnavi vindecați, "pe când ei se duceau"să se arate preoților, doar unul s-a întors să-și arate recunoștința față Mântuitorul Iisus Hristos, "mulțumindu-I"(Luca 17, 16). Desigur, exprimarea mulțumirii pentru binele primit este însuși miezul recu �noștinței, chiar dacă uneori aceasta nu poate fi manifestată în mod evident, ci doar în rugăciunea adresată lui Dumnezeu. Acțiunea re �cunoscătoare este indicată în această situație de Domnul Iisus Hristos însuși, când evidențiază
DESPRE VIRTUTEA RECUNOSTINTEI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366836_a_368165]
-
că recu �noștința, este desemnată în cuvintele "a da slavă Iui Dumnezeu"pentru binele pe care ni-l face, a mulțumi Lui. Pentru aceea, termenul frec �vent în traducerile ortodoxe ale Scripturii, când este vorba de recunoștință, este acela de "mulțumire"ca atestare a darului primit și îndato �rarea pe care orice suflet normal o simte față de binefăcător. Este adevărat că terminologia în cauză suferă de o anumită incapaci �tate de a exprima gramatical și cu sensul corect această atitudine de
DESPRE VIRTUTEA RECUNOSTINTEI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366836_a_368165]
-
ca atare, fie a celui rezultat din infinitivul lung, care de cele mai multe ori im �primă ideea unei acțiuni prelungite. În situația de față nu se poate spune ca aceasta a fost dificultatea folosirii termenului de "recunoștință"sau de "recunoscător", în loc de "mulțumire"sau "mulțumitor", ci faptul că, deducem noi, verbul "a recunoaște a pătruns mai târziu în limba noastră, în sensul care ne interesează, și maniera tradițională a Bisericii noastre în păstrarea cu �vântului scris a operat și în această zonă. Înainte de
DESPRE VIRTUTEA RECUNOSTINTEI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366836_a_368165]
-
nu este nicidecum pentru că nu ar fi o virtute, ci pen �tru că ea este o culoare, o manifestare a nobleței sufletului omenesc, care înglobează multele virtuți. Ea se află prezentă, cu tot conținutul ei spiritual creștin, în ideea de mulțumire", cu care este tradus în românește termenul de "grația", sau de "euharistia"din textele la �tinești sau grecești, redând situația de "gratitudine"a omului pentru binefacerile de care este conștient. Este acesta, poate termenul cel mai fidel cu care se
DESPRE VIRTUTEA RECUNOSTINTEI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366836_a_368165]
-
ca filiațiune tinzând către divinitate (poftirea înfie �rii) - și cele dimpotrivă. Către acest înțeles ne conduce Sfântul Maxim Mărturisitorul, comentând locuri din Vechiul Testament: Ezechia nu a răsplătit binefacerea pe care i-a faăcut-o lui, Dumnezeu, " Căci nu a măsurat recunoscător mulțumirea cu mă �rimea izbânzilor primite de la Dumnezeu, ci s-a înălțat în inima sa". Deci nerecunoscând pe Dumnezeu ca izvor al reușitelor sale, el s-a mândrit, "s-a înălțat", căzând astfel în păcatul necunoașterii de sine. Această corelație este
DESPRE VIRTUTEA RECUNOSTINTEI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366836_a_368165]
-
recunoscător. "Iuda înseamnă mărturisire - spune el. Iar înțe �lesul mărturisirii este îndoit: Există o mărturisire de muțtumire pentru bunurile primite în dar și există una pricinuită de mustrarea și certarea pentru relele săvârșite. Fiindcă mărturisire se numește și înșirarea cu mulțumire a binefacerilor dumnezeiești, de către cei vinovați. Și amândoua produc smerenia, căci atât cel ce multumește pentru cele bune, cât și cel ce se cercetează pentru fărădelegi, se umilește: cel dintâi, socotindu-se nevrednic pentru bunurile ce i s-au dat
DESPRE VIRTUTEA RECUNOSTINTEI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366836_a_368165]
-
Judecătorului. Frica, teama cea bună este cea de care ne vorbește marele și adevăratul gnos �tic creștin - Sfântul Maxim Mărturisitorul: "Cel ce se teme de Domnul are pururea ca tovarăș smerenia, și prin gândurile acesteia vine la dragostea și la mulțumirea către Dumnezeu. Căci își amintește de purtarea lumească de mai înainte și de feluritele greșeli, ca și de is �pitele ce i s-au întâmplat din tinerețe și cum l-a izbăvit de toate acestea pe el Dumnezeu și l-
DESPRE VIRTUTEA RECUNOSTINTEI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366836_a_368165]
-
de Dumnezeu este începutul înțelepciunii. Teama, frica cea sfântă, de care vorbește și Sfântul Maxim, "este înfră �țită cu smerenia, și ambele duc la dragostea de Dumnezeu și la recu �noștința, care se manifestă prin acea pururea rugăciune de smerită mulțumire, adusă Binefăcătorului. A "mulțumi pururea cu smerenie"multă - iată caracterizarea actului de recunoștință, adresat lui Dum �nezeu. Teologia morală creștină consemnează în capitolele sale despre virtute, acele categorii de virtuți care - pe lângă cele teologice (cre �dința, nădejdea și dragostea) - se
DESPRE VIRTUTEA RECUNOSTINTEI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366836_a_368165]
-
a lucrurilor dumnezeiești sunt sădite în firea oamenilor, ființial, de către Făcător, prin însăși aducerea ei la exis �tență. Iar descoperirile lucrurilor dumnezeiești le împărtășeăte prin har puterea Preasfantului Duh". Așadar, acum, în încheierea acestui material vom spune că recunoștința (pururea mulțumire în chip smerit și discret) este continuu dialog al nostru cu Dumnezeu. Euharistia, jertfa de mulțumire, liturgică, sacramentală, morală și duhovnicească, este suprema dăruire lui Dumnezeu de către fiul său prin har, prin Fiul lui Dumnezeu. Rugăciunea arhierească este supremul act
DESPRE VIRTUTEA RECUNOSTINTEI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366836_a_368165]
-
exis �tență. Iar descoperirile lucrurilor dumnezeiești le împărtășeăte prin har puterea Preasfantului Duh". Așadar, acum, în încheierea acestui material vom spune că recunoștința (pururea mulțumire în chip smerit și discret) este continuu dialog al nostru cu Dumnezeu. Euharistia, jertfa de mulțumire, liturgică, sacramentală, morală și duhovnicească, este suprema dăruire lui Dumnezeu de către fiul său prin har, prin Fiul lui Dumnezeu. Rugăciunea arhierească este supremul act de recunoștință al naturii umane în Iisus Hristos - Jertfitorul, Cel ce a împăcat totul în Sine
DESPRE VIRTUTEA RECUNOSTINTEI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366836_a_368165]
-
creștin și Dumnezeu, fiindcă ea constituie o continuă și o permanentă revenire a dăruitului asupra situației sale de beneficiar, reîmprospătarea cunoștințelor sale despre divinul bine �făcător ori binefăcătărul divin, și pornirea din nou spre El, cu adâncă, profundă și sinceră mulțumire. Este - așa după cum am mai spus - o recunoaștere a stării sale minore, de dependență, dar și de subiect în atenția Tatălui. Recunoștința, ca re �cunoaștere a ceea ce suntem, ca luminare a raporturilor noastre cu El și cu semenii ori frații
DESPRE VIRTUTEA RECUNOSTINTEI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366836_a_368165]
-
am mai spus - o recunoaștere a stării sale minore, de dependență, dar și de subiect în atenția Tatălui. Recunoștința, ca re �cunoaștere a ceea ce suntem, ca luminare a raporturilor noastre cu El și cu semenii ori frații noștri și ca mulțumire adusă pururea cu smerenie, este scara și urcușul sau treapta înălțării noastre în "devenirea"creștină. Ea corespunde și se realizează prin întreitul efort de credință (ca încredere) de cunoaștere (ca restabilire a treptei noastre existențiale) și de exprimare (prin viu
DESPRE VIRTUTEA RECUNOSTINTEI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366836_a_368165]
-
noașterii și viețuirea în sfanta frică de Dumnezeu. Având pururea ca țintă pe Domnul și Mântuitorul nostru Iisus Hristos, recunoscătorul nu este numai cel ce-L recunoaște pe Dumnezeu ca Stăpan, ci și cel ce-și conduce întreaga existență ca mulțumire în act. Cu alte cuvinte, prin cunoaștere crești �nul dobândește puterea discernământului, prin care se recunoaște da �tor binefăcătorului său, mărturisește aceasta și mulțumește cu smerenie. Recunoștința este răspunsul de iubire al creștinului către Dumne �zeu, proporțional cu măsura propriei
DESPRE VIRTUTEA RECUNOSTINTEI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366836_a_368165]
-
pentru că este Fiul lui Dumnezeu, iar pe martiri îi iubesc după vrednicie ca pe ucenici, următori și imitatori ai Domnului". Dacă privim fenomenul martiric și martirologic mai în adâncul lui vom constata că experiența duhovnicească a martirilor depășește cu mult mulțumirea per �sonală de a fi în Dumnezeu. Dragostea adevărată după cele cerești și sta �tornicia în iubirea divină antrenează pe mucenici să năzuiască să ajungă dincolo de mântuirea proprie, până la dorința înflăcărată de a cuprinde pe toți frații în Iisus Hristos
DESPRE MARTIRIU SI JERTFA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366927_a_368256]
-
chemată, la fiecare Sfântă Liturghie, să se împărtașească, împre �ună cu obștea creștină, cu trupul și sângele Domnului nostru Iisus Hristos. De fapt, toate ac �tele martirice și viețile sfinților mucenici subliniază în același ton miezul ritualului liturgic al Euharistiei, mulțumirea și împărtășirea. în martiriul mucenicilor scilitani citim că "toți au zis: mulțumim lui Dumnezeu. Și astfel, împreună, s-au încoronat cu martiriul domnesc cu Tatăl și cu Fiul și cu Sfântul Duh, în vecii vecilor". Prin urmare, Taina lui Iisus
DESPRE MARTIRIU SI JERTFA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366927_a_368256]
-
îsoțite de dorința de tăcere. Părăsirea în sens de lepădare lasă sufletul să se umple de desnădejde, de necredință, de fumul mândriei și al mâniei. Când suntem cuprinși de părăsirea cea povățuitoare sau mântuitoare, trebuie să-i aducem lui Dumnezeu mulțumire însoțită de rugăciuni de iertare. În cazul celei de-a doua, trebuie să-i aducem mărturisirea pentru păcatele săvârșite și lacrimi de pocăință 52. Părinții duhovnicești subliniază faptul că și atunci când suntem încercați fără de voie, în aceste necazuri sau pătimiri
DESPRE RABDARE SI NADEJDE DIN PERSPECTIVA CRESTINA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366880_a_368209]
-
o a doua formă de asceză suplinește lipsa sau insuficiența celei dintâi, adică trupească, împlinând și copletând slabele eforturi ascetice cele dintâi. Boala, spun Sfinții Varsanufie și Ioan, i se socotește de către Dumnezeu, celui ce o suportă cu răbdare și mulțumire, „în loc de nevoință (asceză) sau chiar mai mult”62. Un astfel de creștin „culege din răbdarea aceasta rodul mântuirii”63. De aceea, acești Sfinți Părinți ne dau următorul sfat: - „Rabdă, mulțumind, și vei fi miluit degrabă de Dumnezeu”64. Prin pocăință
DESPRE RABDARE SI NADEJDE DIN PERSPECTIVA CRESTINA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366880_a_368209]
-
treptele ei atât de numeroase. „De pe dealurile bucuriilor - afirmă Părintele Stăniloae - în văile necazurilor, așa decurge viața omului duhovnicesc; dar ea înscrie un real progres în aceste alternanțe. Bucuriile, pentru răbdare, sunt tot mai curate, mai spiritualizate, mai nepătate de mulțumirea de sine; necazurile sunt tot mai ferm răbdate. Propriu-zis, bucuriile sunt domolite de siguranța necazurilor ce vor veni, iar necazurile, răbdate cu un amestec de seninătate, de râs interior, cum ar zice Sfântul Ioan Scărarul, prin siguranța bucuriilor ce vor
DESPRE RABDARE SI NADEJDE DIN PERSPECTIVA CRESTINA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366880_a_368209]
-
palpabile, cu care intră omul în contact: cultul, arhitectura, iconografia, arta imnografică, inițierea mistagogică, devin transparente și au un rol deosebit în crearea ambianței în care este celebrat misterul liturgic. a. Rânduiala Sfintei Liturghii, alcătuită din ectenii, rugăciuni de laudă, mulțumire și cerere, cântări, lecturi biblice, acte și ceremonii se desfășoară după un Tipic bine stabilit, într-o ordine și armonie desăvârșită. Ritualul liturgic actual este chintesența întregii spiritualități, aprofundarea și actualizarea continuă a conținutului infinit al Revelației, expresia privilegiată a
DESPRE MISTERUL LITURGIC SI SFANTA EUHARISTIE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366926_a_368255]
-
Mântuitorul nostru Iisus Hristos. Crește și prin aceasta prezența lui Iisus Hristos între noi și se înlătură distanța dintre agnețul văzut și Mielul junghiat în Trupul și Sângele Domnului. Am ajuns acum la momentul culminant, al marei rugăciuni euharistice (de mulțumire). Abia acum, după acest urcuș, putem să aducem lui Dumnezeu prinosul recunoștinței noastre, pentru faptul că „din neființă la ființă ne-a adus” și căzând noi, iarăși ne-a ridicat (ne-a mântuit) și mai ales pentru că „ne-a suit
DESPRE MISTERUL LITURGIC SI SFANTA EUHARISTIE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366926_a_368255]
-
despre înălțarea noastră acolo unde S-a înălțat Hristos, ne vorbește despre natura cerească a lucrării sfinte euharistice” . Acesta este motivul pentru care jertfa nesângeroasă de pe Sfintele Altare și Dumnezeiasca Liturghie și chiar întreaga rugăciune a Bisericii poartă numele de Mulțumire, Euharistie (mulțumire, deovadă și gest de mulțumire). Toată Liturghia este o mulțumire de la început până la sfârșit și, dacă acceptăm că în Biserică totul se petrece în contextul Liturghiei, atunci rezultă în mod evident că dimensiunea esențială a Bisericii este cea
DESPRE CASATORIE SI EUHARISTIE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366932_a_368261]
-
noastră acolo unde S-a înălțat Hristos, ne vorbește despre natura cerească a lucrării sfinte euharistice” . Acesta este motivul pentru care jertfa nesângeroasă de pe Sfintele Altare și Dumnezeiasca Liturghie și chiar întreaga rugăciune a Bisericii poartă numele de Mulțumire, Euharistie (mulțumire, deovadă și gest de mulțumire). Toată Liturghia este o mulțumire de la început până la sfârșit și, dacă acceptăm că în Biserică totul se petrece în contextul Liturghiei, atunci rezultă în mod evident că dimensiunea esențială a Bisericii este cea euharistică. Aceasta
DESPRE CASATORIE SI EUHARISTIE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366932_a_368261]