464,923 matches
-
fără lună nu se simte artificiul poetizării, ci realitatea care poartă proza spre poem. Frăgezimea de gândire, citită odinioară într-un text de Arghezi, se potrivește revărsării de imagini și trăiri ale prozei lui Stelaru. M-a impresionat că mai mult decât dragos-te, este vorba pretutindeni de o senzualitate difuză, nedefinită, care acoperă în același timp lumea senzațiilor erotice și aceea a senzațiilor evocate de peisaj. În încercări dure, se amestecă o umanitate plină de dramatism cu aburii munților și mugetul
Prozatorul-poet by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14403_a_15728]
-
Apoi, au fost cei persecutați de tribunalul nazist: Broch (fotografia lui este pe masa mea de lucru, de unde mă privește cu pipa în gură), Schönberg, Werfel, Brecht, Thomas și Heinrich Mann, Musil, Vancura (prozatorul ceh care-mi place cel mai mult), Bruno Schulz. Imperiile totalitare, cu procesele lor sângeroase, au dispărut, dar spiritul procesului a rămas ca moștenire, și el reglează conturile. Astfel sunt urmăriți de proces cei acuzați de simpatii pronaziste; Hamsun, Heidegger (toată gândirea dizidenților cehi, cu Patocka în
Milan Kundera: Testamentele trădate by Simona Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/14416_a_15741]
-
fața pământului, în "alba sa lumină" ce are o viteză de 300.000 de kilometri (pe secundă) și visează la "cealaltă lume" cu o viteză mai mare decât a luminii. Întotdeauna, înțelepciunea limbii a premers înțelepciunii științei.[...] Nu mai e mult până vom fi în stare să elaborăm ecuația problemelor abstracte, reieșind din faptul că obârșia "păcatului " se află la neagra și fierbintea extremitate a lumii/luminii, iar originea binelui - la cealaltă extremitate, luminoasă și glacială. Oare dracii negri ai infernului
Un eseu de Velimir Hlebnikov - Temeiul nostru by Leo Butnaru () [Corola-journal/Journalistic/14389_a_15714]
-
-i puneau probleme, căci le știa perfect, era însă încîntat că învățase cîteva fraze convenționale și în limba țigănească. - So mai keres ? o întreb deci pe neașteptate pe interlocutoarea mea. Am spus bine ? Se pare că nu am greșit prea mult, dar fata mă lămurește că există mai multe dialecte și în fiecare dintre ele cuvintele se pronunță puțin diferit sau sînt chiar altele. Totuși nu într-atît ca rromii din diverse locuri să nu se înțeleagă între ei. Singurele cuvinte identice
Țiganii și ușa interzisă by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/14441_a_15766]
-
După o clipă de suspans, în care m-am încruntat probabil puțin, meditînd cum ar putea fi cuvîntul ușă un neologism, tînăra îmi amintește, cu același zîmbet de la început: - Ușă a intrat mai recent în limba noastră, pentru că mai de mult, la cort... Iată așadar un cuvînt pe care toți țiganii îl înțeleg și îl pronunță la fel. Cum în ajun Ușa interzisă de Gabriel Liiceanu fusese desemnată de România literară cartea anului, găsesc prilejul să întreb cum s-ar traduce
Țiganii și ușa interzisă by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/14441_a_15766]
-
format. Modul lui de a exista în lume și de a gândi lor li se datorează, femeilor din casă: „Mă simțeam mai bine și mai sigur între femei decât între bărbați". Bunicul este persoana de la care a învățat cel mai mult și cu care s-a înțeles cel mai bine în viață. Deși a murit când scriitorul avea doar opt ani, el se regăsește în colonelul fără nume din Hojarasca, în drama bătrânului din nuvela El coronel no tiene quien le
Viața lui e un roman by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/14417_a_15742]
-
bursă la liceul din Zipaquirá, studentul în Drept din Bogota care nu are bani să-și cumpere ziarul în care i s-a publicat prima povestire și ziaristul din Cartagena de Indias care doarme pe băncile din parc, mănâncă cel mult o dată pe zi și a cărui singură avere este o bocceluță cu un schimb de haine și o servietă - șterpelită în timpul luptelor de stradă din 9 aprilie 1948 - cu manuscrisele originale, își acceptă senin condiția. Totuși nu este într-atât
Viața lui e un roman by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/14417_a_15742]
-
-i din flori. / Cum asta? Pictorul florile-n Flora / Cu har prefăcu, și pe Flora în flori" (trad. Oana Busuioceanu). Și exemplele ar putea continua. II. Identificare și restituire În acest context, variațiunile arcimboldești ale lui Ion Gheorghiu sunt mai mult decît reperele unui dialog peste timp între doi artiști asemănători ca structură și solidari în percepția lumii. Și dacă n-ar fi riscantă, în mod cert ar fi adevărată afirmația că spiritul lui Arcimboldo a intrat într-un nou ciclu
Alin Gheorghiu sau ezitările posterității by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14415_a_15740]
-
logica unei expuneri și la coerența gîndirii plastice a unui autor exemplar. Ceea ce expoziția de acum zece ani reușea să facă, iar cea de acum nici nu-și propune, este tocmai această trecere subtilă și profundă de la organizarea prealabilă, mai mult sau mai puțin obiectivă, către organizarea proprie a pictorului. Arcimboldo nu este aici doar un episod cultural, ci forma generatoare însăși care poate să fie orice din orizontul moștenit. Tot așa cum de la Arcimboldo se ajunge din nou la Grădini, și
Alin Gheorghiu sau ezitările posterității by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14415_a_15740]
-
din nou la Grădini, și de la realitatea brută, de la un peisaj sau de la un sit urban, se ajunge la aceeași reverie cromatică infinită și inepuizabilă. Esența picturii lui Alin Gheorghiu nu trebuie căutată în episoade statice și în construcții mai mult sau mai puțin repetitive, ci în dinamica formelor și în mecanismul trecerii de la o realitate la alta. Cînd această imagine se va regăsi explicit într-o expoziție cuprinzătoare, atunci vom avea cu adevărat o retrospectivă Alin Gheorghiu.
Alin Gheorghiu sau ezitările posterității by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14415_a_15740]
-
entuziasm celor care, de voie, de nevoie, au rămas pe baricade. De atunci, publicistica lui Mircea Mihăieș s-a orientat mai apăsat spre zona cu impact sporit a comentariului politic, e drept, într-o formă hibridă care datorează încă foarte mult calității de literat a autorului. Savuroasele articole din Contrafort-ul „României literare" sînt, de cele mai multe ori, niște pamflete de cea mai pură esență literară, la adresa clasei politice care a reușit performanța să transforme, pentru marea majoritate a românilor, frumoasele vise
Contrafort pentru plăcerea textului by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14399_a_15724]
-
optzeci, adăugîndu-le, fără exagerări și emfază, rigoarea bibliografică și metodologică date de experiența universitară. Rezultatul este un tour de charme, o demonstrație de rafinament stilistic dublat de o subtilitate a interpretării, menite să redeschidă apetitul pentru (re)citirea scriitorilor mai mult sau mai puțin clasici. Pentru a-și argumenta judecățile de valoare, criticul român nu ezită să citeze afirmațiile (deloc timorate în fața superlativelor) ale unor critici de mare autoritate. Pentru a demonstra statutul de capodoperă al romanului lui F. Scott Fitzgerald
Contrafort pentru plăcerea textului by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14399_a_15724]
-
la indigo: „Cînd, la sfîrșitul veacului trecut, Marele Gatsby s-a văzut propulsat pe locul al doilea în lista celor mai bune romane anglo-saxone din secolul douăzeci (previzibil, pe locul întîi se plasase Ulysses, al lui James Joyce, capodoperă mai mult invocată decât citită - dar asta este o altă poveste cu snobi!), criticii au început să-și dea seama de mutația de valori produsă în gustul publicului avizat din ultimele decenii. Considerat un titlu doar ceva mai spectaculos din seria cărților
Contrafort pentru plăcerea textului by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14399_a_15724]
-
și perioada modernă (Sonata nr. 3 op. 24 de George Enescu). Fiecare lucrare în parte reprezintă o problematică, solicită o rezolvare pe planul pianisticii și al gândirii expresive specifice, nu am sesizat nici un traseu comod, nici cu o formulă prea mult uzitată, în afara ideii de alternare expresivă a atmosferei celor patru opusuri. Pentru Beethoven, Toma Popovici supune echilibrul unei filtrări subtile a nuanțelor, asemenea unei lecturări menite să-i descopere perindarea imagistică a semnificațiilor narațiunii. Literatura sonatelor beethoveniene este extrem de generoasă
Profesionistul by Grigore Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14443_a_15768]
-
în esență, romantismul atât de clar exaltat prin tradiția interpretativă a acestei muzici. Toma Popovici îi investighează, cu rezultate convingătoare, logica formală, lirismul delicat sau nervul unui discurs tensionat, fără a admite trecerea spre spectaculos. Este, la o operă foarte mult cântată, o "altfel" de concepție, pe care tânărul muzician o aduce publicului, purtând o situare personală față de ideea de romantic, azi. într-un fel, a fost un act de curaj, ca strategie a programului, și piesa finală a recitalului, în
Profesionistul by Grigore Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14443_a_15768]
-
reviste a presei cotidiene Cronicarul vă propune cîteva observații despre tendințele presei centrale în anul care s-a încheiat. Prin comparație cu televiziunile și cu posturile de radio autohtone, e limpede că presa bucureșteană nu și-a pierdut incisivitatea, mai mult, ziarele care contează au dovedit cu vîrf și îndesat că spectrul cenzurii economice nu le sperie. X Poate că e momentul să remarcăm că în spatele independenței presei cotidiene se găsește o bună conducere a afacerii care este în prezent orice
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14421_a_15746]
-
să remarcăm că în spatele independenței presei cotidiene se găsește o bună conducere a afacerii care este în prezent orice ziar care contează. Din acest punct de vedere, manageriatul posturilor de televiziune comerciale scîrțîie vizibil. E drept că un ziar costă mult mai puțin decît un post de televiziune, dar fiecare afacere în mass-media își are costurile și beneficiile sale. Nu putem plînge de mila televiziunilor și posturilor de radio care, din pricină că au acumulat mari datorii la stat, se poartă cu Puterea
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14421_a_15746]
-
trăiește ca un parazit pe tulpina unui mod anterior de a scrie. 6. Literatura (pur și simplu) plicticoasă. Mai greu de definit, este și cea mai răspîndită formă de literatură proastă. E plictisitoare din pricini foarte diferite: fiindcă vrea mai mult decît poate, fiindcă ține cu tot dinadinsul să ne epateze, fiindcă pune carul (tehnica) înaintea boilor (conținutul), fiindcă se face că spune ceva, fiindcă bate cîmpii (fără grație), fiindcă seamănă cu o supă reîncălzită, fiindcă am mai citit-o, fiindcă
Literatura proastă by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14453_a_15778]
-
A impune însă unei națiuni sacrificii arbitrare, gratuite reprezintă o gravă lezare a independenței și integrității ei funciare. Jertfa devine astfel un vestigiu al mutilărilor sălbatice, făcând parte din acel vechi și nefast cult al nepăsării, ce lasă în urmă mult mai multe victime decât eroi. Sacrificiul pogoară în sacrilegiu. Iar nepăsarea rănește adânc trupul armonios al națiunii, care poate ajunge lesne infirmă, defectivă. Din nepăsare, comițându-se astfel un sacrilegiu, cartea muzicală a fost la Târgul Gaudeamus sublimă, dar absența
Sublimul și absența by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/14444_a_15769]
-
pentru transformări, și-mi dezvoltam un adevărat temperament de Pygmalion. Azi îmi dau seama că 8 femei nu e decît o întoarcere la privirea mea de băiețaș. Ideea de a face un film numai cu femei îmi dădea tîrcoale de mult. Revăzînd, la un moment dat, cu încîntare, Femeile lui George Cukor, m-am interesat de drepturile piesei după care s-a inspirat. Am aflat foarte repede că drepturile de remake erau deja reținute de cîțiva ani la Hollywood de Julia
8 femei by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/14445_a_15770]
-
m-am interesat de drepturile piesei după care s-a inspirat. Am aflat foarte repede că drepturile de remake erau deja reținute de cîțiva ani la Hollywood de Julia Roberts și Meg Ryan. Am abandonat deci proiectul, cu atît mai mult cu cît piesa lui Clare Boothe era foarte americană, iar eu voiam să fac un film în franceză, cu actrițe franceze. Apoi am descoperit o piesă polițistă din anii '60, 8 femei, scrisă de Robert Thomas, scriitor căzut în uitare
8 femei by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/14445_a_15770]
-
ca femeie și ca actriță, în maniera unui monolog, în același timp comic și emoționant. Îmi place să văd actrițe cîntînd: chiar dacă tehnica lor nu e întotdeauna perfectă, interpretarea lor, privilegiind fragilitatea și emoția, e de multe ori tulburătoare. Mai mult, era important pentru mine să nu fie nici o diferență între vocea care vorbește și vocea care cîntă, să fie o continuitate permanentă între ele. Decît să scriu eu textele, am preferat să caut în discoteca mea și să descopăr cîntecele
8 femei by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/14445_a_15770]
-
că Tinerama dăduse faliment. Deși, Editura Univers, în care a apărut în 1999 traducerea lui Kaputt, ar fi putut să constate existența unei traduceri anterioare, - dacă ar fi existat un supra-control, - măcar pentru a nu dubla apariția. Cu atâta mai mult, cu cât era vorba și de niște drepturi de autor gata încasate. E o întâmplare, e o neșansă tragică, o nedreptate a sorții, pe care trebuie să o semnalez. Fiind și o datorie a mea... Recent, am predat spre publicare
Un joc al întâmplării by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14436_a_15761]
-
Rodica Zafiu (Devene avana nuvunu novono uvunu) Transmise mai mult prin experiențe personale decît prin studii docte, informațiile noastre despre limba păsărească sînt dovezi indirecte ale modului în care un asemenea fenomen circulă, se păstrează și se regăsește în zone aflate la incredibile distanțe. e un termen generic pentru unele
Păsăreasca by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14435_a_15760]
-
colegele sau femeile cu care am lucrat sau am avut prilejul să discut, am acumulat o serie de percepții pe care le-am transplantat În poemele pe care vi le ofer. Este clar că nu voi putea să fac mai mult decât alte personalități ale literaturii universale care nu au reușit decât parțial să exprime sentimentele delicate sau Înverșunate, sau mijlocii, ale sexului slabtare. Pe vremuri se vorbea de sexul slab, având În vedere calitățile În primul rând sufletești, deoarece din
Prefață. In: Editura Destine Literare by Eugen de Panciu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_336]