1,621 matches
-
Iași, 2002. Ediții: Ovidiu Nimigean, Week-end..., Iași, 1993. Repere bibliografice: Ciobanu, Opera, 217-220; Dobrescu, Foiletoane, III, 54-59; Felea, Aspecte, III, 165-169; Grigurcu, Existența, 466-469; Cristea, Fereastra, 288-292; Micu, Limbaje, 127-129; Simion, Scriitori, IV, 526-537; Coșovei, Pornind, 71-75; Gabriela Gavril, Omul năpădit de cuvinte, CL, 1991, 14; Ioan Holban, De aici nu vom putea evada niciodată!, CRC, 1991, 20; Eugen Simion, Peisaj liric cu înger palid, RL, 1991, 23; Maria Ana Tupan, Nichita Danilov și reabilitarea imaginarului poetic, VR, 1991, 7; Ioana
DANILOV. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286685_a_288014]
-
și a făcut-o În atîtea alte cazuri. Iată o mostră de stil elitar care tematizează „eul și oglinda”: „Ce eram eu? Un travestit al intelectului, un gigolo al Îndrăgostirilor: infamă serie de aparențe obscene ce sfîrșiseră prin a-mi năpădi ființa fără ca prin asta să-i permită să scape de dezgolirea progresivă a mizerabilei sale suferințe: disperare cronidu-și un drum obscur În sufletul meu Însingurat.” Dar romanciera este prea inteligentă pentru a accepta chiar și mult rîvnita consacrare literară: fidelitatea
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
care cerceta kitsch-ul. De la o vreme, începuse să găsească fenomenul ăsta interesant. Eu nu spun că lucrurile astea nu au o anumită provocare cognitivă în ele. Pe de altă parte, dacă într-un loc în care mă aflu, sunt năpădit de decibelii manelelor, nu fac față. Atunci, ce trebuie să combatem noi? Manelele propriu-zise? Sau ideea celor care iubesc manelele, că toată lumea trebuie să asculte manele la volumul pe care ei îl decid, la orele pe care ei le decid
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
înflorit, a prosperat, a fost centru comercial și de schimb, de artă și cultură, dar și mai adesea a fost prădată, atacată, jefuită, cotropită și oprimată de invadatori nenumărați care, din toate direcțiile, au măturat totul în cale și au năpădit în acest peisaj mult prea accesibil. Suedezi și mezi, prusaci și ruși, asiatici, tătari și cazaci, mortari și turzi, într-a-devăr aproape fiecare trib sau rasă specialistă în jafuri și prăzi, au fost pe aici, ca și când ar fi fost o destinație
Geografiile simbolice ale diferenței ideologice by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]
-
din cap surescitat, holbîndu-se la pictură, a auzit de ea de multe ori, acum e fericit c-o poate vedea cu ochii lui. De acum, împăratul avea certitudinea că Liu, pictorul, l-a păcălit. în accesul de furie care-l năpădi din nou, puse să fie prins, aruncat în temniță, apoi îl condamnă la moarte. Suveranul Sang hotărî să participe personal la execuție. Slăbit și chinuit, pictorul sta sub spînzurătoare; o frînghie îi încolăcea gîtul, o cîrpă îi acoperea ochii. împăratul
Două proze de Laszlo Darvasi by Georgeta Hajdu () [Corola-journal/Journalistic/11332_a_12657]
-
zemoase. Frecîndu-și ochii miopi, călăul se aplecă deasupra pînzei și începu să silabisească rîndurile. în sfîrșit, se îndreptă din șale și clipi, tulburat, spre stăpîn. - Fiecare propoziție este despre moarte - spuse timid. în aceeași clipă, sunete ciudate gîlgîiră pe deasupra zidului năpădit de trandafiri al Curții Morții. Tatăl împăratului Sang pusese să fie sădită o livadă, de partea cealaltă a zidului. Roabe culegeau cireșele. în primul moment, împăratul n-a putut decide dacă cineva stă să moară ori țipă încins de extaz
Două proze de Laszlo Darvasi by Georgeta Hajdu () [Corola-journal/Journalistic/11332_a_12657]
-
avut niciodată idei năpraznice de dreapta. Sătul însă de mizeria noastră de pe malul Dâmboviței, n-o mai tolerez nicăieri. Mi-e greu să privesc, fără o revoltă pe care încerc s-o ascund cât pot, dezolarea din cartierul ilustru, jegos, năpădit de hoardele de turiști bezmetici. Această cetate, totuși, Luteția, este prima din Europa, unde materia primă a lumii, Cuvântul, de care-i vorba, a fost cea mai din timp și mai bine pregătită, lucrată... Că Bucureștiul ar fi fost și
Materia primă cea mai ieftină by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11368_a_12693]
-
unei familii de evrei, coproducția internațională a lui István Szábo, și reverberînd aceeași ambiție a dominării destinului, Glamour de Gödrös Frigyes gravitează în jurul unui evreu ce a vrut să-și regenereze sîngele căsătorindu-se cu o nemțoaică, așa că toate vicisitudinile năpădesc familia mixtă, care are un magazin de antichități la colț de stradă. Un soi de arcă a lui Noe în care poposesc personaje fel de fel, angrenate într-un mirific carusel, tradițional laitmotiv al cinematografiei maghiare. Trăind o vreme în
Senzor by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/16652_a_17977]
-
duminică liniștită, dar posomorâtă, când de nicăieri nu se auzea nici o șoaptă, nici un murmur. Am urcat pe niște trepte, altele decât acele 98 la număr pe care le știam. Am privit spre scara de altădată. Era părăsită, cu piatra sfărâmată, năpădită de bălării pe unele locuri. Acolo, pe ultima treaptă a scării, m-am așezat și am simțit o mare durere sufletească. Ca-n poveste, am văzut, în locul clădirii necunoscute, Școala înălțându-se albă, maiestuoasă. Am pătruns sfioasă înăuntru. Sunase de
Întâlnire cu școala. In: Curierul „Ginta latină” by Maria Lăudat () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2328]
-
cântam cu aceleași voci tinere de altădată, ca și atunci când eram în corul condus de profesorul nostru de muzică, Alexandru Cristea, sau, uneori, de preotul Berezovschi, compozitor al cântărilor bisericești și solist al catedralei din Chișinău. Stând acum pe treptele năpădite de ierburi, auzeam clar, de undeva, de sus, vocea de tenor a părintelui Alexandru Cristea. Era hramul bisericii noastre, pe care-l sărbătoream totdeauna la 21 noiembrie, când toamna-și primenea obrazul limpezindu-l în cea mai albastră și mătăsoasă
Întâlnire cu școala. In: Curierul „Ginta latină” by Maria Lăudat () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2328]
-
romane, creând românilor îndelungatul "complex de părăsire" de către Europa civilizată... Sau Elagabal, "cel mai depravat dintre toți suveranii romani", al cărui nume are astăzi rezonanțe călinesciene (cine poate uita versurile lui Călinescu!)... Sau istoria busturilor și statuilor lui Caracalla, care năpădiseră imperiul (teritoriul României nu face excepție: nu e muzeu, oricât de provincial, care să nu aibă măcar un cap al propagandistului. Fiindcă de un propagandist în toată regula e vorba: mare susținător al artelor, a atribuit cetățenia romană tuturor provinciilor
Iubire de profet by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15564_a_16889]
-
Trec cu vederea insinuarea dvs., tot astfel cum nu fac (nu facem) caz de aserțiunea lui Aristofan, cum că am fi un soi de octopozi. R: Cam ca octopusul, bunăoară? C: Ei, da, - cam ca acela din mintea lui Aristofan, năpădită de cefalopode ca a oricărui om al mării, cum sunt/erau, prin definiție, grecii... R (infantilizând): Așadar și prin urmare, grecii fac comerț pe mare! C: Vedeți, o știu până și ăi mai mici. - Dar, revenind la ale noastre, cum
De vorbă cu un Cocoloș by Șerban Foarță () [Corola-website/Imaginative/6783_a_8108]
-
este în proiect un spital regional. Transportul în comun este asigurat de societatea ""S.C. Transurb S.A. Galați"", care din data de 9 mai 2016 a redevenit operator unic în municipiul Galați, lucru ce încetase din 1994 când în oraș au năpădit maxi-taxi-urile. Linia preorășenească care urmează traseul Biserica Sfântu Mina - Piața Energiei - Combinat - Smârdan - Cișmele este deservită de autobuzele lui Lucian Bute. A fost în trecut traseul 14. Galațiul este unul dintre puținele orașe ale țării noastre în care se mai
Galați () [Corola-website/Science/296943_a_298272]
-
și măgarii se creșteau mai puțin. Acum au mai rămas porcii, câinii și pisicile, restul rărindu-se considerabil. Caii se pare că s-au mai înmulțit ceva, după 1990. Prin apele acelea multe mai existau o mulțime de lipitori, care năpădeau orice ființă ce călca în mâl, apoi cel puțin două specii de melci de apă, una cu spirala cochiliei plată și alta conică, două specii de scoici, raci, insecte ca boul-bălții, libelule mari și mici, cele mari fiind numite și
Covei, Dolj () [Corola-website/Science/300396_a_301725]
-
vara lui 1431, Alexandru voievod este nevoit să facă față unei puternice ofensive otomane. Nevoia disperată de ajutor din partea aliaților săi este evidentă din numărul și conținutul scrisorilor trimise brașovenilor. Într-o scrisoare spune „[...] Așa să știți că turcii au năpădit la Dunăre prin toate vadurile și vin împotriva țării să prade și să jefuiască; și grăbiți-vă cât mai iute, ziua și noaptea, să-mi veniți în ajutor; căci dacă nouă ne va fi rău, vouă are să va fie și
Alexandru I Aldea () [Corola-website/Science/298662_a_299991]
-
intersecția între bulevardul Drumul Taberei și strada Alexandru Moghioroș a primit și ea numele Alexandru Moghioroș. După Revoluția Română din 1989, oamenii au doborât de pe postament bustul lui Alexandru Moghioroș și l-au bătut cu pietre. A rămas doar soclul, năpădit vara de vegetație. (Aceeași soartă a avut-o și statuia lui Alexandru Moghioroș din Oradea). Apoi, numele străzii Alexandru Moghioroș a fost schimbat în strada Brașov. A urmat schimbarea numelui pieței în Piața Sergiu Celibidache. Strada Alexandru Moghioroș din Brașov
Alexandru Moghioroș () [Corola-website/Science/308321_a_309650]
-
este un personaj creat de desenatorii și regizorii Ion Manea, Lucian Profirescu și Artin Badea. Pe o insulă exotică, pierdută în nemărginirea oceanului, se află un hotel părăsit, năpădit de liane și lighioanele junglei. Foștii chelneri, bucătarii, cameriștii, trăiesc într-o delăsare de nedescris, visând la splendoarea de altădată a vestitului lor hotel. Zilele trec egale, fără a se întâmpla ceva special. Urâtul și plictiseala le dau tot mai
Maimuțoiul Monk () [Corola-website/Science/303421_a_304750]
-
hangiul se aplecă peste omul de pe pat, care-i răspunse: „Cum să nu te cunosc, neică Stavrache, dacă suntem frați buni?“ Ajuns la capătul încordării psihice, hangiul se clătină puternic, de parcă „tot viforul care urla în noaptea grozavă“ ar fi năpădit dintr-o dată peste el, „deschise gura mare să spună ceva, dar gură fără să scoată un sunet nu se mai putu închide; ochii clipiră de câteva ori foarte iute și apoi rămaseră mari, privind țintă (...); mâinile voiră să se ridice
În vreme de război () [Corola-website/Science/298997_a_300326]
-
de sâmbătă 7 septembrie a început atacul dezlănțuit al turcilor: ghiulele, proiectile incendiare, "foc grecesc", canonade concentrate și foc de muschete. Nu după mult timp, ultimul punct de rezistență din cetate a fost învăluit de flăcări. Întrega armată otomană a năpădit Orașul Vechi, acompaniată de strigăte și bătăi de tobe, steagurile lor întunecând orizontul. În ultimul atac, Zrinski și cei aproximativ 600 de oameni ai săi rămași în viață au ieșit din cetate într-o încercare disperată de a trece prin
Bătălia de la Szigetvár () [Corola-website/Science/304591_a_305920]
-
el l-a invitat tot pe Ahmad, sultanul din dinastia gelairidă, fiindcă nu avea legitimitate conform concepțiilor orientale medievale, numai că sultanul nu voia să accepte protectoratul Qaraqoyunlu. Când Qara Yusif a părăsit Tabrizul pentru o altă campanie militară, sultanul năpădind garnizoana sa, cheamă în ajutor pe Șirvanșah. Înainte de a ajunge armata Șirvanului Qara Yusif înfrânge oastea lui Ahmad în apropierea Tabrizului (30 august), unde ultimul a fost ucis, acesta fiind ultimul suveran din dinastiei Djelairizilor (1341-1410). În locul statului respectiv s-
Statul Qaraqoyunlu () [Corola-website/Science/309211_a_310540]
-
intrând în oraș invită tot pe Ahmad, sultanul din dinastia gelairidă, fiindcă nu avea legitimitate conform concepțiilor orientale medievale, numai că sultanul nu voia să accepte protectoratul Qaraqoyunlu. Cand Qara Yusif a părăsit Tabrizul pentru o altă campanie militară, sultanul năpădind garnizoana să, cheamă în ajutor pe Șirvanșah. Înainte de a ajunge armata Șirvanului Qara Yusif înfrânge oastea lui Ahmad în apropierea Tabrizului (30 august), unde ultimul a fost ucis, acesta fiind ultimul suveran din dinastiei Djelairizilor (1341-1410). În locul statului respectiv s-
Ibrahim I de Șirvan () [Corola-website/Science/309214_a_310543]
-
întrând în oraș invită tot pe Ahmad, sultanul din dinastia gelairidă, fiindcă nu avea legitimitate conform concepțiilor orientale medievale, numai că sultanul nu voia să accepte protectoratul Qaraqoyunlu. Când Qara Yusif a părăsit Tabrizul pentru o altă campanie militară, sultanul năpădind garnizoana sa, cheamă în ajutor pe Șirvanșah. Înainte de a ajunge armata Șirvanului Qara Yusif înfrânge oastea lui Ahmad în apropierea Tabrizului (30 august), unde ultimul a fost ucis, acesta fiind ultimul suveran din dinastiei Djelairizilor (1341-1410). În locul statului respectiv s-
Qara Yusif () [Corola-website/Science/309217_a_310546]
-
multe zone care corespund diferitelor etape de dezvoltare ale sale: în general predomină structura tipică de cartier periferic bucureștean dezvoltat în principal în perioada dintre cele două războaie mondiale cu case mici, așezate pe una din laturile proprietății, cu curți năpădite de verdeață și din care bolta de viță de vie este aproape nelipsită. Apoi, în structura acestui țesut se pot identifica construcțiile noi edificate în perioada de după cel de-al doilea război mondial, pe terenurile ce erau încă libere în
Cartierul Ferentari () [Corola-website/Science/303438_a_304767]
-
au o largă deschidere semantica : ele evocă arhitecturi piranesiene, trasee labirintice sau lumile de clarobscur din românele lui Dickens (de un puternic efect sînt structurile reticulare care refac parcă atmosferă sumbră din ,Marile speranțe") ; alteori ele trimit la nave naufragiate (năpădite de alge și microorganisme), la regnul anelidelor, la un agregat industrial sau la o ,softsculpture". Tonul acestor obiecte poetice, care actualizează și potențialitățile unui sculptor disimulat, este liric și melancolic. Născut în 1943 la Craiova, absolvent al I.A.P. Nicolae
Florin Ciocâlteu () [Corola-website/Science/314457_a_315786]
-
șaselea episod al serialului de desene animate "Samurai Jack". În timp ce străbate o pădure, Jack simte o mâncărime care îl face să se tot scarpine. La un moment dat își descoperă o gânganie în sân și apoi altele puzderie care îl năpădiseră fără veste pe sub kimono. După ce scapă de gângănii, ajunge la niște pietre funerare, unde este atacat de doi călugări șaolin. În timpul luptei, șaolinii sunt uimiți să regăsească propriile tehnici la Jack, iar Jack se miră că întâlnește șaolini după atâtea
Jack și călugării șaolin () [Corola-website/Science/319441_a_320770]