10,006 matches
-
muncă și mai ales față de oameni, făcând cinste numelui Stoicoiu. Istoria hocheiului: un proiect de anvergură cu Greg Stoicoiu și premierul Canadei Stephen Joseph Harper În 1960 se naște primul copil al familiei Stoicoiu, Gregory. Își face studiile în orașul natal, la Calgary și se orientează spre arte, obținând Bachelor of Arts in drawing and painting - licența în arta desenului și picturii. A studiat și este preocupat de istorie. Istoria este una din pasiunile sale, dar nu singura. Gregory își aduce
DR. TRAIAN STOICOIU, CHIRURGUL PREFERAT AL PACIENŢILOR DIN CALGARY, CANADA, LA MIJLOCUL SECOLULUI XX ( CAPITOLUL XIX) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 314 din 10 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Dr_traian_stoicoiu_chirurgul_preferat_al_pacientilor_din_calgary_canada_la_mijlocul_secolului_xx.html [Corola-blog/BlogPost/348465_a_349794]
-
întâlnit o dată cu Brâncuși, așa, ca în anii tinereții, în parcul orașului Târgu Jiu... Doctorul Traian Stoicoiu și Brâncuși Oltean din Copăcioasa Gorjului, cu tatăl judecător, ani buni în slujba dreptății la Tribunalul Județean Romanați, Matei Stoicoiu, se întoarce în ținuturile natale imediat după nașterea fiului său, Traian, cunoscutul chirurg de mai târziu, din Calgary. Nu se cunosc date certe despre ascensiunea profesională a lui Matei Stoicoiu, știu însă de la nepotul său, Gregory, că a fost un dascăl renumit al Gorjului și
DR. TRAIAN STOICOIU, CHIRURGUL PREFERAT AL PACIENŢILOR DIN CALGARY, CANADA, LA MIJLOCUL SECOLULUI XX ( CAPITOLUL XIX) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 314 din 10 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Dr_traian_stoicoiu_chirurgul_preferat_al_pacientilor_din_calgary_canada_la_mijlocul_secolului_xx.html [Corola-blog/BlogPost/348465_a_349794]
-
Cine crede că poate să găsească totul perfect în dragoste, nu va avea parte de o dragoste adevărată niciodată”... „Dragostea este o bibliotecă a sentimentelor” spune scriitorul Radu Cârneci și din această bibliotecă nu poate lipsi sentimentul iubirii față de locurile natale, față de locurile de obârșie și față de prietenii din copilărie. Aceste sentimente sunt ilustrate și în poezia „Aș vrea să știi!”, scrisă de profesorul Cicerone Medeleanu din Iași: „Aș vrea să știi prietene din sat, Că n-am uitat nimic din
DRAGOSTEA de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1286 din 09 iulie 2014 by http://confluente.ro/Marian_malciu_1404918690.html [Corola-blog/BlogPost/349974_a_351303]
-
sănătate și putere să-și poată duce proiectul la bun sfârșit! Fie ca Dorul său de-acasă să se „ostoiască”, să se vindece cu frumoasele pagini scrise de membrii „cenaclului la distanță”, de toți cei ce poartă în suflet locurile natale, casa părintească și mai presus de toate „mândra Românie” atât de mult prezentă în slova „poetului nepereche” al neamului românesc. Ing. Martha EȘANU 8.04.2014 A consemnat pentru dumneavoastră, Marian Malciu - vicepreședinte al Filialei Olt a LSR - Referință Bibliografică
DRAGOSTEA de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1286 din 09 iulie 2014 by http://confluente.ro/Marian_malciu_1404918690.html [Corola-blog/BlogPost/349974_a_351303]
-
nr. 345 din 11 decembrie 2011 Toate Articolele Autorului Ilie Tărași (1955) S-a născut la Rucăr pe 21 aprile 1955, fiu al Luciei și al lui Ilie Tărași - veteran de război și a frecventat cursurile școlii generale din satul natal. După absolvirea Școlii Normale Carol I din Câmpulung Muscel, promoția 1970-1975 - an experimental de băieți, și-a început apostolatul la Vâlcănești (Prahova), apoi la Școala generală nr.16 din Ploiești și a revenit pe meleagurile de baștină funcționând ca educator
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XX-LEA (XXXVI) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 345 din 11 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Scoala_din_rucar_in_secolul_al_xx_lea_xxxvi_.html [Corola-blog/BlogPost/359537_a_360866]
-
și unui artist autentic lucrează înainte de orice și de oricine bogatul dar ancestral ce vine din partea așezării în care s-a născut. Această operă independentă sau nu de noi, pentru fiecare e unică. Nimeni nu are un număr de locuri natale, ci o localitate. Unde te-ai născut? Într-o binecuvântată zi de primăvară, de Sfântul Gheorghe, Cel de Sus a îngăduit venirea mea pe lume, ca rod al iubirii unor oameni simpli, stabiliți pe străvechiul tărâm al Dobrogei, în cosmopolitul
MONALISA BASARAB. UN OM FOARTE BUN ŞI FRUMOS de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1453 din 23 decembrie 2014 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1419316203.html [Corola-blog/BlogPost/367928_a_369257]
-
în oraș, am descoperit și magia scenei. Model devenindu-mi chiar unchiul meu, actorul Paul Basarab. Din primii ani de școală până la terminarea liceului, reușind să fiu o prezență permanentă la serbările școlare și diversele activități culturale organizate în orașul natal. Această pasiune am ținut-o ascunsă chiar și față de învățătoare, care firesc ne întreba pe noi copiii ce ne dorim să devenim când o să fim mari. Trăiam cu impresia că o să fiu luată în râs, că am aspirații prea înalte
MONALISA BASARAB. UN OM FOARTE BUN ŞI FRUMOS de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1453 din 23 decembrie 2014 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1419316203.html [Corola-blog/BlogPost/367928_a_369257]
-
fascinantă a actoriei. Eram mai mereu în sălile de cinema vizionând excesiv, marile capodopere ale cinematografiei anilor ’30-’40. Ajunsă acasă, mă visam protagonista filmelor celebre și repetam până la epuizare scenele care m-au impresionat. Ai plecat din sânul așezărilor natale, cuprinse de liniște, într-o lume nouă, vastă, tumultoasă. Unde ai mers, cu întâia arcă ce te-a avântat în valurile vieții, spre studiile artistice, care nu sunt în cazul tău întâmplare, ci merit și condiție? Când și în ce
MONALISA BASARAB. UN OM FOARTE BUN ŞI FRUMOS de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1453 din 23 decembrie 2014 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1419316203.html [Corola-blog/BlogPost/367928_a_369257]
-
Acasa > Impact > Istorisire > TRADIȚII ȘI OBICEIURI NATALE(PURANI DE VIDELE) Autor: Floarea Cărbune Publicat în: Ediția nr. 731 din 31 decembrie 2012 Toate Articolele Autorului Anul Nou În Ajunul Anului Nou, mergeam cu Plugușorul iar în ziua de Anul nou, cu Semănatul și Sorcova. Cu două săptămâni
TRADIŢII ŞI OBICEIURI NATALE(PURANI DE VIDELE) de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 731 din 31 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Traditii_si_obiceiuri_natale_purani_de_floarea_carbune_1356945244.html [Corola-blog/BlogPost/350831_a_352160]
-
mirosul florilor, De dulceața pomilor. Să trăiți, să înfloriți Ca merii, ca perii, În mijlocul primăverii! Tare ca piatra, iute ca săgeata, Tare ca fierul,iute ca oțelul. La anul și la mulți ani! Sărbători fericite! Referință Bibliografică: TRADIȚII ȘI OBICEIURI NATALE(PURANI DE VIDELE) / Floarea Cărbune : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 731, Anul II, 31 decembrie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Floarea Cărbune : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului
TRADIŢII ŞI OBICEIURI NATALE(PURANI DE VIDELE) de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 731 din 31 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Traditii_si_obiceiuri_natale_purani_de_floarea_carbune_1356945244.html [Corola-blog/BlogPost/350831_a_352160]
-
Aura Imbăruș,nominalizată la Premiul Pulitzer pentru cartea autobiografică „Out of the Transylvania Night”: „Uitați într-un apus de soare, răsfirați pe tot globul, românii tot își amintesc cu drag de obârșia lor, chiar dacă le-a fost greu în țara natală. Suspendat într-un tărâm al inocenței este Mitică, sau sub numele lui adevărat Dumitru Sinu, indiferent pe ce meleaguri s-a rătăcit, pentru puțin sau mai mult timp. Călătoria lui în timp și spațiu este a celor cutezători și dornici
REPORTER ÎN PATRIA DIN SUFLET ŞI CUVINTE de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 307 din 03 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Schita_de_portret_octavian_curpas_reporter_in_patria_din_suflet_si_cuvinte.html [Corola-blog/BlogPost/341761_a_343090]
-
un vibrant poem patriotic, aclamat de asistență, iar Pușa-Lia Popande la Gherla a lecturat două sensibile sonete proprii. Poetul Sandu Cătinean din Bonțida a invitat participanții la cenaclu la lansarea cărților sale, care va avea loc duminică, în localitatea sa natală. Ședința cenaclurilor reunite s-a încheiat într-o atmosferă prietenească. Următoarea întâlnire se va desfășura în ultima joi a lunii octombrie. Voichița Pălăcean-Vereș Referință Bibliografică: Cenaclurile ARTUR SILVESTRI și VASILE SAV ale LSR și-au reluat activitatea / Al Florin Țene
CENACLURILE ARTUR SILVESTRI ŞI VASILE SAV ALE LSR ŞI-AU RELUAT ACTIVITATEA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1366 din 27 septembrie 2014 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1411800357.html [Corola-blog/BlogPost/373820_a_375149]
-
1951, la 22 iulie, în localitatea Dobrești, din județul Timiș, fiind cel de-al treilea copil al învățătorului Alexie și al Stelei Ciobotea. Crescut în casă de dascăli, micuțul a deslușit primele taine ale Abecedarului la Școala Primară din satul natal, urmând apoi cursurile gimnaziale de la școala din localitatea Lăpușnic. Între anii 1967 și 1970 a fost licean mai întâi la Buziaș și apoi la Lugoj. Din puținele mărturii pe care le avem despre aceste etape de viață ale Patriarhului Daniel
PREAFERICITUL PĂRINTE PATRIARH DANIEL AL BISERICII ORTODOXE ROMÂNE – LA CEAS ANIVERSAR – ÎMPLINIREA A 61 DE ANI DE VIAŢĂ PĂMÂNTEASCĂ, SLUJITOARE, MĂRTURISITOARE ŞI PILDUITOARE... de STELIAN GOMBOŞ în by http://confluente.ro/Preafericitul_parinte_patriarh_daniel_a_stelian_gombos_1342441125.html [Corola-blog/BlogPost/366763_a_368092]
-
în America. Dacina DAN: Ai revenit în România după 22 de ani, în 2014. Iar în 2015 ai fost membră în juriul Concursului Internațional „PIANO MODUS VIVENDI”, prima ediție. Ai susținut recitaluri de pian în Deva. Cum ai regăsit țara natală, după atâția ani petrecuți în S.U.A.? Maira LILIESTEDT: De multe ori mi-a fost dor de România, deși locuiesc în S.U.A. de aproape 25 de ani. Dar, am fost surprinsă cât de „acasă”, într-adevăr „acasă”, m-am simțit în
INTERVIU PIANISTA MAIRA LILIESTEDT de DACINA DAN în ediţia nr. 2042 din 03 august 2016 by http://confluente.ro/dacina_dan_1470232458.html [Corola-blog/BlogPost/350282_a_351611]
-
În cadrul acestei „construcții” lirice, Valentina Teclici își asumă resposabilitățile de antologator, editor și traducător. Autorii incluși în volum participă fiecare cu un buchet de trei poezii. Inițiativa editorului se explică prin bogata sa experiență de scriitor și poet în țara natală și în cea adoptivă, fiind autorul mai multor volume personale și în colaborare. Este membru al Uniunii Scriitorilor din România, al Societății de Poezie din Noua Zeelandă și al Societății Poeților în Viață din Hawke’s Bay, Noua Zeelandă. Volumul este un
VALENTINA TECLICI – POETICAL BRIDGES (PODURI LIRICE) de VASILICA GRIGORAŞ în ediţia nr. 2219 din 27 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/vasilica_grigoras_1485509064.html [Corola-blog/BlogPost/368614_a_369943]
-
pragurile inițiatice!) Bine ar fi fost să rămână în această Țară a tinereții fără de bătrânețe, dar „natura lui umană”, căci trăind în lumea de Jos, în Valea Plângerii, el a incorporat în el dorul de părinți, de copilărie, de ținuturile natale, îi schimbă gândurile. Nu poate rămâne, așadar, în lumea lui de vis, eternă, și se va întoarce la casa părintească unde îl așteaptă... Moartea. Pentru prima dată vedem așadar în literatura română și universală motivul ființei care pendulează între cele
UN MARE POET ROMÂN, DL ADRIAN ERBICEANU, SE ÎNTOARCE ACASĂ, ÎN LITERATURA ROMÂNĂ de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 912 din 30 iunie 2013 by http://confluente.ro/Stefan_dumitrescu_un_mare_p_stefan_dumitrescu_1372601148.html [Corola-blog/BlogPost/363940_a_365269]
-
meșteșugul cioplirii lemnului, sublimându-și, astfel, durerile acumulate, în creație. Și-a aflat echilibrul, aflând “taina bucuriilor de spumă”. Învățase să sculpteze de la ucenicii Părintelui Arsenie Papacioc, în închisoarea de la Alba-Iulia. A ajuns pe culmile desăvârșirii în artă, casa lui natală din Șcheii Brașovului fiind gazdă mulților săi învățăcei, în mod special tineri liceeni brașoveni. A dăruit, din prinosul dragostei lui, tuturor. Prin urmare, un dar pentru români este și această carte, în care aflăm atâta suferință! Este o frescă a
RECENZIE – NICOLAE PURCĂREA, “URLĂ HAITA”, EDITURA FUNDAŢIA “SFINŢII ÎNCHISORILOR”, BUCUREŞTI, 2012, 287 PAGINI. ISBN: 978-973-0-13962-4 ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 797 din 07 martie 2013 by http://confluente.ro/Recenzie_nicolae_purcarea_stelian_gombos_1362657099.html [Corola-blog/BlogPost/345609_a_346938]
-
Firește, m-am convins de asta pe propria-mi piele. *********************************** Apoi am cunoscut-o pe Maria. Ne-am plăcut reciproc încă de la primul „ceai dansant” , am fost la început prieteni, apoi logodnici până la terminarea facultății de mine din orașul meu natal. Dar nu despre Maria am de gând să scriu în acest material, poate într-unul viitor, ci ... despre Camelia. Prima iubire a vieții mele. *********************************** În anul 1999, aflat în plin divorț de Maria (aveam un serviciu bunicel pe vremea aceea
FRÂNTURI DIN IUBIRILE PE CARE LE LUĂM CU NOI DINCOLO (PARTEA A NOUA) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1891 din 05 martie 2016 by http://confluente.ro/liviu_pirtac_1457132330.html [Corola-blog/BlogPost/384228_a_385557]
-
referi în relatarea de față numai la părinții lui și la copiii lor. Familia Eminovicilor a avut un destin tragic. Gheorghe Eminovici, tatăl lui Eminescu, născut în 1812, în satul Călinești și mort în 1877, se desprinde de satul său natal și urmează școala la Suceava. La început intră cu bruma sa de cunoștințe în slujba unor proprietari din Țara de Sus și se deprinde a fi ,,vechil”, un fel de administrator de moșie. Un spirit cult, plin de vervă, vorbește
FAMILIA EMINOVICILOR de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1092 din 27 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Familia_eminovicilor_ion_ionescu_bucovu_1388134423.html [Corola-blog/BlogPost/363863_a_365192]
-
anul 1887 Al zecelea copil a fost Matei, născut la Ipotești. Cel mai mic dintre frați a avut o longevitate care l-a întrecut pe Gheorghe Eminovici. S-a născut la 20 noiembrie 1856 în Ipotești, a copilărit în satul natal, jucându-se cu Mihai, Aglaia și Henrieta. Studiile le-a făcut la Botoșani, în casele lui Hinek, avându-l ca învățător pe popa Nădejde, după care a trecut la Pensionul Ladislav Ferderber, unde studiase și Șerban, Gheorghe, Nicu și Ilie
FAMILIA EMINOVICILOR de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1092 din 27 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Familia_eminovicilor_ion_ionescu_bucovu_1388134423.html [Corola-blog/BlogPost/363863_a_365192]
-
ați expus? Ce pictați cu precădere? - Pictură mă relaxează, este un ,,altceva,, si totusi este o parte din creație. Pictez pe ferestre de la casele vechi, pictez în sitlul vechilor iconari de la Nicula. Asta ma apropie de tradiția din zona mea natală. Mai pictez la șevalet - diverse. Nu sunt un pictor cuminte, nici tenace, fac acest exercițiu spontan și temele vine ele singure, nu ma cantonez într-un singur spațiu de creație, nici într-o tehnică anume. Tot ce lucrez dăruiesc prietenilor
SINGULARITATEA UNOR TABLETE CONTRA DISPERARII . INTERVIU CU MELANIA CUC de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 117 din 27 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Singularitatea_unor_tablete_contra_disperarii_interviu_cu_melania_cuc.html [Corola-blog/BlogPost/360613_a_361942]
-
ați expus? Ce pictați cu precădere?- Pictură mă relaxează, este un ,,altceva,, si totusi este o parte din creație. Pictez pe ferestre de la casele vechi, pictez în sitlul vechilor iconari de la Nicula. Asta ma apropie de tradiția din zona mea natală. Mai pictez la șevalet - diverse. Nu sunt un pictor cuminte, nici tenace, fac acest exercițiu spontan și temele vine ele singure, nu ma cantonez într-un singur spațiu de creație, nici într-o tehnică anume. Tot ce lucrez dăruiesc prietenilor
SINGULARITATEA UNOR TABLETE CONTRA DISPERARII . INTERVIU CU MELANIA CUC de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 117 din 27 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Singularitatea_unor_tablete_contra_disperarii_interviu_cu_melania_cuc.html [Corola-blog/BlogPost/360613_a_361942]
-
de gloria pe care le-o datorăm. Totuși, în adâncul nostru, e vie credința că EROII NU MOR NICIODATĂ. Aceste gânduri le trăiesc mai intens de fiecare dată când ajung în țară și în drumul meu de la București până în comuna natală, Țigănești, cu 30 de kilometri înainte de a ajunge în Alexandria, din județul Teleorman, trec pe lângă cimitirul militar din satul Prunaru. Aici inima și gândul mi se îndreaptă dincolo de timpul prezent, așa cum îmi vorbesc prin tăcerea lor, cele 300 de cruci
ŞARJA DE LA PRUNARU de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1472 din 11 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/elena_buica_1420984475.html [Corola-blog/BlogPost/372798_a_374127]
-
de reală întîlnire duhovnicească și de viețuire tainică împreună cu Hristos si că Biserica este instituția cu cea mai mare credibilitate in România, a hotărât ăn 2006 să înceapă demararea unui proiect de construire a unei biserici ortodocse in satul său natal Calea Mare. Frumoasă și înălțătoare această inițiativă mai cu seamă că a fost luată pe cont propriu. D-l Fărcuța a început demersurile în august 2006 pentru obținerea terenului, pentru obținerea avizelor de specialitate, a proiectului și a autorizației de
UN OM CU SUFLET MARE de IONEL CADAR în ediţia nr. 2087 din 17 septembrie 2016 by http://confluente.ro/ionel_cadar_1474092615.html [Corola-blog/BlogPost/376096_a_377425]
-
două interviuri emoționante: interviul la Radio din Cluj-Napoca, după lansarea de la Cluj și interviul la televiziunea din Brașov, după lansarea din același oraș. Lumea îmi spune că nu se percepe dar sunt extrem de timidă și emotiva. Am plecat din țara natală cu mulți ani în urmă și am fost înconjurată de vorbitori de limbă română mult prea puțin timp, acestea fiind, pentru mine, motive puternice de exprimare oarecum anevoioasa în limba română. În plus, sunt parte a acelui mare procentaj al
INTERVIU CU POETA ADELA-ADRIANA MOSCU, DIN PENNSYLVANIA, SUA de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 115 din 25 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Interviu_cu_poeta_adela_adriana_moscu_din_pennsylvania_sua.html [Corola-blog/BlogPost/342550_a_343879]