1,692 matches
-
a datorat scăderii suprafeței agricole, dar și a numărului populației. Densitatea generală, calculată prin raportarea populației totale a orașului la suprafața totală administrată de oraș, a înregistrat în 1997 o valoare de 3,4 locuitori/km. Evoluția principalilor indicatori demografici Natalitatea Creșterea sau scăderea ratei natalității (numărul născuților raportat la 1.000 de locuitori) este influențată de un complex de factori sociali, economici, politici, culturali, în funcție de care, la nivelul țării și implicit la cel al orașului Fetești, au loc variații. Astfel
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
dar și a numărului populației. Densitatea generală, calculată prin raportarea populației totale a orașului la suprafața totală administrată de oraș, a înregistrat în 1997 o valoare de 3,4 locuitori/km. Evoluția principalilor indicatori demografici Natalitatea Creșterea sau scăderea ratei natalității (numărul născuților raportat la 1.000 de locuitori) este influențată de un complex de factori sociali, economici, politici, culturali, în funcție de care, la nivelul țării și implicit la cel al orașului Fetești, au loc variații. Astfel, natalitatea a atins cele mai
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
Creșterea sau scăderea ratei natalității (numărul născuților raportat la 1.000 de locuitori) este influențată de un complex de factori sociali, economici, politici, culturali, în funcție de care, la nivelul țării și implicit la cel al orașului Fetești, au loc variații. Astfel, natalitatea a atins cele mai mari valori între 1966 și 1967 din cauza politicii demografice adoptate, care restrângea drastic avorturile; după 1990, valoarea indicelui s-a redus semnificativ în contextul intensificării mobilității populației și al îmbătrânirii acesteia. La Fetești, valoarea cea mai
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
cele mai mari valori între 1966 și 1967 din cauza politicii demografice adoptate, care restrângea drastic avorturile; după 1990, valoarea indicelui s-a redus semnificativ în contextul intensificării mobilității populației și al îmbătrânirii acesteia. La Fetești, valoarea cea mai mare a natalității (39,9‰) s-a înregistrat în anul 1967, iar cea mai mică (10,1‰) în 1995. Din tabelul 2 se observă cum rata natalității s-a menținut ridicată până în 1985, când înregistra o valoare de 20,2‰, în comparație cu 17,1
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
în contextul intensificării mobilității populației și al îmbătrânirii acesteia. La Fetești, valoarea cea mai mare a natalității (39,9‰) s-a înregistrat în anul 1967, iar cea mai mică (10,1‰) în 1995. Din tabelul 2 se observă cum rata natalității s-a menținut ridicată până în 1985, când înregistra o valoare de 20,2‰, în comparație cu 17,1‰ - natalitatea la nivel de județ - și 15,8‰ - la nivelul țării. Începând cu 1989, aceasta a început să scadă până în 1995, când a atins
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
39,9‰) s-a înregistrat în anul 1967, iar cea mai mică (10,1‰) în 1995. Din tabelul 2 se observă cum rata natalității s-a menținut ridicată până în 1985, când înregistra o valoare de 20,2‰, în comparație cu 17,1‰ - natalitatea la nivel de județ - și 15,8‰ - la nivelul țării. Începând cu 1989, aceasta a început să scadă până în 1995, când a atins cea mai mică valoare (10,1‰). Relansarea economiei și ridicarea nivelului de trai ar putea duce în
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
și 15,8‰ - la nivelul țării. Începând cu 1989, aceasta a început să scadă până în 1995, când a atins cea mai mică valoare (10,1‰). Relansarea economiei și ridicarea nivelului de trai ar putea duce în viitor la creșterea ratei natalității, atât la nivelul țării, cât și al Feteștiului. Tabelul 2. Rata natalității (1966-2000) (După Fișa localității Fetești, Institutul Național de Statistică Ialomița) România Județul Ialomița Fetești Anul - - 13,2 1966 - - 39,9 1967 - - 26,5 1970 - - 18 1980 15,8
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
să scadă până în 1995, când a atins cea mai mică valoare (10,1‰). Relansarea economiei și ridicarea nivelului de trai ar putea duce în viitor la creșterea ratei natalității, atât la nivelul țării, cât și al Feteștiului. Tabelul 2. Rata natalității (1966-2000) (După Fișa localității Fetești, Institutul Național de Statistică Ialomița) România Județul Ialomița Fetești Anul - - 13,2 1966 - - 39,9 1967 - - 26,5 1970 - - 18 1980 15,8 17,1 20,2 1985 16 18,6 19,8 1989 13
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
ca urmare a îmbătrânirii populației dar și a migrării tinerilor în Fetești-Gară, zonă nouă și dinamică din punct de vedere economic. Sporul natural Este reprezentat prin diferența dintre numărul nașterilor și cel al deceselor. În Fetești, acesta oscilează în funcție de valorile natalității și mortalității, ajungând la 32,7‰ în 1967 - datorită valorii ridicate a natalității în acest an - și la 0,8‰ în 1995, din cauza scăderii natalității la 10,1‰ și a creșterii mortalității la 9,3‰. Valoarea de 0,8‰ este
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
nouă și dinamică din punct de vedere economic. Sporul natural Este reprezentat prin diferența dintre numărul nașterilor și cel al deceselor. În Fetești, acesta oscilează în funcție de valorile natalității și mortalității, ajungând la 32,7‰ în 1967 - datorită valorii ridicate a natalității în acest an - și la 0,8‰ în 1995, din cauza scăderii natalității la 10,1‰ și a creșterii mortalității la 9,3‰. Valoarea de 0,8‰ este superioară celei județene și naționale, care se situează la 2,5‰. În 2000
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
prin diferența dintre numărul nașterilor și cel al deceselor. În Fetești, acesta oscilează în funcție de valorile natalității și mortalității, ajungând la 32,7‰ în 1967 - datorită valorii ridicate a natalității în acest an - și la 0,8‰ în 1995, din cauza scăderii natalității la 10,1‰ și a creșterii mortalității la 9,3‰. Valoarea de 0,8‰ este superioară celei județene și naționale, care se situează la 2,5‰. În 2000, sporul natural a ajuns la 5,2‰ datorită creșterii natalității la 12
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
din cauza scăderii natalității la 10,1‰ și a creșterii mortalității la 9,3‰. Valoarea de 0,8‰ este superioară celei județene și naționale, care se situează la 2,5‰. În 2000, sporul natural a ajuns la 5,2‰ datorită creșterii natalității la 12,6‰ și scăderii mortalității de la 9,3‰ în 1995 la 7,4‰ în 2000. În concluzie, numărul populației orașului crește foarte lent, pe seama unei natalități reduse și a unei mortalități în scădere, ceea ce va avea urmări sociale și
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
2,5‰. În 2000, sporul natural a ajuns la 5,2‰ datorită creșterii natalității la 12,6‰ și scăderii mortalității de la 9,3‰ în 1995 la 7,4‰ în 2000. În concluzie, numărul populației orașului crește foarte lent, pe seama unei natalități reduse și a unei mortalități în scădere, ceea ce va avea urmări sociale și economice nefavorabile pe termen lung. Mortalitatea infantilă Este un indice important al civilizației și educației sanitare. El se menține în prezent la un nivel ridicat, deși înregistrează
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
la nivelul anului 1966 o pondere de 38,8% din totalul populației (21.412 locuitori); în 1992, valoarea indicatorului se situa în jurul pragului de 34,9% din numărul total (35.374 de locuitori). Fenomenul se explică în general prin scăderea natalității și prevede îmbătrânirea populației. De asemenea, nu trebuie pierdut din vedere că cea mai mare parte a populației tinere se află încă în întreținerea părinților, deși tot mai mulți tineri desfășoară deja o activitate, cu mult timp înainte de a atinge
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
18 minorități etnice, cu efective variabile. În 1930, ponderea acestora era de aproximativ 3%, în 1992 de 3,9%, pentru a ajunge în 2002 la 4,8%. Minoritatea cea mai numeroasă o reprezintă romii (țiganii) care, datorită unei rate a natalității mult mai ridicate în comparație cu celelalte etnii, au cunoscut o creștere rapidă de la 157 persoane în 1930, la 1.294 în 1992 și 1.508 în 2002. În realitate, numărul romilor din localitate este mai mare, pe de o parte datorită
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
direcționează întreaga existență: viața socială, baza materială, conducerea și dezvoltarea democrației, activitatea ideologică, politică și educativă, ștergerea deosebirilor dintre munca fizică și cea intelectuală, eficiența economică. Nu e uitată nici „întărirea familiei, nucleul de bază al societății”, planificându-se creșterea natalității. Ca într-o cascadă, textele, prilejuite de diferite congrese și consfătuiri, reiau concepte și teorii marxiste consacrate, oferind interpretări, accente, precizări care să pună în lumină singularitatea epocii, creativitatea făuritorului. Constantă în această retorică este încrederea în partidul care știe
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
10 ani) Indică efectul asupra solvabilității fiscale a diferenței de creștere a ratei dobânzii Datoria brută/netă guvernamentală generală Povara datoriei Echilibru primar ajustat ciclic Corectează echilibrul total pentru factorii ciclici și excepționali Tendințe fiscale pe termen lung Rata de natalitate totală Indică creșterea populației mature Planuri ale raportului de dependență a persoanelor în vârstă Măsoară povara viitoare a populației mature Planuri pe termen lung ale modificării în ceea ce privește cheltuielile publice pentru sănătate Măsoară presiunile bugetare planificate din cheltuielile pentru sănătate Gestionarea
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
luate în analiză doar o parte dintre variabilele demografice, cum ar fi volumul populației (cu cât populația este mai mare, cu atât este mai mare șansa ca un număr important de persoane să emigreze din țara respectivă), nu și rata natalității sau cea a mortalității. Speranța de viață este o variabilă ce poate intra în analiză, dar nu ca indicator demografic ca atare, ci ca indicator al calității vieții (țările cu valoare scăzută pentru acest indicator sunt mai degrabă surse de
[Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
sau cazurile pe care le vom grupa), în principal privind populația și economia (dintre aceste variabile vom alege drept criterii de grupare pe cele relevante studiului nostru). Variabilele de grupare pe care le voi alege sunt volumul populației (populatn), rata natalității (birth rt), rata mortalității (death rt), PIB per capita (gdp cap). Prima este relevantă în sine. Atâta timp cât există discrepanțe între țări din punctul de vedere al dezvoltării economice, există șansa ca persoane aparținând populației unei țări mai puțin dezvoltate să dorească să emigreze
[Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
de vedere al dezvoltării economice, există șansa ca persoane aparținând populației unei țări mai puțin dezvoltate să dorească să emigreze într-una dezvoltată, iar numărul acestora va fi cu atât mai ridicat cu cât volumul populației este mai mare. Rata natalității și rata mortalității sunt variabile demografice puternic asociate cu nivelul de bunăstare a societății, dar depind și de variabile social-culturale și politice. PIB per capita este un indicator al dezvoltării și indică indirect gradul de motivație pentru migrație. Desigur, variabilele
[Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
dintre cele alese pentru studiul nostru. Figura 4. Reprezentarea a 109 țări în funcție de PIB per capita și volumul populației Figura 5. Reprezentarea a 109 țări în funcție de PIB per capita și rata mortalității Figura 6. Reprezentarea a 109 țări în funcție de rata natalității și rata mortalității Cele trei grafice ne dau câteva indicații legate de felul în care se grupează țările. De exemplu, primul grafic ne indică grupul format din China și India, țări cu populație numeroasă, a căror situație politică și economică
[Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
și câteva țări mai dezvoltate din Africa. Cel de-al treilea grup cuprinde țările capitaliste din Vestul Europei și America de Nord, precum și tigrii asiatici, iar ultimul grup este alcătuit din China și India. Primul grup de țări are o medie a natalității ridicată (44,5 la 1.000 de locuitori), o medie a mortalității ridicată (16,1 la 1.000 de locuitori) și o medie a PIB per capita scăzută (464 de dolari). Toate acestea fac din țările din primul grup posibile
[Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
posibile surse de emigrație, îndeosebi în condițiile unui regim politic autoritar sau în cazul în care sunt implicate în conflicte armate în regiune. Cel de-al doilea grup de țări, cel mai numeros, este alcătuit din țări cu media ratei natalității de 24,7 la 1.000 de locuitori, media mortalității de 7,7 la 1.000 de locuitori, media PIB per capita de 3609 dolari. Aici factorul principal de emigrație este factorul economic. Aceste țări au o populație cu civilizație
[Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
noi, din politici europene culturale și sociale care să susțină diversitatea culturală (dar nu să o promoveze în mod necondiționat), și în acest sens politici europene extrem de necesare și urgente sunt politicile de imigrație și politicile de promovare a creșterii natalității. Situația privește pe fiecare dintre țările continentului, dar cu precădere pe țările UE, puse în situația de a accepta numere din ce în ce mai importante de emigranți, pentru a păstra în echilibru balanța demografică și pentru a susține creșterea economică. Or, culturile țărilor
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
statele, rata fertilității este sub pragul necesar pentru înnoirea populației (2,1 copii/femeie) și a scăzut chiar sub 1,5 copii/femeie în multe state membre. În ceea ce privește cauzele schimbărilor demografice în Uniune, acestea sunt direct legate de scăderea ratei natalității, creșterea speranței de viață și îmbătrânirea populației. În viitor, ar putea coexista patru generații ale aceleiași familii. Se preconizează că populația Uniunii Europene va crește până în 2025, datorită imigrației, înainte să înceapă să scadă: 458 de milioane în 2005, 469
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]