3,358 matches
-
inocență. A trăi bine duce și la a muri bine. Iar sarcina filosofului constă nu atât în a parazita cotidianul cu pulsiunea de moarte, cât a organiza o perpetuă celebrare a pulsiunii de viață. Pe cei care se plâng de neajunsul de a se fi născut, Epicur îi învață că depinde numai de ei să pună capăt calvarului. Sinuciderea astfel sugerată și justificată ca un mod de a scăpa de tirania negativului arată în ce sens și-ar orienta Epicur gândirea
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
acestea tuturor mamiferelor, sunt date încă din primul moment al existenței, sunt indiscutabil firești, dar nu par necesare - cel puțin în opinia lui Epicur, care nu l-a citit pe Freud și ignoră că o frustrare poate induce mai multe neajunsuri și suferințe decât plăceri! Epicurienii care vor urma - Lucrețiu, dar și Horațiu, precum și poeții din cercul campanian - își vor lua unele libertăți în legătură cu această dorință pe care vor avea tendința s-o considere naturală, desigur, dar și necesară. Uneori Epicur
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
a armoniei și echilibrului obținute prin efortul îndreptat asupra propriei persoane. În aceeași ordine de idei, o durere, o suferință în imediat care ar produce o satisfacție mai târziu vor fi preferate unei plăceri imediate, dar care va provoca un neajuns viitor. Această preferință pentru răul care duce la bine nu este niciodată scoasă în evidență când e vorba de Epicur. Totuși, sublinierea acestui punct ar permite aprecierea adevăratei naturi a epicurismului: o forță considerabilă, o înțelegere a situațiilor, o gândire
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
altundeva: existența trebuie să rămână la egală distanță de dorința excesivă de a trăi și de frica de moarte; a-ți pune capăt zilelor înainte de a fi trăit plenar n-are niciun sens; a-i crede pe imbecilii care trâmbițează neajunsul de a te fi născut este ceva ce se învecinează cu absurdul; nu pleca urechea la cei care denigrează viața și te îndeamnă s-o părăsești cât mai repede cu putință; moartea trebuie înfruntată cu seninătate, zâmbind, fără teamă; a
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
pe cinici sau pe cirenaici: implicându-te în această activitate, îți pierzi sufletul, liniștea, seninătatea. Invidia plebei, discreditarea politicienilor în ochii cetățenilor, situațiile riscante când te afli în fața mulțimilor înfierbântate, ingratitudinea supușilor, expunerea la umilințe - angajamentul public nu generează decât neajunsuri și riscuri. Philodem mai pune și de la dânsul: oamenii politici nu prețuiesc mai mult decât niște magi, iar victimele lor - nu mai mult decât boii căsăpiți în măcelării... Bilanțul, deloc strălucit, nu e prea îmbucurător... Ce-i de făcut? Dacă
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
7,29 Participarea beneficiarilor 8,31 6,12 7,27 Durabilitatea proiectului 8,79 6,97 7,78 2. Asociate rezultatelor proiectului Beneficii așteptate 8,97 7,77 8,5 Punctaj maxim 10,00 10,00 10,00 Reglarea acestor neajunsuri prin regândirea procesului de evaluare este dificilă, în condiții de competiție. De aceea, soluțiile FRDS de depășire a acestor neajunsuri au vizat, pe de o parte, dezvoltarea mecanismelor de suport pentru beneficiari în etapa de formulare a proiectului (facilitare, evaluare
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
rezultatelor proiectului Beneficii așteptate 8,97 7,77 8,5 Punctaj maxim 10,00 10,00 10,00 Reglarea acestor neajunsuri prin regândirea procesului de evaluare este dificilă, în condiții de competiție. De aceea, soluțiile FRDS de depășire a acestor neajunsuri au vizat, pe de o parte, dezvoltarea mecanismelor de suport pentru beneficiari în etapa de formulare a proiectului (facilitare, evaluare, rețele etc.), iar, pe de altă parte, o abordare mai nuanțată în etapa de selecție. De la evaluare la selecție În
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
elevul va căuta să găsească la prima persoană venită din exterior împlinirea dorințelor și aspirațiilor nesatisfăcute în cadrul familiei. b) În mediul familial, măsurile de prevenire a instalării unor „stări de frustrație” puternice se referă, în special, la evitarea și eliminarea neajunsurilor privind organizarea procesului instructiv-educativ, și corijarea raporturilor neprincipiale care se creează adesea între elevi, pe de o parte, și între aceștia și cadrele didactice, pe de altă parte. O atenție deosebită se va acorda, astfel, măsurilor prin care se urmărește
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
apărute impun acest lucru. Altfel spus, el așeza la baza capacității reversibilității intelectuale fenomenul mai general al decentrării, care constă, în esență, într-un dublu proces: a) de considerare critică și de reformulare a concepțiilor noastre anterioare, în vederea corectării eventualelor neajunsuri sau greșeli apărute pe parcurs în conținutul lor; b) de ajustare reciprocă a punctelor de vedere între doi sau mai mulți interlocutori, concomitent cu un efort de obiectivare (adică de desubiectivizare) a acestor păreri, prin valorificarea a ceea ce este pozitiv
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
abilă mânuire a discursului, să salveze o relație ce părea definitiv compromisă. „Dulapul” - sau orice altă formă de refugiu - trădează un eșec relațional pe care, mai apoi, discursul izbutește întotdeauna să-l facă uitat. Astfel, spectatorul devine martor al dezvăluirii neajunsurilor din viața unui cuplu, conjugal sau nu, și, deopotrivă, al refacerii fațadei, refacere operată cu succes grație cuvintelor și aptitudinii lor de a... dezinforma. Ceea ce a scos la iveală „dulapul” vor acoperi din nou, întotdeauna, cuvintele. Dar cui i se
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
aspirațiilor pe care le are În legătură cu postul pe care Îl va ocupa. Aceste formulare reprezintă adevărate provocări pentru cei care se simt motivați să le completeze cât mai bine, Încercând să convingă că sunt cei care trebuie să ocupe postul. Neajunsul acestui tip de formular este acela că obligă pe cei ce se ocupă de selecție la analiza unei cantități mai mari de informații. Așa cum s‑a precizat mai sus, după fazele de triere și preselecție, ce se realizează pe baza
Potențialul uman al firmei. Asigurare și utilizare by Petru Radu () [Corola-publishinghouse/Science/2127_a_3452]
-
este utilizat la nivelul calificării pentru care e salarizat. Chiar și În condițiile În care salarizarea s-ar face În funcție de lucrările realizate (se plătește categoria lucrării), tot apar efecte negative prin neutilizarea forței de muncă la potențialul său. Eliminarea acestor neajunsuri considerăm că se poate realiza prin utilizarea unei relații de calcul care, pe lângă faptul că nu necesită evidența specială a unor date (se folosesc datele existente În evidența actuală a agenților economici), este ușor accesibilă, iar rezultatele obținute sunt mai
Potențialul uman al firmei. Asigurare și utilizare by Petru Radu () [Corola-publishinghouse/Science/2127_a_3452]
-
Național pentru Studiul Totalitarismului (INST) chiar și un dicționar al personalului ecleziastic Încarcerat 3, iar trei ani mai târziu același institut a editat un volum de documente consacrat relațiilor Bisericii Ortodoxe Române cu puterea politică În intervalul 1945-19584. Multe dintre neajunsurile dicționarului, precum și afirmațiile discutabile din „Cuvântul Înainte” și din „Studiul introductiv” au fost semnalate cu promptitudine de istoricul ieșean Dorin Dobrincu 5. Cu timpul, lista personalului ecleziastic Încarcerat a fost corectată și completată, fără să se ajungă Însă la o
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
cizme și pinteni; rusul - beția și cerșetoria prin iarmaroace; evreul - bani; românul - inimă ușoară ca să se bucure. Tot pe baza unor stereotipuri, Călinescu (1941/1982) caracteriza: „francezii [...] raționaliști, germanii idealiști, englezii pragmatici, rușii mistici, orientalii fataliști” (p. 973). În ciuda tuturor neajunsurilor pe care le implică, stereotipurile, ca forme populare de cunoaștere, sunt utile, oferind un punct de sprijin în ordonarea stimulilor veniți dintr-o realitate nouă, necunoscută, neînțeleasă. Exerciții. Aplicații 1. Dați exemple de valori, credințe, obiceiuri, moduri de viață etc.
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
iar dacă corespunde, va fi satisfăcut. Aproape toate achizițiile importante dau naștere unei disonante cognitive sau a unei stări de disconfort, ca urmare a neconcordantelor constatate după cumpărare. Consumatorii sunt satisfăcuți de avantajele mărcii alese și, totodată, bucuroși să evite neajunsurile mărcilor neachiziționate. Pe de altă parte, fiecare achiziție implică un compromis, orice marca având imperfecțiuni în raport cu altele. Satisfacția sau insatisfacția consumatorilor față de produsele/ mărcile achiziționate determina comportamentul ulterior în raport cu acestea. Astfel, daca consumatorul este satisfăcut de alegerea făcută, probabilitatea de
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
astfel încât acestea să întărească ceea ce ei cred deja despre un anumit lucru. Distorsiunea selectivă poate acționa în două direcții: atunci când consumatorul are anumite idei preconcepute cu privire la avantajele produsului/ serviciului oferit, el va acorda o atenție scăzută informațiilor ce indică unele neajunsuri ale produsului/ serviciului față de care se manifestă o atitudine favorabilă și, oricâte informații i s-ar oferi pentru a-l convinge de nivelul scăzut al calității, el le va deformă pentru a le face să fie în consonanta cu propriile
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
a se grăbi; greșeli; hotărîre; ieri; imediat; infinit; interdicție; interes; împlinit; înapoia; începe; încet; încetează; de însușit; întîlnire; întrecere; învingător; lecție; lecții; limitare; linie de sosire; magazin; mal; mama; mașină; matematică; măreț; merge; a merge; mers; la mijloc; minciună; mîncare; neajuns; nimic; nu; obosit; obositor; ocară; odihnă; oriunde; pahar plin; a parcurge; păși; plajă; poartă; politică; popas; popor plin; poposește; poposi; a poposi; pornire; președinte; primul; probleme; protest; prudent; punctualitate; rabdă; rapid; a răbda; rănește; realizare; reușește; reușită; satisfacție; satisfăcut; saturat
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
dușmani; dușmănie; Eminescu; enormă; euro dolari; experiență; faimă; familia; fără; femei; frumos; fudulie; furtună; galben; gospodar; griji; ideal; iluzie; imensă; inconștient; inutilă; iubire; împlinire; limba; lipsă; mașină; meditare; meschin; miliardar; milionar; doar la mine; a minți; moșie; moșii; muncitor; muzică; neajuns; nefericire; neliniște; nimănui; nimica; nimicnicie; Nirvana; nuntă; omenos; oportunități; opțiuni; opulență; orice; pacoste; palat; patrimoniu; pămînt; pierdut; pipă; pirați; politicieni; posesie; posibilitate; povață; povești; prestare; privat; probleme; răutate; responsabilitate; rubin; safeu; sat; satisfacere materială; scop; scump; sinceră; spirituală; stare; stimă
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
îndesat; îndrăzneț; înfige; înjurătură; înjurături; înmulți; a însera; înserează; înțelegere; învață; învăța a învăța; învățătură; lasă; lemn; ceva la loc; a lua; lucruri; macho; marca; mănîncă; mere; minciună; minte; mîine; mobila; morcov; motiv; munci; ca musca-n lapte; muzică; nasol; neajuns; nimic; oameni; obscen; pantaloni; papuci; parcare; păcate; în pămînt; pătrunde; pe gît; penetrează; picioarele; pierde; pierdere; pîine; pîinea; portofel; prinde; în priză; proteja; a pune; pungă; în pungă; putere; răbdare; răsădit; repede; saci; sare; satul; sădi; săgeată; săpa; sărac; scandal
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
4); lucru (4); oferă (4); pîine (4); ajută (3); apă (3); are (3); în căsătorie (3); cerșește (3); cerșit (3); și ți se va da (3); dă-mi (3); a dărui (3); iertare (3); întreabă (3); mere (3); mîncare (3); neajuns (3); ofertă (3); sfat (3); tot (3); voie (3); ajuta (2); nu are (2); a avea nevoie (2); ți se va da (2); face (2); frumos (2); fură (2); inima (2); întrebare (2); lipsă (2); mînă întinsă (2); neplăcere (2
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
29); durere (14); România (14); nebunie (12); faliment (11); mondială (10); fără bani (9); boală (7); greutate (7); timp (7); disperare (6); de nervi (6); panică (6); problemă (6); rău (6); stres (6); de bani (5); depresie (5); frică (5); neajuns (5); nevoie (5); sărac (5); isterie (5); impas (5); financiar (5); nervos (5); dificultate (4); foame (4); lipsă de bani (4); lipsuri (4); neplăcere (4); politică (4); banii (3); bolnav (3); foamete (3); grea (3); greu (3); neajunsuri (3); nimic
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
frică (5); neajuns (5); nevoie (5); sărac (5); isterie (5); impas (5); financiar (5); nervos (5); dificultate (4); foame (4); lipsă de bani (4); lipsuri (4); neplăcere (4); politică (4); banii (3); bolnav (3); foamete (3); grea (3); greu (3); neajunsuri (3); nimic (3); agitație (2); atac (2); conflict (2); criză (2); de timp (2); economic (2); epilepsie (2); epileptică (2); finanțe (2); gelozie (2); insuficiență (2); iresponsabilitate (2); îngrijorare (2); lefter (2); Moldova (2); neavuție (2); neliniște (2); nervoasă (2
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
bun; însușire; întrebuințare; întreține; jaf; jefuire; jura; lasă; lămîie; lăsa; lege; un leu; lipsire; a lua ce nu îți aparține; a lua intenționat; a lua pe nedrept; lucra; nu lucrează; magazin; mașina mare; mașini; meseria; meseriaș; minți; a minți; mîncare; neajuns; necinstit; necioplit; necredincios; neliniște; neliniștit; nemernic; nemilos; nemulțumire; neputință; netrebnic; nevoia; noapte; noaptea; nu!; oameni; obraznic; cu ochii; din ogor; om rău; ca tot omul; pantof; păcăli; păcătos; a păcătui; pere; pierde; pleacă; poamă; politică; Ponta; popă; portofel; primește; primi
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
intenție; invers; involuntar; ireversibilitate; îmbunătățire; încercări; încurca; încurcat; încurcă; a îndrepta; înșeală; înșela; întîmplător; a se întoarce; a înțelege; judeca; judecată; lecție; lovi; lucrarea; lucru; lucru omenesc; lucruri; mamă; mari; mate; minte; a minți; mister; motiva; foarte mult; la muncă; neajunsuri; necuviincios; negîndire; neîndemînare; neînțeles; neispravă; neplăcut; nervozitate; niciodată; normalitate; din nou; nu; obstacol; ok; oleacă; om trist; e omenesc; omenie; omenire; omite; a omite; oricine; păcate; păcătosul; păcătuit; a pătimi; păși; păzi; pedepsi; perfect; picat; pierde; prieten; probleme; profesor; răsplată
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
incapabil; individ; inegalitate; infracțiuni; inimă; inteligent; iscusit; iute; împrumută; îndrăzneț; însușire; înșelăciune; lacrimi; lașitate; lacăt; lăcomie; în lege; lipsit de imaginație; lua; lucruri prețioase; magazin; mare; mașini; meserie; mică; minciună; ca mine; minge; mîrlan; moarte; mort; mulți; muncitor necalificat; murdar; neajuns; neajutorat; nebun; necazuri; necesitate; necinste; necuvenit; nedemn; nedrept; nedreptate; needucat; neglijență; negustor; neîncredere; neînțelegere; nelegiuitor; nemilos; neobrăzat; neprețuit; neprins; nerecunoscător; nerușinat; nervi; nesocotit; netrebnic; netrebnicie; nevoiaș; noaptea; om mascat; om cu mască; oameni; oportunist; opunere; pagubă; Păcală; păcat; păcătui; păgîn
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]