1,669 matches
-
de plecare pentru destinul nenorocit al altora. În complicațiile și opacizările vieții, indiferența capătă ușor toate formele necuviinței ca sinteză a mai multor vicii,-așa cum o definește pe aceasta din urmă La Bruyère în Caracterele: "ca înfumurare prostească, ca necunoaștere a îndatoririlor, ca trândăvie, tâmpenie, ca distracție cinică, ca dispreț al celorlalți și ca invidie" [XI, 8]. Căci, indiferentul nu-i ia în seamă pe ceilalți, dar poate avea în același timp toate defectele acestora. Oricum, este fapt de observație
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
de regie. Privind spre spațiu, a spus: "O atât de mare simplitate pentru un student?"... Erau două bănci și o masă și multă singurătate și pereții albi ai clasei, o bardă... semn al crimei și așteptarea... Câteva momente aveau puritatea necunoașterii. Nu știam cum să le fac, le trăiam. Acum am început să mai știu, să "rezolv", și asta mă sperie. În Vrăjitoarele din Salem, text pe care doresc să-l lucrez din nou, încercam o sugestie a stării de detenție
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
pentru eroii filmului cât și pentru noi, cei care încercăm să-i împlinim nesiguranța. Nesiguranța este acea forță ce ne obligă să încercăm. Eu nu știu despre Meșterul Manole decât că reprezintă șansa definirii unui concept de creație. Bineînțeles că necunoașterea are multe căi cunoscute și că valențele tragice care-l mistuie pe erou trebuiesc împlinite sau mai bine zis deschise în viitorul film. Cu acest film încerc să pun în discuție un testament al artistului privind utilitatea adevărului mistuirii ființei
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
se lămuresc asupra cauzelor. întrebarea care apare la sfârșitul acestui lanț de abordare a durerii este: oare după ce personalul medical a înțeles cauzele, explică acest lucru pacientului pentru a-i da un sens durerii ce îl înspăimântă parțial tocmai prin necunoașterea cauzelor și a semnificațiilor pe care le poartă? Apar și formulări care subliniază distanța dintre personalul medical și pacient. Personalul medical este cel care înțelege semnificația durerii alege între durerile reale, ce trebuie tratate, și cele fictive, invocate de pacienți
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
caracterizeaz] spiritul tan]r, flexibil, în timp ce reticența și rigiditatea sunt specifice b]trâneții și morții inevitabile. În acest sens, Zhuang Tzi este de p]rere c] preferință omului pentru viat] și teama de moarte sunt consecințe ale ignorantei sau ale necunoașterii. În al doilea rând, aspectele obișnuite se pot dovedi suficiente în cooperarea elementar] și în raporturile reciproce cu ceilalți, iar în practic] este posibil a pretinde ceva mai mult decât o simpl] opinie sau metod]. În cele din urm], indiferent
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
pentru înțelegerea de sine în sensul lămuririi asupra puterii cunoașterii de a dezvălui ceea-ce-este în lume -, anume Socrate, deschidea un spațiu de înaintare a filosofării (filosofarea fiind un reflex al minții aruncate într-un orizont al uimirii) prin ideea recunoașterii necunoașterii, socotită îndoielnică în mediile "oficializate" ale filosofiei, totuși nu mai puțin solidă și, de aceea, ușor de sesizat uneori, chiar cu uimire când vizităm aleile cu monumente filosofice mai vechi și mai noi. Dar trebuie să constatăm, dincolo de generozitatea aporetică
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
încă de la intrarea în acest spațiu, că în cazul din urmă nu este vorba despre un discurs instituit prin a ști de ce știi ceea ce știi, căci cunoașterea nu este tot una cu recunoașterea, iar temeiurile cunoașterii nu sunt identice cu necunoașterea. Pe de altă parte, ideea tocmai formulată are ea însăși "natura" unui ideal (filosofic). Iar dacă acceptăm diferența dintre cele două idealuri și ea este limpede chiar la nivel strict nominal și formal suntem constrânși să admitem, mai departe, că
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
formal suntem constrânși să admitem, mai departe, că filosofia s-a dezvăluit, la un moment dat, în două "forme", cea dintâi fiind dominată de idealul exprimat prin "a ști de ce știi ceea ce știi", cealaltă conformă idealului exprimat ca "recunoaștere a necunoașterii". A doua, activă la un moment dat în istoria filosofiei, anume, potrivit ilustrării de mai sus, în momentul "Socrate", va fi trecută, de istorie, în fundal, devenind, "recesivă" (folosind un cuvânt al lui Mircea Florian). Dar care este soarta acestei
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
partea autentică a acesteia, totuși ascunsă vederilor interesate doar de arhitectura "sistemului" filosofic, de fețele sale "expuse" rațional, nepătrunzătoare, așadar, în privința adumbririlor "obiectului" ce le poartă, neînțelegătoare în ceea ce privește "luminișurile" filosofice, ascunse, uneori, sub vorbe bine aranjate "judicativ"? Poate că recunoașterea necunoașterii este chipul adânc, dar, totodată, autentic, al însuși faptului de a ști de ce știi ceea ce știi. Poate! Prima Introducere, reconstruind două topos-uri ale gândirii gândirea ca element al filosofiei (dictatura judicativului, adică gândirea-positum, de o parte, proiectul non-judicativ, adică
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
semne multiple; oricum, el apare mai degrabă ca rezultat al unei simple decizii. Dar prin actul gândirii care își face "obiect" din uimirea proprie celui care se îndeletnicește, pentru o clipă, cu întrebarea despre "originea originară" a lucrurilor, este recunoscută necunoașterea: e drept, până la urmă, tot într-un sens "metodic", urmărindu-se, ca și în primul caz, monumentalizarea demersului și, dacă se poate, a rezultatului său. Dar ceea ce are importanță în actul ca atare al gândirii nu are de-a face
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
sens "metodic", urmărindu-se, ca și în primul caz, monumentalizarea demersului și, dacă se poate, a rezultatului său. Dar ceea ce are importanță în actul ca atare al gândirii nu are de-a face cu această monumentalizare: de aceea uimirea recunoașterii necunoașterii ține o clipă (sau, în alte cuvinte, ține de natura "evenimentului" (destinal), este de sens kairotic). Totuși, nu trebuie uitat că în ambele cazuri este operantă regula întocmirii discursurilor tematice și monumentalizante, rămânând în afara vederii tocmai diferența dintre ipostazele gândirii
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
istorie" a lor, are șansa de a constitui propedeutica unei filosofări de tipul gândirii-fenomen. Totuși, timpul nostru, care "trebuie" chiar după unii filosofi să fie unul al crepusculului, se arată încă lipsit de motivația necesară întreținerii uimirii și acceptării recunoașterii necunoașterii în privința stărilor de lucruri proprii lumii vieții omului; se arată, altfel spus, lipsit de puterea de a pro-pune, fără încetare, începutul însuși, sfârșind astfel, în fiecare clipă, cu sine. Filosofia, proprietara posibilităților actului de diferențiere dintre cele două ipostaze ale
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
puterea de a pro-pune, fără încetare, începutul însuși, sfârșind astfel, în fiecare clipă, cu sine. Filosofia, proprietara posibilităților actului de diferențiere dintre cele două ipostaze ale gândirii, trebuie să ne înlesnească schimbarea direcției de mers pentru a înainta către recunoașterea necunoașterii noastre. Dar ne-ar îngădui, practicând-o, să o trecem în condiția de fenomen, adică să-i recuperăm începutul? Este destul de clar că sunt condiționări severe pentru cei care încearcă să-i vadă "motivațiile temeinice", "natura", figura nonformală, chiar non-intelectuală
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
logica, filosofia, știința, ideologia. Gândirea-fenomen, ceea ce poate fi legat de acum de "rațiunea" proiectului non-judicativ, constituie actul reflexiv al gândirii, adică, în tonul originar al filosofiei, "gândirea care se gândește pe sine ca Altul său printr-o recunoaștere continuă a necunoașterii sale". E drept, ceea ce spun acum despre aceste două concepte se află în limitele constrângătoare ale gândirii autorizate, formale, autonome. Aceste două "reguli de definire" ale gândirii vor funcționa, totuși, de aici încolo, cel puțin în pregătirea "descriptivă" a operării
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
însușirea nu poate fi substanță primă; "logic", individualul nu poate fi predicat, ci numai subiect, universalul nu poate fi subiect, ci doar predicat. Un amestec al sensurilor ontologice ar provoca erori logice; un amestec al sensurilor logice ar conduce către necunoaștere. Urmările propriu-zis pragmatice, așadar de sens "public", vor fi cercetate mai târziu, anume atunci când va fi tematizată, în contextul reluării reducției judicative a dictaturii judicativului, ideologia, ipostaza desăvârșită a dictaturii judicativului. 2. Ordonarea. Nici sensurile ontologice, nici cele logice nu
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
767 din 19 octombrie 2016 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 838 din 21 octombrie 2016. Articolul 88 (1) În cadrul instruirii introductiv-generale se vor expune, în principal, următoarele probleme: a) legislația de securitate și sănătate în muncă; ... b) consecințele posibile ale necunoașterii și nerespectării legislației de securitate și sănătate în muncă; ... c) riscurile de accidentare și îmbolnăvire profesională specifice unității; ... d) măsuri la nivelul întreprinderii și/sau unității privind acordarea primului ajutor, stingerea incendiilor și evacuarea lucrătorilor. ... (2) Conținutul instruirii introductiv-generale trebuie
EUR-Lex () [Corola-website/Law/182021_a_183350]
-
în considerare suprapresiunea vântului pe fațada neadăpostita, se majorează C(p) din cazul anterior cu 0.05 pentru aceasta, si se scade C(p) cu 0.05 pentru fațadă adăpostita. Repartizarea rosturilor și neetanșeităților la nivelul întregii anvelope În cazul necunoașterii amplasării exacte a rosturilor și neetanșeităților anvelopei prin care se produc infiltrații/exfiltrații, se consideră o repartizare convențională a acestora pe cele două fațade, după cum urmează: C(infiltr/exfiltr,zona)(pierderea de aer din zona) = 0.67 (convențional); - pentru fațadă
EUR-Lex () [Corola-website/Law/187120_a_188449]
-
de Parlamentul ales prin prima aplicare a votului universal și care cuprindea deputați și senatori din toate provinciile reunite în anul 1918; se întărește astfel caracterul plebiscitar al hotărârilor adoptate în 1918-1919, pus atât de des sub semnul întrebării, din necunoaștere sau din reavoință. Semnificative - și poate mai puțin cunoscute - sunt documentele ce reflectă pretențiile Radei și guvernului Ucrainei asupra Basarabiei întregi, sau „numai” asupra unor teritorii din nordul și sudul acesteia, pretenții formulate atât în preajma unirii, cât și în perioada
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
recunoscut de ele” (art. 9). În redactarea și semnarea tratatului s-au întâmpinat numeroase dificultăți, ca urmare a presiunilor puternice, exercitate de emigrația rusă din capitala Franței, a rezervelor manifestate de diplomația americană, preocupată de viitorul relațiilor cu Rusia, de necunoașterea situației din zonă etc. Rusia Sovietică a protestat și a declarat că nu recunoaște acest tratat. În aprilie 1922, după adoptarea în unanimitate în Senat și în Adunarea Deputaților, legea de ratificare a Tratatului a fost promulgată și publicată în
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
Backer și Charles McClintock (1967) conclud că modelul analitic nu poate să explice satisfăcător comportamentul la jocurile de noroc, caz tipic al unor decizii probabiliste relativ simple. Limitele explicative ale acestui model de decizie nu se datoresc, cel mai adesea, necunoașterii de către decidenții reali a tehnicilor recomandate, ci mai mult faptului că presupozițiile pe care se fundează el nu corespund condițiilor reale ale deciziei. Iată câteva dintre cele mai importante limite ale aplicabilității modelului analitic sau computațional. În primul rând, se
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
fost îndeajuns să le voiască pe acestea toate și, după cum voința nu ne solicită nici un efort, nici lui nu i-a solicitat vreun efort crearea unor puteri atât de mari și atât de numeroase”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Despre necunoașterea lui Dumnezeu, cuvântarea II, p. 48) „Cred ... Și întru Unul Domn ...” 23 „Și cine, văzând firea apelor schimbându-se și prefăcându-se în vin, nu putea înțelege că Cel ce a făcut aceasta e Domnul și Făcătorul firii tuturor apelor
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
se vorbește despre primul hypostas, al Celui nenăscut, pe care nu ar fi fost suficient să îl indice prin folosirea denumirii de Dumnezeu, câtă vreme aceasta este comună în aceeași măsură și pentru Fiul”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Despre necunoașterea lui Dumnezeu, cuvântarea V, p. 108-109) ,, De altfel, așa cum voi arăta în cele ce urmează, nici numele de Dumnezeu nu este mai important decât cel de Domn și nici numele de Domn nu este mai puțin important decât acela de
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
nouă și se cheamă numele Lui: Înger de mare sfat, Dumnezeu tare, biruitor (Is., 9, 5). Și ia aminte laolaltă cu mine la înțelegerea de care dau dovadă profeții și la înțelepciunea lor spirituală”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Despre necunoașterea lui Dumnezeu, cuvântarea V, p. 110-111) „... Iisus Hristos ...” „Numele Iisus nu este un nume elinesc, ci ebraic, care tâlcuit în limba greacă înseamnă Sotir, adică Mântuitor; și se numește Mântuitor, pentru că a mântuit pe poporul Său”. (Sf. Ioan Gură de
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
de vreun tron ori de înscrierea într-un spațiu anume, ci, din denumirea de tron și din relația existentă prin ocuparea 72 locului din dreapta, ajungi să înțelegi lipsa unei deosebiri și egalitatea în privința slavei”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Despre necunoașterea lui Dumnezeu, cuvântarea IV, p. 94) „... Și iarăși va să vină cu slavă...” „Să ne trezim, cât putem, prea iubiți frați, din somnul vechii neputințe în care am căzut și să veghem la păstrarea și îndeplinirea învățăturilor Domnului. Să fim
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
dacă ar respecta firea Tatălui, deoarece, cunoscând ce este prin lucrare Tatăl, cum ar ignora pe Cel născut din El? Sau cine n-ar ocărî pomul, batjocorind rodul născut din el? Deci păcatul față de Fiul e o dovadă neîndoielnică a necunoașterii Tatălui”. (Sf. Chiril al Alexandriei, Comentariu la Evanghelia Sfântului Ioan, cartea a X-a, cap. al doilea, în PSB, vol. 41, p. 967) „Căci nu sunt străini de păcatul împotriva Tatălui cei ce necinstesc pe Fiul, sau socotesc că trebuie
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]