2,130 matches
-
secol. Perisabilitățile în arta contemporană sunt, cu siguranță, mai mari decât cele de la raionul de mezeluri. O parte a poeziei actuale a devenit un soi de logaritmi cu ușoare evaziuni estetice. Talentele artistice se rumenesc prin cafenele. Marii creatori duc nedumeririle epocii spre mister. Cei care au revoluționat arta nu s - au sfiit să facă naveta între ridicol și sublim. Hermeneutica este teoria chibritului aplicată operelor de artă. Marii artiști transformă angoasele din om în artă. Poezia autentică este ca o
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
ți-ar încăpea În 1875 vara s-a întîmplat în locuința* femeii lui***. După aceasta a mai avut relații cu... precum singură a mărturisit. Ce vită ai fost (nefiind decât manta de vreme rea) Iată unde conduce idealismul!!! (1880 iulie) [NEDUMERIRE] 2259 N-am vrut să pun pe paginele sfinte îndoielele mele. Fost-a ea mulțămită de mine? Avut-a ea acea culme pe care trebuie s-o aibă cineva în cea mai intimă-mbrățișare... copila mea cea sperioasă? Să am
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
mine, vă rog să mă scuzați, n-am nici o legătură cu el" și chiar că nu am, dar așa reacționează imaginația mea bolnavă când mă sperii și am senzația că trebuie să mă justific pentru orice lucru care ar producă nedumerirea celorlalți. Cât pot fi de imbecil, de fricos, de să mă simt cu musca pe căciulă, chiar și când nu sânt vinovat? Gândesc, mă uit în oglindă în același timp și nu-mi vine să cred. Tipul al început să
Singur sub duș by Dan Chișu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295575_a_296904]
-
după ce ne-a capturat atras și convins cu vestea cea bună a unui Dumnezeu creștin care nu obosește în a ierta, ne-a surprins un pic pe toți. Astfel în unii a trezit mirare și în alții a creat chiar nedumerire, când a spus că „păcatul se iartă, corupția nu poate fi iertată”. Dar în acest caz ce înseamnă iertarea neobosită a lui Dumnezeu? Ce vrea să spună Papa Francisc când afirmă: „păcătoși da, corupți nu”? Toată reflecția asupra corupției, cultivată
Corupţia by Lorenzo Biagi () [Corola-publishinghouse/Science/100970_a_102262]
-
minim garantat. Milostenii După subvenția pentru încălzire și venit minim garantat, Un corn și un pahar cu lapte pentru școlari s-a aprobat. Dar fără o creștere economică stabilă, știe oricine, Din milostenii și împrumuturi nu vom trăi mai bine. Nedumerire Până nu de mult, prețurile se majorau, Pentru că valutele creșteau... Când dolarul și euro-au scăzut, Prețurile de ce-au crescut? Prefect Guvernul a numit la lași să-l reprezinte, Un om de-afaceri cu ambițioase ținte. Noul demnitar, însă
Parfum de spini by VASILE FETESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91814_a_92973]
-
zici tu -, căci tocmai am citit o cronică la ultima ta carte, în care ești demascat ca simplu pastișor, refuzat de marile zboruri lirice. Răspund la aceste obiecții: 1. Da, dar... 2. E adevărat, însă... După ce am risipit astfel orice nedumerire, înhaț prima vedere din teanc, o întorc după ce am contemplat o clipă arhitravele și ochii-de-bou ai părții de est-nord-est a castelului, cu un sector de lac seniorial și cu, încadrate î la Toulouse-Lautrec, trei corpuri și gâturi de lebădă fără
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
-urile cu plată din aeroporturi, am făcut frigul zile-n șir pentru că n-am știut să deschidem caloriferul, în conversații am "călcat pe bec" spunând lucruri tabuizate în lumea vestică... Am devenit, sau am crezut că devenim 220 astfel ținta nedumeririi și antipatiei tuturor... Unii dintre noi pur și simplu n-au reușit să depășească această..." "Au mai fost vreo doi români pe-aici înaintea ta", mi-a tăiat însă vorba unguroaica de vizavi. "Unul nu ieșea niciodată în oraș ca să
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
de prietenie pentru tovarășul de drum, iar mai târziu Iahuben începu să și-l simtă fără voie frate. De aici, după încercările drumului, nu i-a mai fost greu să ajungă la o încredere aproape oarbă în sclav. O singură nedumerire îl mai abătea uneori de la aceasta: soldatul își punea întrebarea fără răspuns de ce se ferea sclavul de orice așezare omenească. Iahuben nu se îndoia că oameni sunt în ținuturile prin care se duceau ei doi spre răsărit. I-o spusese
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
Să încerce oare să-i vorbească lui Tefnaht? Slujitorul Zeului Puterii cunoștea stelele cerești și lucrurile pământești destul de bine, chiar dacă îndeletnicirea lui era mai mult cunoașterea neamurilor și a bogățiilor lumii. Oricum, pentru cercetarea, dacă nu și pentru înțelegerea acestei nedumeriri, i se păru mai potrivit preotul decât căpetenia armatei. Ajunse cu aceste gânduri în fața lui Puarem și se opri închinîndu-i-se până la pământ. - Dacă înțeleptul Tefnaht nu ți-ar fi luat apărarea, aș fi pus sclavii să te biciuiască aici, în fața
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
meu mi-ar spune să nu mă duc, taina nedezlegată m-ar întrista, însă nu mi-ar pare rău că rămân în viață. Poate cândva am să pot afla. - Stăpânul nostru slăvit, Marele Preot, crezi că îți va putea limpezi nedumeririle? - Dacă stăpânul meu Tefnaht nu va binevoi să mi le limpezească, nu-mi rămâne decât să aștept cu răbdare întoarcerea în Atlantida. - Așa vei face, zise Tefnaht fără să se ascundă. Dar să bagi de seamă ce-ți poruncesc: nimeni
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
galonul auriu al mânecii uniformei unui ofițer, sublocotenent activ. Nici el nu știa motivul opririi. I se alătură, ajungând împreună în capul coloanei, însă acolo, surpriză, nu era nici un ofițer. Oamenii mergeau în virtutea inerției, cum se și opriseră. Ghicindu-le nedumerirea, un sergent isteț (îi remarcă mâna stângă bandajată) le arătă pe un drum lateral, un grup de 5-6 tancuri rusești care tăiaseră coloana lor. Un ofițer coborâse dintr-un tanc, smulsese căștile de pe capetele unor soldați, le aruncase cât colo
Regăsirea înstrăinării by Ştirbu Mihai () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91672_a_92367]
-
ale noastre sunt lipsite de raționamente omenești și se sprijină numai pe credință. Nicăieri nu este Dumnezeu, și cu toate acestea El este pretutindeni. Ce poate fi mai nelogic decât aceasta? Fiecare lucru observat în parte te lasă în mare nedumerire. Desigur, Dumnezeu nu este în spațiu sau în loc dar nu este un loc în care să nu fie. Nu s a făcut El pe sine, și nici nu a început a fi. Acum, ce raționament omenesc primește acestea, dacă nu
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
Duhul, sau necredința, nefiind iertată pentru nici o altă pricină, fără numai dacă se face cel ce a păcătuit credincios, pe drept cuvânt nu va fi iertat cel ce-și încheie viața în necredință, pentru păcatul necredinței”. (Sf. Maxim Mărturisitorul, Întrebări, nedumeriri și răspunsuri, rp. 26, în Filocalia..., vol. II, p. 217-218) „Nesimțirea pagubei ce o suferă virtuțile este cale lunecoasă spre necredință. Căci cel ce pentru plăcerile trupului s-a obișnuit să nu mai asculte pe Dumnezeu, va tăgădui și pe
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
a rezultat în procesul constituirii limbii române. Dând deoparte sufixul -at obținem băi, ca variantă a lui măi, folosite pentru exprimarea unei adresări către una sau mai multe persoane de sex masculin de regulă și pentru a exprima admirația, mirarea, nedumerirea, neîncrederea sau ironia. În ambele situații semantice formele au la origine ideea de „mare, mai mare”. Bulgara are forma baĭ folosită ca adresare unui bărbat mai în vârstă, în rusă aceeași formă are sensul de „om influent, cu stare”, iar
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
anunțurilor, telegrama este și la Damian Stănoiu utilizată ca mijloc de informare denaturată. În microromanul Cazul maicii Varvara, poznașa notiță din telegrama prin care Trilifia informa mitropolia în legătură cu incidentul din mânăstire, are un conținut trunchiat, care produce în rândul destinatarilor nedumerire și îngrijorare și provoacă dezbateri interminabile pe marginea interpretărilor posibile. Succinta știre redată sofistic astfel: "Tănase Păcătosul găsit spânzurat maica Varvara"144, ridică întrebări juste: Cine este Tănase? De ce i se zice Păcătosul? Cine pe cine a ucis? Tănase pe
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
tipul Două loturi și Ion. În ipostaza sa serioasă, nedisimulată prin comic, putem spune că absurdul se întrevede la Caragiale îndeosebi în drama Năpasta. Considerăm că raportarea la estetica absurdului se dovedește fructuoasă în analiza acestei piese care a stârnit nedumerire și a dat cele mai multe prilejuri de reproșuri critice, nu doar din partea detractorilor operei caragialiene, ci și din partea celor mai obiective condeie exegetice. Paul Zarifopol, de exemplu, descalifică Năpasta pe temeiul convenționalismului, a inautenticității timbrului artistic și, mai cu seamă, a
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
pot fi identificați în romanul Ochii Maicii Domnului, în cele două cupluri de gemeni din sanatoriul Saconnex. Cei patru frați Filip cu mișcări de păianjen sunt identici, imposibil de individualizat, egalizați și prin similitudinea onomastică, dar cazul lor nu stârnește nedumerirea doctorului Gauthier a cărui experiență l-a convins că "totul e cu putință în lumea asta, care nu-i o lume normală, cum o socotesc niște oameni vulgari"76. Și mai relevantă este depistarea în romanul Cimitirul Buna Vestire, în
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
cu intenția de trezire a conștiințelor, "asediul locului comun"116, detectabil și în caricatura urmuziană, pare subordonat unei pervazive preocupări în direcția consternării cititorului. Ca și posibilul său alter-ego, Cotadi, care urmărește o "delicioasă[...] senzație artistică și rafinată"117 prin nedumerirea și chiar spaima produsă asupra interlocutorilor, Urmuz se străduiește să-și mențină cititorii într-o anxioasă stare de derută. În încercarea de a-și cruța persoana dragă de șocul pe care prevede că lectura acestor "trăzneli riscante pe la reviste foarte
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
așa cum am observat deja, că fanteziile sale "bizare" au fost făcute "nu numai pentru a amuza pe cititor"124, dar mai mult pentru a se amuza pe seama acestuia. Doza de maliție recunoscută direct, asociată spiritului ludic urmuzian, explică senzația de nedumerire pe care o resimțim citindu-l pe Urmuz și care, la rândul ei, este responsabilă de hohotul de râs, ca efect secundar al consecventei terapii prin șoc, la care ne supune prin farsele sale debusolante. Explicații teoretice ale acestui tip
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
incoloră, pe alocuri neidentificabilă, care s-a infiltrat în toate ariile existenței umane, spirituale și chiar materiale, de la religie, literatură, artă, până la societate și știință. Prin urmare, încercarea unei expuneri asupra "mitului" se izbește în primul rând de o inevitabilă nedumerire: "mitul în ce sens?", "care mit?". Este pertinentă oare plasarea sub aceeași umbrelă conceptuală a miturilor cosmogonice ori a celor creaționiste și escatologice cu mitul progresului din ultimele două secole ori cu cele politice, sau și mai mult, cu cele
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
pentru tristețea grea, Noi nu vă dăm calmante și nici ampicilină, Noi oferim iubire și ce implică ea. 30 iunie 2011 Ce vine din mine Vor trece toate ca o amintire A unui cataclism anticipat, Iar eu, născut dintr-o nedumerire, Voi da mârțoaga pentru un regat. Din mine se înalță cruci diverse, Înfipte ca un simbol în ce-a fost, Prin neputința rugilor perverse Eu scriu un vers și fac un adăpost. Nu voi tăia, precum macedoneanul, Un nod pe
Ca o femeie despletită, neliniştea... by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/478_a_1364]
-
un pahar mare și mă pregăteam de al treilea. Cada era destul de fierbinte ca să opărești o iguană, dar nici nu am băgat de seamă, preocupat cum eram de Inge și de ceea ce i s-ar fi putut Întâmpla. Îngrijorarea deveni nedumerire când am Încercat să-mi Închipui de ce Jost mă lăsase să plec În toiul unui interogatoriu care de-abia dacă durase o oră. Nu m-ar fi putut convinge nimeni că el a crezut tot ce Îi spusesem eu, În ciuda
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
-
de afară ca un luptător furios și mi se adresă mie: Dacă ăsta e vreunul dintre trucurile tale, Gunther, eu personal Îți voi sparge nasul ăla nenorocit. — Nu sunt chiar atât de prost. Numai că, Întâmplător, am și eu o nedumerire. La ușa de la intrare, Roșcovanul se opri și se uită fix la mine. Fața lui avea culoarea sângelui, era aproape vineție de furie: — Zău? Și care ar fi aia? Aveam o fată care lucra pentru mine. Pe nume Inge Lorenz
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
-
-i este tată drept. „Cu banii primiți, poate voi trimite băieții la școală, să învețe carte!” își spuse înseninat Gheorghe, simțind, totuși, o durere surdă în dreptul inimii. Inginerul îl pofti în casă, unde o fetiță blondă, pistruiată, îl privea cu nedumerire: Matale ești noul căruțaș? intrebă ea sfioasă, privindu-l cu ochișorii încă somnoroși. Nu, eu sunt moș Gheorghe din Sticlăria. Am venit să-ți aduc mere domnești, culese din livada mea. Și de atunci, fie vară fie iarnă, fata îl
Chemarea străbunilor by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/555_a_735]
-
mai puțin unul: el e gata să facă o nebunie fără altă dobândă decât mândria că nu s-a temut. În situații fără ieșire, orgoliul îi cere să meargă înainte cu orice preț. Un "macho" poate stârni pe bună dreptate nedumeriri, însă trebuie să recunoaștem că el acceptă mai degrabă să-și rupă gâtul decât să-și plece capul. amiază la Uxmal Soarele dogorește din ce în ce mai tare, înfierbîntînd ruinele de la Uxmal. Pe un dâmb, se dezgroapă un templu. Săpătorii înlătură pământul de pe
Caminante by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295603_a_296932]