1,618 matches
-
menționată și contribuția adusă de prof.dr. Zenaida Cojocaru la elaborarea a numeroase monografii pentru Farmacopeea Română, edițiile a VIII-a și a IX-a. Înfruntând până în ultimele clipe cu stoicism boala de care suferea, prof.dr. Zenaida Cojocaru a trecut în neființă la 14 iulie 1988, la numai 65 de ani și a fost înmormântată în cimitirul Bisericii Române din Brașov. COLIBABA, NICOLAI (1918-2000) PROFESOR Personalitate de seamă a orașului Iași, profesorul Nicolai Colibaba s-a înscris în generația dascălilor de la Liceul
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
domeniul pedologiei ameliorative, a participat la avizarea proiectelor de îmbunătățiri funciare și recepționarea diferitelor lucrări de irigații, drenaj, combaterea eroziunii solului etc. Din anul 1957, a fost membru al Societății Internaționale de Știința Solului. Prof.ing. Leonida Guștiuc a trecut în neființă la 1 iunie 1987, fiind înmormântat la cimitirul Eternitatea din Iași. HAREA, VASILE (1895-1987) PEDAGOG ȘI FILOLOG Format spiritual în cercul revistei Viața românească, prof.univ.dr. Vasile Harea a fost un intelectual de marcă al Iașului, un cărturar de elită care
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
din toate zonele geografice și i-a conferit un înalt prestigiu internațional. În ziua de 13 noiembrie 1990 a fost ales membru corespondent al Academiei Române. După o viață închinată școlii și științei românești, acad.prof.univ.dr.doc. Dumitru I. Mangeron a trecut în neființă la 26 februarie 1991 și a fost înmormântat la cimitirul Podgoria Copou din Iași. MIHAIL, PAUL (1905-1994) ISTORIC Promotor al culturii și spiritualității românești, Paul Mihail a fost un venerabil preot, dar și un mare cercetător-istoric și bibliograf. Considerată în
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
ales membru activ al Uniunii Astronomice Internaționale (1958ă. Paralel cu munca didactică și științifică, Victor Nadolschi s-a ocupat, în timpul liber, de Entomologie (Lepidoptereă, colecționând fluturi pe care i-a donat Muzeului de ștințele naturii din Bacău. Trecut în neființă la 9 mai 1996, prof.univ.dr. Victor Nadolschi a fost înmormântat la cimitirul din Bacău. NANIESCU, IOSIF (1820-1902) MITROPOLIT ȘI CĂRTURAR De la Veniamin Costache, nici un mitropolit al Moldovei și Sucevei nu s-a bucurat de atâta prețuire ca Iosif Naniescu. A
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
structuri din România, membru al Asociației Oamenilor de Știință, Filiala Iași. Profesorul Nicolae Orlovschi și-a consacrat ultimii ani elaborării unei lucrări de specialitate, intitulată Calculul structurilor din bare, care a rămas în manuscris. Prof.dr.ing. Nicolae Orlovschi a trecut în neființă la 20 aprilie 1995 și a fost înmormântat la cimitirul Eternitatea din Iași. Închinându-și întreaga viață formării multor generații de ingineri constructori, dezvoltării conceptelor de calcul structurilor din ingineria civilă și introducerii în practica construcțiilor din țara noastră a
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
fost un medic al omului nevoiaș, lipsit de mijloace materiale, care trebuia să fie tratat, dar și educat din punct de vedere sanitar pentru a deveni util familiei și societății. S-a pensionat în anul 1991 și a trecut în neființă la 19 iunie 1994, fiind înhumat în cimitirul Eternitatea din Iași. PÂNTEA, CONSTANTIN (1900-1991) AGRONOM Distins cadru didactic și om de știință, prof.dr.doc. Constantin Pântea, membru de onoare al Academiei de Științe Agricole și Silvice, a contribuit la întemeierea și
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
la Congresul Internațional de Biochimie de la Gatersleben (1955), la cel de Agrochimie de la Belgrad (1956), de Biochimie de la Moscova (1961), de Știința Solului de la București (1964) etc. A coordonat activitatea multor generații de doctoranzi, ingineri agronomi și chimiști. Trecut în neființă la 8 decembrie 1991, acad.prof.univ.dr.doc. Constantin Pântea va rămâne în istoria învățământului superior agronomic de la Iași ca un continuator al școlii de agrochimie fondată de savantul Haralambie Vasiliu. Constantin Pântea a fost înmormântat la cimitirul Eternitatea din Iași. PEIU, MIHAIL
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
și 52 comunicate. Cercetarea cu caracter aplicativ s-a concretizat în 53 de brevete, din care 10 aplicate. Pentru meritele sale, dovedite prin remarcabile realizări în activitatea inginerească și științifică, a fost distinsă cu medalia Meritul Științific (1983). Trecută în neființă la 15 decembrie 1992 a fost înmormântată în cimitirul Eternitatea din Iași. RUSANOVSCHI, VASILE (1929-1999) INGINER AGRONOM În complexa și îndelungata sa activitate științifică, dr.ing. Vasile Rusanovschi a contribuit, prin multiple modalități și căi diversificate, la dezvoltarea cercetării agricole românești
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
Unelte agricole din Dorna-Cândreni; Repartizarea gospodăriilor după categorii sociale, suprafață agricolă, populație la Dorna-Cândreni etc. A fost coautor la lucrarea Cercetări monografice în regiunea Suceava (1960). Pensionat la 1 martie 1962, profesorul și cercetătorul Teodosie Al. Știrbu a trecut în neființă la 18 ianuarie 1974. A fost înmormântat la cimitirul Eternitatea din Iași. TEODOREANU, SOFIA (1871-1951) PROFESOARĂ, PIANISTĂ A fost una dintre figurile proeminente ale vieții muzicale ieșene din trecut, una din cele mai bune profesoare de teorie și solfegiu ce
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
comitetele de redacție ale mai multor reviste. Biografia sa a fost menționată în prestigioase dicționare și enciclopedii, dintre care amintim: Men of Achievement (1979), Who’s Who in Science (1968), Who’s Who in the World (1971) etc. Trecut în neființă la 11 septembrie 1992, a fost înmormântat în cimitirul Eternitatea din Iași. TRELEA, ANTONIE (1924-2003) INGINER CONSTRUCTOR Prin activitatea depusă ca inginer și cercetător, prof.univ.dr.ing. Antonie Trelea se înscrie printre personalitățile învățământului și cercetării în domeniul construcțiilor civile și industriale
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
la prestigiul acestei instituții lirice. Cu ocazia turneelor întreprinse cu ansamblul de balet al Operei Române din Iași în țări ca Belgia, Rusia, China, Germania, Italia, Ungaria, a reprezentat cu mult succes arta noastră coregrafică. Natalia Vronschi-Gașler a trecut în neființă în ziua de 21 aprilie 1982 și a fost înmormântată la cimitirul Eternitatea din Iași. ZACORDONEȚ, ALEXANDRU (1912-1977) PROFESOR ȘI LINGVIST Se numără printre cadrele didactice de prestigiu care, în cei 34 de ani cât a funcționat în învățământul superior
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
citarea sa în tratate și monografii ale unor cercetători de prestigiu. Ca urmare a amplei și valoroasei sale activități, a fost aleasă ca membru al Academiei de Științe Medicale din România în anul 1993. Dr. Olga Zavate a trecut în neființă la 23 ianuarie 2000, fiind înmormântată la cimitirul Eternitatea din Iași. ZUBATĂI-IONESCU, ELENA (1914-1986) MEDIC O personalitate distinctă, plină de viață și dăruire idealului de sănătate a semenilor, doctor Elena Ionescu a înnobilat cu prezența ei caldă lumea medicală a
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
sine ca sacrificiu suprem întru credință. Se construiește pe sine în triumful ei: Acum nimeni nu mă mai poate găsi. E ciudat să te îndrăgostești de iubirea incandescentă de viață dintr-o carte care își bântuie toți eroii cu spectrul neființei. Capitolul 11 îl urmărește pe Dyer cum își trăiește și își exprimă moartea. Ackroyd o recreează: A trebuit să alerg până la capătul timpului meu și eram liniștit. Am îngenuncheat înaintea luminii și umbra mea s-a întins peste lume. Umbra
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
maniere molipsitoare (falsul). Charles exclamă, "jumătate din poezia veacului al otsprezecelea a fost probabil scrisă de el", este "cel mai mare poet din istorie!", dar nu ajunge la sufletul nostru decât chinul apropierii lente dar sigure a lui Charles de neființă. Într-o discuție cu Harriet, Charles îl citează pe Montaigne: Nu eu fac cartea ci cartea mă face pe mine. Nu așa stăteau lucrurile în Hawksmoor, care cerceta ce există după viață, între vieți, în afara vieții. Aici moartea e punctul
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
într-o bună zi. Narațiunea folosește câteva procedee: prezentarea faptelor la persoana a treia, prin scrisori, prin ochii lui Bernard în jurnalul lui. Ni se oferă aluzii și ecouri din opere literare englezești. Polii existenței lui Bernard sunt sexul și neființa. Primul e ca și inexistent, al doilea îl strivește. Yolande își face apariția și îi aduce echilibru. Tema irlandeză a catolicismului și vocației pentru biserică reapare. Preotul (Bernard) cere să redevină laic și pare inapt pentru viața sexuală până ce Yolande
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
carnal la Brighton și binecunoscutul episod dintre dactilografă și "junele bubos", contrastând toate cu trecutul Tamisei, istoria reginei Elisabeta cu Leicester, ironizată în toată splendoarea ei. Pe scurt, simplul gând la existența femeii aduce după sine ideea de moarte, de neființă. Partea a patra îl descrie chiar pe Phlebas înecatul, parcurgând înapoi toate etapele vieții lui, ceea ce a făcut și protagonistul poemului până în acest moment. Ultima parte a poemului (Spusele tunetului) începe cu ecouri din patimile lui Cristos, pentru a se
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
Când încărunțește și trupul se apropie de schelet, Fainlight își strânge puterile într-o flacără. La lumina ei, mâna continuă să scrie mult după ce viața s-a scurs, sau cel puțin aceasta este impresia lăsată de aceste poeme despre apropierea neființei. Iubirea nu e tocmai tema esențială a poeziei lui Ruth Fainlight cum nu e nici pentru alți autori Desperado, prozatori sau poeți dar tandrețea este cu siguranță. În ce o privește pe Ruth Fainlight (cât se desprinde din imaginile ei
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
acolo cu bună știință? Îți plac lecturile răstălmăcitoare? Încerci să le ghidezi? PA. Dacă lectorul înțelege taina timpului, dacă e dispus să împingă credibilul dincolo de realul imediat, dacă acest lector e dispus să treacă hotarul către spațiul unde ființa și neființa sunt una, atunci nu are nici cea mai mică nevoie de călăuzirea mea. LV. Frazele tale sunt scurte poeme. Există elemente autobiografice în ce scrii? PA. E inevitabil ca romanele să aibă elemente autobiografice, din moment ce eu, omul, sunt cel ce
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
și a fost unul dintre autorii Declarației de Independență din anul 1776. În anul 1787 a participat activ la redactarea Constituției S.U.A. și a înființat societatea pentru desființarea sclaviei prin care a sprijinit mișcarea împotriva asupririi negrilor. A trecut în neființă la 17 aprilie 1790 la Philadelphia. Vestitele experiențe cu broaște ale lui LUIGI GALVANI Într-o zi a anului 1780, fizicianul și medicul italian Luigi Galvani (1737-1798) din Bologna, a făcut o observație îmtâmplătoare pe care a publicat-o în
Începuturi... by Mihaela Bulai () [Corola-publishinghouse/Science/1204_a_2050]
-
crezut că posedă „cheia” acestei construcții „doldora de echivoc”. Dincolo de oglindirea de sine a analistului („A vorbi despre Hamlet devine în cele mai multe cazuri o spovedanie”), Hamlet sau Ispita posibilului este o meditație lipsită de iluzii (despre soartă, despre ființă și neființă), purtând semnul filosoficesc al ironiei. După un periplu spectacular și plin de miez prin epoci diferite, printre personaje ilustre ce s-au perindat pe scena istoriei, O. poate spune cu îndreptățire că știe multe despre prințul de Dania. Aproape totul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288533_a_289862]
-
schimb, este mai degrabă un mit al originilor care face ca tot ceea ce există să se origineze din oul cosmic, simbol al vieții și al plinătății ființei, de la care se pune În mișcare un proces de degradare ce duce la neființă și la viața individuală. Pe ea se altoiește o antropogonie care Îi atribuie umanității o parte divină, Întrucât ea s-a născut din cenușa titanilor fulgerați de Zeusxe "Zeus" fiindcă l-au omorât pe Dionysosxe "Dionysos" și s-au ospătat
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
degrabă o lume a preființei. O lume în care „ceva“ nu poate fi distins de „altceva“, în care nu există nici o formă fermă, în care deci nimic stabil nu există, o lume nicicum închegată, fără să fie o lume a neființei, nu este încă una a ființei. Apariția hotarului într-o astfel de lume echivalează cu actul de naștere al ființei. Abia odată cu apariția lui se poate vorbi de cele ce sunt: de ape, pământuri, ceruri, planete, de plante, animale și
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
se sinucidă. Ratatul are în el sămânța, care la el nu rodește, a destinelor excelente. Așa se face că în sinuciderea ratatului se experimentează un moment din ontologia posibilului: acela în care posibilul se anulează nu în actualizare, ci în neființă. Moartea ratatului este efectul pe care îl are în conștiință deriva posibilului înspre neant. Bovaricul, în schimb, în afară de paloarea destinului său trădat, nu are în el urma nici unei promisiuni. El nu este decât prada și victima unui model imitativ. Dar
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
lor de ființă și exprimă, în vasta jurisdicție a tot ce există, dreptul lor la ființă. Numele reprezintă modul nostru de a gospodări, odată încheiată, Creația, gestul prin care am fost chemați să împiedicăm căderea lucrurilor în indistincție și în neființa „anonimatului“. „Ceva ce nu are nume“ mă domină prin nenumitul lui. El nu poate fi preluat în proiect, căci ființa lui îmi scapă. Nenumită fiind, ea nu poate fi fixată în granițele ei, ea rămâne in-finită. Preluarea în proiect are
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
sinucide lângă cadavrul (încă fictiv) al iubitei atestă faptul că moartea ei, socotită reală, transformă într-o ficțiune viața lui și că în fond, la rândul lui, el a murit. Sinuciderea nu este în acest caz decât suprimarea neconcordanței între neființa mea autentică (prin dispariția celuilalt, în care eu eram, eu nu mai sunt) și neautenticitatea ființei mele actuale (singur, eu nu sunt cu adevărat; deci rămânând singur, sunt un simulacru de ființă). Sinuciderea denunță astfel falsa pretenție de ființă a
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]