3,146 matches
-
predată, este foarte mult discutată. I se reproșează multiplele "reducționisme" (Heinich, 1998, 2001): un joc social care s-ar învârti în jurul unor strategii distinctive, o prea sumară psihologie a individului, o supraestimare a mediilor sociale și un determinism excesiv, o negare a autonomiei oricărei expresii populare... Fără să abordăm toate punctele discutate (Mounier, 2001), vom prezenta o parte din ele. Este destul de delicat a le distinge, printre aceste discuții, pe cele care au în vedere paradigma în general și pe cele
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
că acțiunea se bazează pe adevărul angajării. Aceasta este întreaga diferență față de economism, pentru care calculul este conștient. Economiștilor ca Gary Becker, Bourdieu le taxează "intelectualismul", ca și tuturor sociologilor adepți ai individualismului metodologic, în măsura în care ei ignoră necesitatea socială a negării practice a interesului. Astfel, nici interesul, nici strategia nu trebuie înțelese în sensul fatalist sau teleologic al economiei pure și al raționalității intenționale. Este vorba de o "ajustare" care depinde de predispozițiile (habitus) către un joc social (câmpul este un
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
lui Boltanski (1984) și al lui Passeron și Grignon (1989), să întreprindă o sociologie a denunțării care avea ea însăși denunțarea ca obiect sociologic și repunea în discuție rolul credinței la fundamentul jocului social (Hennion, 1993). Mai recent, el atacă negarea iubirii de artă și recuză deschis această sociologie critică: "[Aceasta] descalifică orice analiză sociologică a artei ca atare [...] își exprimă dezinteresul față de operă și experiența estetică [...]. Nu ne putem mulțumi cu explicația frumuseții în termeni de convenție, credință sau illusio
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
190, 200, 209, 218, 229, 232, 237, 239, 248, 253, 256, 275. N Naturalizare, 183. Natură, 14, 20, 32, 44, 57, 61, 64, 68, 81, 103, 117, 137, 156, 186, 211, 213, 230-231, 236, 238, 252, 279, 306. Naționalitate, 79. Negare, 81, 265, 273, 280, 285-286. Negociere, 157, 210, 289, 293. Neutralitate axiologică, 75, 279. Nominalism, 60. Normă, 17, 28, 44, 48 92, 102, 166, 169, 182 186, 223, 226, 229, 240, 249, 293-296, 304-305. Notorietate, 177-178, 248-249, 254, 257-258. Noul
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
De ce? Pentru că, în ochii mei cel puțin, niciodată liberul schimb n-a fost o chestiune de vamă și de tarif, ci o chestiune de drept, de justiție, de ordine publică, de Proprietate. Pentru că privilegiul, sub orice formă se manifestă, implică negarea sau disprețul proprietății; pentru că intervenția statului pentru a nivela averile, pentru a crește partea unora pe cheltuiala altora, înseamnă comunism, tot așa cum o picătură de apă este apă ca și întreg Oceanul; pentru că am prevăzut că, odată pus sub îndoială
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
în prim-plan? Remarcați că tariful în sine, bun sau rău din punct de vedere administrativ sau fiscal, ne preocupă mai puțin. Dar imediat ce acționează în mod intenționat în sens protector, adică imediat ce se manifestă o gândire de spoliere și negarea, în principiu, a dreptului de Proprietate, îl combatem nu ca tarif, ci ca sistem. În aceasta constă, credem noi, gândirea pe care ne străduim să o ruinăm în mintea oamenilor pentru ca să o ștergem din legile noastre. Se va pune fără
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
suficient". Nu am studiat-o suficient! Este aceasta o mărturisire atât de penibilă încât, pentru a nu o face, se alege calea cufundării în inconsecvență până la a nega înțelepciunea legilor providențiale care guvernează dezvoltarea societăților umane? Căci există oare vreo negare mai formală a Înțelepciunii Divine decât a decide că există o incompatibilitate esențială între Justiție și Utilitate? Întotdeauna mi s-a părut că cea mai crudă neliniște care poate lovi un spirit inteligent și conștiincios este tocmai a păși peste
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
ieși din concertul european. Atunci ea are posibilitatea deplină de a evita orice complicație războinică. Dacă însă puterile s-ar hotărî să păzească neactivitatea de pân - acuma, atunci cabinetul din St. Petersburg va privi în această hotărîre: 1) Renunțarea, respective negarea îndatoririlor impuse Turciei prin acel tratat, 2) pierderea tuturor drepturilor ce rezultă {EminescuOpIX 333} pentru Poartă din acel tratat. Prin urmare Rusia va privi tratatul, în toate punctele ce o ating pe ea, ca nul și fără valoare și-și
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
astfel de situații, ar însemna să negăm prin ignoranță istoria de început a satelor noastre, căci a tăgădui existența românilor pe aceste locuri în perioada pentru care lipsesc documentele scrise, sau pentru că informațiile sunt puține și sărace, ar echivala cu negarea însăși a formei de organizare incipientă socială, „obștea teritorială, satul ca realitate imemorială și entitate ancestrală”. Observăm că se poate constata în satele noastre vechi, chiar și la o sumară cercetare și analiză a structurilor teritoriale, din punct de vedere
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
9 Introducere / 13 "Descoperirea" violenței din școli / 13 O îndoială necesară / 15 De la cunoaștere la acțiune / 16 Un proiect de scriitură / 18 Capitolul I: Violența manipulată / 21 O poveste senzațională / 21 O poveste rentabilă / 31 O știință suspectă / 34 Riscul negării / 41 Concluzie: pledoarie pentru o perspectivă rațională / 45 Capitolul II: Cuantificarea violenței: pentru o critică a cifrelor administrative / 47 Este vreun statistician în sală? / 48 Franța "Signa" sau contabilizarea imposibilă / 52 Anchete științifice / 59 Concluzie: necesara independență în măsurarea violenței
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
a acaparat subiectul, va fi totodată cartea unui cercetător înfuriat. Va fi străină de reverență și de limba de lemn. Într-adevăr, atâtea prostii s-au adunat pe acest subiect, în Franța și în alte părți: prostii de "dreapta" și negări de "stânga", simplificări conformiste și exagerări bine țintite spre alegători. Cartea de față este și una bazată pe experiențe și cercetări în numeroase țări din Europa, Africa, America de Nord sau America Latină în care autorul tocmai a petrecut aproape un an: nu
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
sau pentru a o preveni. Un proiect critic Proiectul nostru este critic fiindcă vom încerca să arătăm în ce măsură violența în școală este manipulată, în Franța și în alte țări. Vom încerca mai ales să arătăm cum această manipulare sau, invers, negarea problemei pornesc de la o necunoaștere dezolantă. Această necunoaștere poate fi legată de o exagerare a realității cantitative a infracționalității în școală, dar și de o subestimare a importanței violențelor mai subtile în experiența victimelor violenței obișnuite din școală. Vom încerca
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
întâmplă din 1981. Dar demagogia nu-i o specialitate franceză. În fine, pentru prezentarea acestei dezbateri, o vom împărți pe probleme care vor însemna tot atâtea capitole: • posibila manipulare a poveștii senzaționale care este violența în școală și opusul ei, negarea victimelor; • măsurătorile violenței din mediul școlar; • violența obișnuită și consecințele ei; • cauzele și interpretarea acestei violențe; • posibilitățile de acțiune; • realitatea franceză a violenței în școală. Această realitate franceză nu se va afla în centrul cărții. Și prin descentralizare printr-o
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
în violența din mediul școlar. Dar să ascultăm mai întâi criticile de fond referitoare la două scenarii posibile: un scenariu al "complicității reacționare" a experților și un scenariu al "iluziei pedagogice" cele două unindu-se într-un acord global în ce privește negarea de către cercetători a condițiilor sociale și economice în care apare violența din mediul școlar. Două critici sociopolitice Puneam problema în introducere: dorința de a ști cine se manifestă în jurul violenței din școală în particular și al delincvenței juvenile în general
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
beneficiul sociologiei ca disciplină academică. Dar, cu toate acestea, critica ne trimite la aceeași întrebare: cercetarea privind violența în școală nu este periculoasă în sine, purtătoarea tuturor riscurilor de manipulare pe care le evocăm de la începutul capitolului de față? Riscul negării Din punct de vedere științific, criticile acestea nu trebuie nicidecum ignorate, fiindcă tocmai din critică și dezbatere se nasc progresele științifice (Weber, 1919). Răspunsul la aceste critici este încă un mod de a preciza proiectul științific în jurul violenței în școală
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
1919). Răspunsul la aceste critici este încă un mod de a preciza proiectul științific în jurul violenței în școală, de a reflecta asupra provocărilor și a felului în care se poate face această știință. Am putea, bineînțeles, să ne mulțumim cu negări virtuoase. Însă pare mai util să răspundem în două privințe: necesitatea absolută a unei științe a violenței în școală, tocmai în numele acestor critici, dar și în funcție de această realitate pe care nu trebuie nici s-o supraestimăm, nici s-o subestimăm
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
violența în școală. Riscurile explicațiilor prea globalizante este uitarea victimelor, devenite până la urmă supărătoare. Nu văd în numele cărui milenarism pseudorevoluționar ar trebui să ne mulțumim a le deplânge sau a le închide în stavilele unui dolorism milos sau ale unei negări savante prin "fantasma insecurității". Construcția unor cercetări asupra violenței în școală este o necesitate deopotrivă etică și politică și, susțin eu, comunitatea științifică europeană și mondială este pe cale să se organizeze pentru a răspunde acestei necesități. Această organizare se poate
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
Dacă e necesar un lucru în legătură cu violența din școală, acesta îmi pare a fi, la încheierea capitolului de față, o evaluare deplină și veridică. Este singurul mod de a scăpa atât de fantasma panicardă, cât și de cea inversă, a negării liniștitoare. Navigarea rațională între aceste două piedici necesită o abordare prozaică, pragmatică și diagnostică: dacă violența în școală există, trebuie să știm s-o contabilizăm, cu un grad suficient de probabilitate. Capitolul următor va fi consacrat acestei contabilizări, tensionate între
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
microvictimizări asociate decât în evenimente majore, ceea ce nu înseamnă că nu trebuie luată în serios, dimpotrivă. Este vreun statistician în sală?* Fiindcă m-am învârtit, chiar și de la distanță, prin preajma cercurilor guvernamentale, am fost martor la multe agitații și multe negări, dar și la multă ignoranță. Când apare faptul divers sau pur și simplu acel articol în plus, știrea dăunătoare, reacția politică (a celor aflați la conducere) este mereu aceeași: cum să calmeze situația? Prin urmare, trebuie să izoleze faptul divers
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
că n-am luat trenul de la plecare ne împiedică să cunoaștem numărul gărilor prin care a trecut pe parcurs". Noi nu eram mai avansați și era ușor de văzut problema prin prisma ideologiei sale politice sau a intereselor sale imediate: negare și clasare în genul infamant al fantasmei nesiguranței, vituperări față de permisivitatea guvernului, generalizări pripite despre decăderea moravurilor. Era o capcană mortală pentru stânga aflată atunci la putere și pentru miniștrii săi de la Educației. O capcană din care ea n-a
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
puțin în cazul faptelor considerate grave. În vidul statistic privind violența în școală, frecvent în alte țări, acest program informatic putea fi un progres. Întâiul său merit este că ia în considerare victimele. Recunoașterea lor oficială nu vine de la sine. Negarea prin dorința de "a nu face valuri" a ținut prea adesea loc de doctrină asupra acestui subiect ca să strâmbăm din nas la această tentativă. Cel de-al doilea merit e acela al timpului real. De vreme ce statistica trebuie să fie frecventă
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
défier" (a suspecta): nu ai încredere în tine îl suspectezi pe celălalt. Violența întinde multiple capcane: este un adversar fără credință și fără lege care provoacă la luptă. Trebuie să ne ferim de capcanele majore care se numesc exagerare și negare, simplisme și ignoranță, iar, în cele din urmă, provocarea este o provocare de a recunoaște, a ști și a acționa. Cartea de față a încercat să descrie aceste capcane, care necesită strategii și atitudini diferite pentru a le evita sau
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
această violență nu este numaidecât așa cum ne e descrisă de obicei, cu sângele care curge, cu armele care trag, o invazie brutală și irepresibilă. Poate să nu aibă importanța care i se dă câteodată. 2. Riscul invers este cel al negării, o altă capcană de temut. El ține de conformismul care reduce analiza violenței școlare la o perspectivă hipercritică față de o cauzalitate îndepărtată "ultraliberalismul" -, condamnând la neputință în așteptarea unei mutații globale și foarte improbabile. Pentru a scăpa de acest negaționism
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
rămas la această bâjbâială a rațiunii practice politice? E ceva mai ridicol decât această doxa aureolată de certitudinile trădate ale Iluminismului, care face pedagogia, adică acțiunea, vinovată de violența în școală sau incapabilă să reacționeze la aceasta? În plus, riscul negării este și cel al lașității care-i împinge pe responsabilii aflați la putere să nege fenomenul sau să-l ascundă. Am întâlnit această tentație politică în cabinetele ministeriale, unde orice nou ministru al Educației avea grijă să nu facă valuri
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
trebuie purtată lupta. Trebuie să recunoaștem că necunoașterea însă este regula generală, în imensa majoritate a țărilor lumii. Nu putem afirma că violența în mediul școlar este în creștere globală. Necunoașterea realității cantitative a acesteia lasă cale liberă fantasmelor și negărilor; ea împiedică luarea unor decizii politice. Combaterea acestei ignoranțe este prima necesitate. Nu e vorba doar de contabilizarea "loviturilor și rănirilor", nici măcar a faptelor ce țin de Codul penal. Să cunoaștem "microviolențele", mecanismele victimizărilor asociate este cel puțin la fel de important
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]