1,761 matches
-
desemna complementul direct: Acuzativul este de asemenea folosit cu unele prepoziții pentru a indica direcția: Pentru a arăta durată sau distanță: În câteva expresii uzuale: În esperanto, articolul hotărât este "la", care nu-și schimba niciodată formă. Nu există articol nehotărât. Toate adjectivele se termină în "-a". Pluralul și acuzativul se formează exact că la substantive. Prin urmare, un adjectiv are tot patru forme: Adjectivul se acordă în caz și număr cu substantivul pe care îl determină. Cum în esperanto nu
Gramatica limbii esperanto () [Corola-website/Science/300745_a_302074]
-
devenit adevăratul conducător al statului, nemaiconsiderând necesar să facă referință la general. La întoarcerea sa așteptată din România, în seara zilei de 18 mai, de Gaulle își decepționează chiar și pe cei care-i erau credincioși necondiționat, apărând depășit și nehotărât, fără acea vivacitate și eficacitate a reacțiilor care-l caracterizau de obicei. Se arată incapabil să aleagă în mod net între prudența lui Pompidou și fermitatea pe care o predica el însuși. Așteaptă seara zilei de 24 pentru a vorbi
Charles de Gaulle () [Corola-website/Science/296736_a_298065]
-
preotului Vasile acesta avea patru case parohiale și pământ arabil de 36 de câble , respectiv fînaț de 10 care , situație deosebit de bună pentru acele vremuri. Acesta, în iulie 1761, cănd satul Aruncuta a fost vizitat de protopopul unit era încă nehotărât în a trece la uniți, în condițiile în care ceilalți doi preoți, Achim și Sandu, trecuseră deja la uniți alături de familia Pasca Urs, iar în biserică oficia în continuare un preot "schismatic". Și în Aruncuta, ca de altfel în toată
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
fruntașii politici și militari, inclusiv cu generalul Prezan. După cum mărturisește Nicolae Iorga, concluzia a fost că „"deși Regele a vorbit lui Prezan, de a cărui discreție se sfiește și de a cărui neexperiență în rosturile politice se teme, situația rămâne nehotărâtă. [...] Ministeriul cel mare, cu Presan, Titulescu sau, la nevoie, și cu mine, acela rămâne pentru mai târziu. În politică pornești cu o idee și ești silit să ajungi la alta"”. Regele a decis să nominalizeze cu formarea noului guvern tot
Constantin Prezan () [Corola-website/Science/299807_a_301136]
-
înaintea lui "lu/le" se folosește "a", în sud uneori, în Žei̯ân sistematic: "filʼu a lu crålʼu" „fiul regelui”. "A" se folosește singur la genitivul substantivelor neutre de origine croată: "a srebro" „al/a/ai/ale argintului”. Articolul nehotărât are la nominativ-acuzativ forme deosebite de ale numeralului cardinal: Articolul hotărât are aceleași forme ca în română, doar că „-u-”, vocala de legătură a articolului românesc „-l”, a devenit ea însăși articol: "scåndu" vs. „scaunul”, iar la neutrul plural terminat
Limba istroromână () [Corola-website/Science/299338_a_300667]
-
devenit ea însăși articol: "scåndu" vs. „scaunul”, iar la neutrul plural terminat cu "-re" -e-ul cade: "pičore" - "pičorle" „picioarele”, "zidure" - "zidurle" „zidurile”. Substantivele neutre cu desinența "-o" se folosesc fără articol. Opoziția substantiv cu articol hotărât vs. substantiv cu articol nehotărât a slăbit, articolul hotărât fiind folosit și acolo unde în română se folosește articolul nehotărât. Astfel "furåt-a åcu" poate însemna și „a furat acul”, dar și „a furat un ac”. În graiul din Žei̯ân, desinenței „-ă” din română
Limba istroromână () [Corola-website/Science/299338_a_300667]
-
cade: "pičore" - "pičorle" „picioarele”, "zidure" - "zidurle" „zidurile”. Substantivele neutre cu desinența "-o" se folosesc fără articol. Opoziția substantiv cu articol hotărât vs. substantiv cu articol nehotărât a slăbit, articolul hotărât fiind folosit și acolo unde în română se folosește articolul nehotărât. Astfel "furåt-a åcu" poate însemna și „a furat acul”, dar și „a furat un ac”. În graiul din Žei̯ân, desinenței „-ă” din română a femininului singular al substantivelor îi corespunde "-a", prin urmare formele articulată și nearticulată se
Limba istroromână () [Corola-website/Science/299338_a_300667]
-
a)”. Exemple în sintagme: "cârstii̭ånu cåre vire" „omul (literal „creștinul”) care vine”, "žensca cåra virit-a" „femeia care a venit”, "våčile cåri dåvu bur låpte" „vacile care dau lapte bun”. Numeralul "ur", "urę"/"ura", "uro" (neutru) este și pronume nehotărât („unul, una”) : "ur lu åt" „unul altuia”. Alte cuvinte nehotărâte sunt: Cu particula "nușt″u" (provenind de la "nu știvu" „nu știu”) + pronume interogative, se formează locuțiuni pronominale nehotărâte ca "nușt″u čire" „cineva”, "nușt″u če" „ceva” etc. Pronumele-adjectiv "åt
Limba istroromână () [Corola-website/Science/299338_a_300667]
-
literal „creștinul”) care vine”, "žensca cåra virit-a" „femeia care a venit”, "våčile cåri dåvu bur låpte" „vacile care dau lapte bun”. Numeralul "ur", "urę"/"ura", "uro" (neutru) este și pronume nehotărât („unul, una”) : "ur lu åt" „unul altuia”. Alte cuvinte nehotărâte sunt: Cu particula "nușt″u" (provenind de la "nu știvu" „nu știu”) + pronume interogative, se formează locuțiuni pronominale nehotărâte ca "nușt″u čire" „cineva”, "nușt″u če" „ceva” etc. Pronumele-adjectiv "åt/åtu/åtile" „alt(ul)”, "åtę/åta" „altă, alta”, "åto" (neutru
Limba istroromână () [Corola-website/Science/299338_a_300667]
-
dau lapte bun”. Numeralul "ur", "urę"/"ura", "uro" (neutru) este și pronume nehotărât („unul, una”) : "ur lu åt" „unul altuia”. Alte cuvinte nehotărâte sunt: Cu particula "nușt″u" (provenind de la "nu știvu" „nu știu”) + pronume interogative, se formează locuțiuni pronominale nehotărâte ca "nușt″u čire" „cineva”, "nușt″u če" „ceva” etc. Pronumele-adjectiv "åt/åtu/åtile" „alt(ul)”, "åtę/åta" „altă, alta”, "åto" (neutru), "ålʼț" „alți(i)”, "åte" „alte(le)”: "åtile ɣlås" „alt glas”, "ur lu åt" „unul altuia”. Observații despre acest
Limba istroromână () [Corola-website/Science/299338_a_300667]
-
hotărât, devenit invariabil, practic o prepoziție. Se folosește la cele trei genuri și la cele două numere, atât pentru substantivul propriu nume de persoană, cât și pentru cel comun. Acesta din urmă este articulat cu unul din articol hotărât sau nehotărât dacă este feminin sau masculin singular, putând fi nearticulat dacă este masculin plural: Doar în graiul din Țărnareca sunt forme de genitiv cu articol hotărât enclitic și cu articol posesiv antepus: "ạu̯ țarlui fitšor" „fiul împăratului”, "tai̯fa
Limba meglenoromână () [Corola-website/Science/299339_a_300668]
-
feati". Acuzativul este identic cu nominativul, fără prepoziție la numele de persoană în funcție de complement direct. Vocativul meglenoromân este identic cu nominativul sau are desinențe (numai la singular): "ạmpirati!" sau "ạmpiratuli" (mai rar) „împărate!” (masculin singular), "su̯ăru!" „soro!” Articolul nehotărât are formele "un", "ună", care nu se declină, la plural existând numai în unele graiuri, cu forma "niști" sau "niștă". Articolul hotărât: Adjectivul megleromân prezintă unele particularități față de cel din română în privința gradelor de comparație. Superlativul se poate forma și
Limba meglenoromână () [Corola-website/Science/299339_a_300668]
-
interogativ, primul are și sensul „cine”, iar al doilea, ca relativ, se poate folosi și referitor la persoane. Exemple: "Cari" are formă de genitiv-dativ analitic ("la cari"), iar la genitiv și formă sintetică ("curui̯"). Exemple: Adjective și/sau pronume nehotărâte meglenoromâne sunt: În meglenoromână verbul poate fi la diatezele activă și reflexivă. La diateza reflexivă, pronumele reflexiv de persoana a III-a ("si") fiind omonim cu varianta "si" a conjuncției "să", poate să fie omis: "si si ducă" sau "si
Limba meglenoromână () [Corola-website/Science/299339_a_300668]
-
care mulți o consideră un oraș”. Personajele volumului sunt angrenate, mai mult sau mai puțin, într-o formă de sedentarism dezumanizant, par condamnate la inacțiune chiar în momentele care le-ar fi putut aduce fericirea. În "Eveline", eroina își privește nehotărâtă și neputincioasă iubitul, neștiind dacă să emigreze cu el în America sau să rămână în Irlanda, alături de familie. În port, chiar în ultimele momente ale îmbarcării, indecizia ei se transformă în stupoare și paralizie, confiscându-i orice șansă de a
James Joyce () [Corola-website/Science/298598_a_299927]
-
folosire, cuvântul „energie” este un substantiv feminin, având singular și plural (o energie, două energii). Semnificația cuvântului poate fi: În sensul folosit în fizică (știință, tehnică și tehnologie), termenul este un substantiv feminin, defectiv de plural, la singular fără articolul nehotărât "o". Pentru plural, se recomandă expresia "forme de transfer energetic" și nu "forme de energie", folosită des, dar incorect. În funcție de diferite criterii, se vorbește despre diverse forme de transfer energetic. Din punct de vedere al "sistemului fizic" căruia îi aparține
Energie () [Corola-website/Science/298843_a_300172]
-
scurt vocabular de bază al limbii: homo-om; domo-casă; viro-bărbat; virino-femeie; knabo-băiat; knabino-fată; mi-eu; vi-tu, dumneata, voi, dumneavoastră; ŝi-ea; pano-pâine; saluton!-salut!; bonan tagon!-bună ziua!; Rumanio-România; Cele 16 reguli ale gramaticii limbii Esperanto 1. Nu există articol nehotărât, există un singur articol hotărât, la, care este invariabil. 2. Substantivele se formează adăugând o la rădăcină. Pentru plural, se adaugă j. Există două cazuri: nominativ și acuzativ. Pentru a forma acuzativul, se adaugă n la forma de nominativ. Celelalte
Esperanto () [Corola-website/Science/296519_a_297848]
-
al Transnistriei. Printre schimbări au fost solicitarea ca președinții secțiilor de votare să nu fie membri ai nici unui partid politic și regula ca mass-media să nu publice rezultatele votării înaintea terminării procesului electoral, pentru a nu-i influența pe alegătorii nehotărâți. Acestea au fost semnalate de un Raport de țară din anul 2005 al Departamentului de Stat al SUA cu privire la Respectarea Drepturilor Omului. În februarie 2006, în cadrul unei conferințe de presă, susținută la Moscova, , a afirmat, citat de Rompres, următoarele: "Mai
Evgheni Șevciuk () [Corola-website/Science/307837_a_309166]
-
će se naći gdjekoji oštar nož" „Poate s-o găsi vreun cuțit ascuțit”, "Znam od svega ponešto „Știu din toate câte ceva”, "Uvijek brbljaju koješta „Mereu vorbesc aiurea”, "Donesi štogod da pojedemo" „Adu ceva, orice de mâncare”. Mai sunt și locuțiuni nehotărâte formate cu pronume/adjective interogative împreună cu anumite particule scrise separat, toate cu sensul dat în română de către „ori-”: Exemple în propoziții: "Nikad me neće prevariti makar kolik lažac bio" „N-o să mă păcălească niciodată, oricât de mare mincinos ar fi
Limba croată () [Corola-website/Science/304210_a_305539]
-
complemente circumstanțiale încep cu următoarele adverbe: "kad(a)?" „când?”, "gdje?" „unde?”, "kamo?" „încotro?”, "kud(a)?" „pe unde, pe ce cale?”, "odakle?" „de unde?”, "kako?" „cum?”, "koliko?" „cât?”, "zašto?" „de ce (din ce cauză; cu ce scop)?”. De la adverbe interogative se formează adverbe nehotărâte cu aceleași elemente cu care se formează și pronume nehotărâte: Se mai formează și locuțiuni adverbiale nehotărâte cu particule având sensul „ori-”, cu care se formează și locuțiuni pronominale nehotărâte: "ma kad(a) = bilo kad(a)" „oricând”, "ma kako = bilo
Limba croată () [Corola-website/Science/304210_a_305539]
-
unde?”, "kamo?" „încotro?”, "kud(a)?" „pe unde, pe ce cale?”, "odakle?" „de unde?”, "kako?" „cum?”, "koliko?" „cât?”, "zašto?" „de ce (din ce cauză; cu ce scop)?”. De la adverbe interogative se formează adverbe nehotărâte cu aceleași elemente cu care se formează și pronume nehotărâte: Se mai formează și locuțiuni adverbiale nehotărâte cu particule având sensul „ori-”, cu care se formează și locuțiuni pronominale nehotărâte: "ma kad(a) = bilo kad(a)" „oricând”, "ma kako = bilo kako" „oricum”, "ma gdje = bilo gdje" „oriunde”, "ma kuda = bilo
Limba croată () [Corola-website/Science/304210_a_305539]
-
pe ce cale?”, "odakle?" „de unde?”, "kako?" „cum?”, "koliko?" „cât?”, "zašto?" „de ce (din ce cauză; cu ce scop)?”. De la adverbe interogative se formează adverbe nehotărâte cu aceleași elemente cu care se formează și pronume nehotărâte: Se mai formează și locuțiuni adverbiale nehotărâte cu particule având sensul „ori-”, cu care se formează și locuțiuni pronominale nehotărâte: "ma kad(a) = bilo kad(a)" „oricând”, "ma kako = bilo kako" „oricum”, "ma gdje = bilo gdje" „oriunde”, "ma kuda = bilo kuda" „pe oriunde”. Formând complemente și atribute
Limba croată () [Corola-website/Science/304210_a_305539]
-
cauză; cu ce scop)?”. De la adverbe interogative se formează adverbe nehotărâte cu aceleași elemente cu care se formează și pronume nehotărâte: Se mai formează și locuțiuni adverbiale nehotărâte cu particule având sensul „ori-”, cu care se formează și locuțiuni pronominale nehotărâte: "ma kad(a) = bilo kad(a)" „oricând”, "ma kako = bilo kako" „oricum”, "ma gdje = bilo gdje" „oriunde”, "ma kuda = bilo kuda" „pe oriunde”. Formând complemente și atribute împreună cu substantive sau pronume, cele mai multe prepoziții se folosesc cu un singur caz al
Limba croată () [Corola-website/Science/304210_a_305539]
-
oaspeții, nici prietenii”. „Nici” se exprimă cu "i" înaintea lui "ne": "Ali njih nitko i ne gleda" „Dar la ei nici nu se uită nimeni”. Particula "ni" servește ca element prim de compunere și la formarea de pronume și adverbe nehotărâte: "Nitko ništa nije krio!" „Nimeni nu ascundea nimic!”, "I nigdje nema nikoga!" „Și nu e nimeni nicăieri!”. Prepozițiile despart particula "ni" de pronume/adverb: Ne možeš me zamijeniti ni sa čim" „Nu mă poți înlocui cu nimic”. Interogația totală se
Limba croată () [Corola-website/Science/304210_a_305539]
-
adverb: Ne možeš me zamijeniti ni sa čim" „Nu mă poți înlocui cu nimic”. Interogația totală se poate exprima prin intonație interogativă fără alt mijloc, dar și cu particule interogative. Exemple: În astfel de propoziții se pot folosi unele pronume nehotărâte formate cu "i-". Acesta implică sensul „măcar, cel puțin”: "Je li išta pojeo?, echivalent cu "Je li makar nešto pojeo?" „A mâncat măcar ceva?”, "Je li te itko čuo?", echivalent cu "Je li te makar netko"' čuo?" „Te-a auzit
Limba croată () [Corola-website/Science/304210_a_305539]
-
prolaze" „Uite-i pe oamenii aceștia care trec”. 2. Declinat, are două forme de acuzativ, una identică cu cea de nominativ, "što", daca nu este precedat de o prepoziție, și "šta" în cazul contrar. Poate avea ca antecedent: Majoritatea cuvintelor nehotărâte se obțin din pronume sau adjective pronominale interogative, la care se adaugă elementele prime "ne-", "sva-", "ni-" și "i-", formându-se următorul sistem: Cuvintele din coloanele I și ÎI sunt numai pronume, celelalte sunt pronume sau adjective pronominale. Se declina
Limba sârbă () [Corola-website/Science/303910_a_305239]