2,937 matches
-
apărută în 1844), Gabrina sau Odaia leagănului (1844) de J.-E. Alboize de Pujol și Capodopera necunoscută sau Mikel Anj (1845) de Ch. Lafont, ultimele două reprezentate, dar nepublicate. SCRIERI: Plete lungi și minte scurtă, Iași, 1845. Traduceri: [Autor francez neidentificat], Viața păstorească sau Munți, târguri și prăpăstii, Iași, 1844. Repere bibliografice: Iorga, Ist. lit. XIX, II, 65-66; Massoff, Teatr. rom., I, 365, 555; Dicț. lit. 1900, 214. L.V.
COPCEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286405_a_287734]
-
Contele de Monte Cristo, I-VIII, București, 1857-1858, Marie Stuart, București, 1858, Marchiza de Brinvilliers, București, 1858; Byron, [Poezii], în Potpuri literar, București, 1852; George Sand, Metella, București, 1853, Lacul dracului, București, 1855; R. R. Thelusson, Orbul, București, 1853; [Autori neidentificați], Dominoul roșu, București, 1853, Lena și ziua fără mâne, București, 1855; E. Sue, Matilda sau Memoriile unei femei june, I-IV, București, 1853-1854; Al. Dumas-fiul, Dama cu mărgăritari, I-II, București, 1856; Walter Scott, Ricard Inimă de Leu sau Talismanul
BARONZI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285654_a_286983]
-
esențial cu forțe militare, oameni și material. Avem aici, pe de o parte, o coaliție care tinde puțin câte puțin să devină universală (ceea ce constituie o configurație inedită) și, pe de altă parte, fie un individ sau un grup încă neidentificat cu claritate, și o entitate multiformă, terorismul, care acționează cu mijloace non-militare și după forme fără precedent. Acest război este asimetric. De subliniat asimetria culturală, care opune iluminații care nu au nici un fel de teamă de moarte occidentalilor care caută
Terorismul internațional: reacții ale actorilor regionali și globali by Gabriel Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1082_a_2590]
-
văzuse la începutul secolului XXI la bordul navei cu care plecaseră spre Ierusalim. - Pot să vă ajut cu ceva? întrebă politicos unul dintre soldați. - Da... Cred că știu cum putem afla ce s-a întîmplat cu adevărat cu naveta aceea neidentificată. - Înregistrările noastre orbitale au fost obturate din păcate de un plafon de nori care... - Nu la asta mă refeream, îl întrerupse Oksana brutal. Vreau să accesăm jurnalele mai vechi ale psiacului și să vedem care dintre operatori au fost agenți
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
în lectură și expresii orale; Ă ar fi întotdeauna un elev echilibrat, independent și capabil de a se autodirija. Studii ulterioare au arătat că lucrurile nu sunt atât de simple și că mulți elevi dotați sau talentați rămân din păcate neidentificați ca atare, pentru că nu se conformează acestui stereotip. Un alt cercetător a descris copilul dotat ca dispunând de un vocabular bun, având abilități în a face rapid legături și generalizări, înțelegând cu ușurință conceptele abstracte, cu o memorie extraordinară, un
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
și-a publicat greoaiele povestiri istorice despre Ștefăniță Vodă și Petru Rareș, din ciclul pretențios intitulat Romanele domnilor moldoveni. A tradus din fabulele lui P. Lachambaudie și, sporadic, din Lermontov, Béranger, Th. Gautier. O Romanță, tălmăcită dintr-un autor italian neidentificat, a fost, până spre sfârșitul secolului al XIX-lea, piesă de rezistență în repertoriul lăutăresc din Moldova. SCRIERI: Din versurile lui I. V. Adrian, Botoșani, 1871; Postulachi Slujbulescu, Botoșani, 1874; Din scrierile umoristice ale lui I. V. Adrian, Botoșani, 1874
ADRIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285193_a_286522]
-
statelor, și rezultatele pe care le produc cele din urm). Cu toate acestea, în cadrul istoriei relațiilor internaționale, rezultatele obținute corespund rareori cu intențiile actorilor. De ce sunt ele în mod repetat încurcate? R)spunsul aparent const) în aceea c) acele cauze neidentificate în naturile și motivele individuale ale actorilor acționeaz), totuși, în mod colectiv asupra lor. Fiecare stat ajunge la anumite politici și decizii pe baza unor acțiuni conforme cu propriile sale procese interne, ins) deciziile lui sunt configurate de prezență ferm
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
CONSTANTINOPOL: REGII CUMANI JONAS ȘI SORONIUS Ovidiu Pecican Nu cunoaștem situația de la sud de Carpați în cei paisprezece ani de dominație teutonă. „Ultramontania“, cum am îndrăznit să numesc teritoriul cucerit de ordin la sud de Carpați și grupat în jurul cetății - neidentificate în teren - Cruceburg era însă locuită. Știm sigur că, dintre locuitorii ei, cumanii au ripostat, ca unii ce își vedeau obstaculate, prin paza și riposta teutone, posibilitatea de a efectua raiduri prin Țara Bârsei (Burzenland, în documentele atente la denumirea
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Charles XII, Stanislas Leszczynski, Démètre Cantemir et Constantin Brancovan, partea I-II, Iași, 1845; Letopisițile Țării Moldovii, t. I, Iași, 1852, t. II-III, Iași, 1845-1846; ed. 2 (Cronicele României sau Letopisețele Moldovei și Valahiei), I-III, București, 1872-1874; Traduceri : [Autor neidentificat], Orbul fericit, Iași, 1840. Repere bibliografice: Constantin Erbiceanu, Scurte notiți biografice asupra vieței și activităței marelui patriot și distins cetățean Mihail Cogălniceanu, București, 1891; A.D. Xenopol, Mihail Kogălniceanu, București, 1895; Anghel Demetriescu, Opere, îngr. și pref. Ovidiu Papadima, București, 1937
KOGALNICEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287719_a_289048]
-
istoricii se tot străduiesc să localizeze Posada, ba În munții Banatului, ba mai aproape de Curtea-de-Argeș, și Încearcă să refacă itinerarele. În orice caz, Posada s-a Încetățenit ca un toponim. Sunt multe toponime Posada, dar Posada aceea despre care vorbim, neidentificată cu precizie pe teren, a fost propusă de Nicolae Iorga. Bun. E un exemplu posibil. În alte cazuri nu putem spune: Miorița - cine, când, cum? Poți să spui, da, inventatorul Mioriței a fost Vasile Alecsandri, dar ești contrazis imediat de
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
împotriva lui (I, 178). Cele două opere ale lui Isidor despre care vorbește Sever de Antiohia și care sunt menționate și în epistolar (Contra grecilor, II, 137, 228; Scurt discurs despre inexistența destinului: III, 253), sunt probabil tot scrisori, prima neidentificată sau pierdută, iar a doua identică poate cu III, 154 (către sofistul Harpocrates). În seria alfabetică a apoftegmelor se găsesc șase sentințe ale lui Isidor extrase din scrisorile sale. Bibliografie. Epistolarul în PG 78. Studii: A.M. Ritter, Isidore de Péluse
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
numele său adevărat Josef Carl Hintz, publică, probabil în 1875, Întâmplările lui Păcală. O istorioară veselă în 25 de capuri, o culegere de povești și snoave, unele traduse din colecția fraților Albert și Arthur Schott, Walachische Märchen, altele de proveniență neidentificată. Textele din Cântece de irozi la nașterea Domnului, împreunate cu câteva cântări naționale (1876) sunt strânse, după mărturia autorului, de la românii din Șcheii Brașovului. În 1877, pe lângă Cincizeci de istorioare morale pentru băieți și băiete, îi apare culegerea cea mai
HINŢESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287435_a_288764]
-
la nașterea Domnului, împreunate cu câteva cântări naționale, ed. 2, Brașov, 1876; Cincizeci de istorioare morale pentru băieți și băiete, Sibiu, 1877; Proverbele românilor, Sibiu, 1877; ed. îngr. Constantin Negreanu și Ion Bratu, pref. I. C. Chițimia, Timișoara, 1985. Traduceri: [Autor neidentificat], Pățaniile multcercatei Griselde, Brașov, 1876. Repere bibliografice: G. Dem. Teodorescu, Cercetări asupra proverbelor române, București, 1877, passim; Ion Mușlea, Un sas brașovean - folclorist român: I. C. Hintz-Hințescu. Contribuțiuni bio-bibliografice, în Omagiu fraților Alexandru și Ion I. Lăpădatu, București, 1936, 561-573; Cercetări
HINŢESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287435_a_288764]
-
și comerciale globale cu constrângerile impuse de membrii săi, a căror autonomie și legitimitate sunt legate de teritorialitate. Nu este de mirare că Jacques Delors, fostul președinte al Comisiei europene, s-a referit la Uniunea Europeană ca la „un obiect politic neidentificat”68. Confuzia Uniunii Europene cu privire la noțiunea de geografie În era diasporelor culturale și a fluxurilor comerciale globale devine și mai evidentă atunci când se pune problema admiterii de noi membrii. Unii dintre arhitecții Uniunea Europeană Își reamintesc zilele lor de studenție În
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
dedicat vieții și operei lui Lev Tolstoi. Revista mai include, în traducere, trei scrisori ale lui Dostoievski adresate fratelui său Mihail, și un articol despre H. Heine. Din poemele lui Heine tălmăceau C. Săteanu (sub pseudonimul Brândușă) și Mărunt (pseudonim neidentificat); Săteanu mai realizează o versiune românească a poeziei Secerișul de Petőfi și o transpunere a dramei Puterea întunericului de Tolstoi, din care aici au apărut câteva fragmente. R.Z.
LUMEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287895_a_289224]
-
împotriva lui (I, 178). Cele două opere ale lui Isidor despre care vorbește Sever de Antiohia și care sînt menționate și în epistolar (Contra grecilor: II, 137, 228; Scurt discurs despre inexistența destinului: III, 253) sînt probabil tot scrisori, prima neidentificată sau pierdută, iar a doua identică poate cu III, 154 (către sofistul Harpocrates). în seria alfabetică a apoftegmelor se găsesc șase sentințe ale lui Isidor, extrase din scrisorile sale. Bibliografie. Epistolarul în PG 78. Studii: A.M. Ritter, Isidore de Péluse
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
și anagogice a acestuia. . Com. In. 1, 1, 33. . Asupra caracterului cristologic al exegezei origeniene, vezi, mai ales, F. Bertrand, Mystique de Jésus chez Origène, Paris, 1956, și H.U. von Balthasar, Parole et mystère chez Origène, Paris, 1957. . Personaj neidentificat; să fie vorba despre Clement din Alexandria? . Com. Mt. ser. 31, trad. A. le Boulluec, în La notion d’hérésie..., t. II, p. 503. Pentru toate celelalte pasaje dăm traducerea noastră. . Vezi Gh. Ceaușescu, Orient și Occident în lumea greco
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
genului practicat. Astfel, el aduce destule inovații tematice: intenția moralizatoare se derobează într-o proză cu inserții SF (A se feri de umezeală), în animisme umoristice (epistola servietei din Scrisoare pe adresa unui chiulangiu), în suspans detectivistic (ca în Obiectul neidentificat, unde e vorba despre un maculator neîngrijit) etc. La acestea se adaugă ingeniozitatea compozițională: Post-scriptum și PTTR sunt concepute, pe filieră caragialiană, din multiplele post-scriptumuri sau din bilețele trimise de un elev neatent, iar în O poveste plicticoasă sunt demontate
SANTIMBREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289473_a_290802]
-
București, 1834; Fr. W. Ziegler, Ermiona sau Mireasa lumii celeilalte, București, 1834; August von Kotzebue, Grădinarul orb sau Aloiul înflorit, București, 1836, Ceasul de seară, București, 1839; Eugène Scribe, Bertrand și Raton sau Meșteșugul de a conspira, București, 1846; [Autor neidentificat], Dragoste din copilărie, București, 1846; M. Régnier și Ch. Dupenty, Napoleon la Șoen-Brun și Sfânta Elena, București, 1847; Racine, Britannicu, București, 1861; [Goethe, Lamartine, Metastasio, Gentil-Bernard, Ponce-Denis Ecouchard Lebrun, Eugène Scribe, Casimir Delavigne], în Poeții Văcărești, Scrieri alese, București, 1961
VACARESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290398_a_291727]
-
de Al. Dumas. Cu rare excepții, când apar improprietăți lexicale și construcții sintactice greșite, limba în care V. și-a făcut traducerile este cursivă și câteodată chiar elegantă. Traduceri: F. Le Prince, Mâna de mort, I-IV, București, 1869; [Autor neidentificat], Misterele unui harem. Istorie criminală turcească, București, 1873; Edmond Hahn, Contesa falsă, pref. trad., București, 1873; Heinrich Zschokke, Blondinul din Namur. Pașa de la Buda, București, 1873; Friedrich Gerstäcker, Plutașul, pref. trad., București, 1874; Goethe, Patimele junelui Werther, pref. Gr. H.
VERMONT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290495_a_291824]
-
sale principale. Din 1815-1816 datau două lucrări ce i se comandaseră, azi pierdute, una în germană și cealaltă în sârbă. Prima, o scurtă istorie a Banatului, trebuia, prin informațiile ei, să completeze, după un plan dat, lucrarea unui istoric maghiar, neidentificat. A doua se referea la conviețuirea sârbilor și românilor în satele bănățene. În limba germană s-a păstrat Mehadier Chronik, o vastă prezentare a districtului Mehadiei destinată străinilor, urmărind istoria românilor, în special a celor din regiune, de la romanizarea Daciei
STOICA DE HAŢEG. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289950_a_291279]
-
monitorizarea CASPIS a luat în considerare cinci tipuri de surse, și anume: surse de la bugetul local, surse de la bugetul central, alte surse interne (venituri proprii ale instituțiilor, sponsorizări, ONG-uri din țară, contribuții ale beneficiarilor), surse externe (internaționale) și surse neidentificate. Majoritatea programelor și proiectelor analizate sunt finanțate dintr-un singur tip de sursă. Astfel, din totalul de programe și proiecte, 4% (opt programe) au surse de finanțare neidentificate, 58% (120 de programe/proiecte) sunt finanțate dintr-un singur tip de
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
ONG-uri din țară, contribuții ale beneficiarilor), surse externe (internaționale) și surse neidentificate. Majoritatea programelor și proiectelor analizate sunt finanțate dintr-un singur tip de sursă. Astfel, din totalul de programe și proiecte, 4% (opt programe) au surse de finanțare neidentificate, 58% (120 de programe/proiecte) sunt finanțate dintr-un singur tip de sursă de finanțare, iar celelalte 38% (79 de programe/proiecte) combină diverse tipuri de surse de finanțare (31% au două tipuri, 4% au trei tipuri și 3% au
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
ceremonioasă. Drama, scrisă într-o limbă uniformă, corectă, dar nefirească în ambianța rustică, balansează între exclamațiile de melodramă și pedanteria cazonă. Cu această piesă colonelul V. nu-și trădează, de fapt, adevărata vocație. SCRIERI: Recrutul răscumpărat, București, 1942. Traduceri: [Autori neidentificați], Buchetul coprinzător a cinci anecdote istorice..., București, 1842, Marcel, București, 1845; M-me de Staël, Corina sau Italia, București, 1846; ed. 2, I-II, București, 1856-1857. Repere bibliografice: D.G. [Dimitrie Gusti], „Recrutul răscumpărat”, „Albina românească”, 1845, 85; Trifu, Cronica, 181-182; Constantin
VOINESCU I. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290627_a_291956]
-
1840; Bețivul, București, 1857; Păun Burlacul, București, 1857; Scene naționale, București, 1857; Harță sau Balaban Răzeșu, București, 1857; Suvenire și impresii de călătorie în România, Bulgaria, Constantinopole, Paris, 1858; ed. îngr. și pref. Mircea Anghelescu, București, 1979. Traduceri: [Lamartine, autori neidentificați], în Plăcerea sâmțirei, Iași, 1837. Repere bibliografice: Popovici, Romant. rom., 364-367; Ist. lit., II, 597-599; Cornea, Originile, 595-596; Titus Moraru, Fiziologia literară, Cluj, 1972, 149-153; Mircea Anghelescu, Necunoscutul D. Rallet, RITL, 1975, 4; Dicț. lit. 1900, 721-722; Manolescu, Istoria, I
RALET. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289122_a_290451]