2,225 matches
-
viața aceea proaspătă care plutea în jurul meu, o simțeam până în adâncul inimii mele mângâindu-mi parcă toate fibrele trupului meu. Soarele asfinți curând și înserarea căzu tristă și în grabă, parcă era fugărită de cineva din urmă... era parcă ceva neliniștit în aer... domnea totuși o tăcere adâncă și apăsătoare, care începu să mă strângă din toate părțile... Fumegarea amurgului s-a împânzit într-aceeași liniște neclintită de nici o adiere. După aceea s-a înnoptat și s-au aprins stelele într-
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
-o supune companiei lui în asemenea condiții. Darcey îl întrebă dacă voia să meargă cu ea la cinema mai pe seară, însă el o anunță că avea de lucru până târziu. Cumva, Aidan avea în glas o inflexiune care o neliniștea. Sentimentul de siguranță al relației dintre ei se mai destrămă un pic, iar golul din stomac se mări simțitor. Emma Jones o sună să o întrebe dacă era cazul să o felicite. Darcey nu știu ce să-i spună. Până la urmă, o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
se poată opri. Nu! Nieve făcu ochii cât cepele. E drăgălaș, Darcey, dar nu e chiar genul tău de tip. —Ce tot zici? Bineînțeles că e. —El vrea să călătorească și să facă tot felul de chestii, zise Nieve. E neliniștit, are nevoie de experiențe noi. Și eu sunt, și eu am nevoie de experiențe. —Vai, Darce, știi prea bine că nu-i așa! În adâncul inimii tale, tu vrei să călătorești numai ca să-ți faci rebusul într-un peisaj nou
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
știa că o frământă ceva, pentru că Nieve nu își găsea liniștea urmărind filmul de la televizor pe care chiar ea spusese că vrea să-l vadă. Poate că ar trebui să verific calculele, zise ea gânditoare după ce îi povesti de ce o neliniștise discuția cu Harley. Poate că e ceva ce trebuie revăzut. —Hei, Harley e contabilul, nu? Dacă ceva trebuie verificat, e responsabilitatea lui. — Nu calculele lui, calculele mele, spuse ea. Poate că vreunul dintre dealerii mei a făcut ceva și a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
zise Gordon. Ea dădu din cap. Asta era un lucru bun. Sigur că va fi nevoită să se mute din Dublin, să-și părăsească minunatul apartament, precum și toți prietenii, dar poate că i-ar prinde bine. În ultimul timp fusese neliniștită; era ocazia perfectă de a scăpa de acest sentiment. Viața ei personală se schimbase și ea - îi revăzuse pe Aidan și pe Nieve; se confruntase cu toate problemele pe care le evitase până acum; astfel încât se eliberase de povara pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
vreodată cât de frumos se împerechează rimele sub ochii încercănați ai poeților din alte timpuri 31 mai 2011 Povestea unui alt început Un alt început va veni peste noi, Spre-a-ntoarce o lume la toate-ale sale, Și fi-vor neliniști, tăceri abisale, Un alt început va veni peste noi. Ca doi predispuși la spectacol modern Vom fi interpreții din ultima sală, Iar tu ai să joci despletită și goală, Doar timpul va roade la mine în stern. Ne-om duce
Ca o femeie despletită, neliniştea... by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/478_a_1364]
-
Un portar rotofei și un soldat din trupele de asalt m-au zărit și, părăsindu-și biroul și radioul la care se difuza muzică de Wagner Înainte de emisiunea Partidului, s-au pus În calea mea ca o adevărată barieră umană, neliniștiți la gândul că aș putea să-l insult pe vreunul dintre locatari cu hainele mele ponosite și manichiura făcută de mine Însumi. — Așa cum scrie și pe plăcuța de afară, aici e o clădire privată, mârâi Grasu’. Nu am fost impresionat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
-
mă Îmbrac și i-am răspuns: — N-aveam nevoie de o lupă și de pensetă ca să observ asta. E cât se poate de logic că dacă nu ai fi avut deja un amant, nu ai fi fost atât de al naibii de neliniștită din cauza mea. Îmi aruncă un zâmbet care era la fel de subțire și de dubios precum cauciucul unui prezervativ refolosit: — Nu? Pun pariu că ești genul de tip care ar putea descoperi păduchi În capul unui chelios. Și cine zice că eram
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
-
O bucată de lanț fusese Înfășurată și prinsă cu un lacăt În jurul barelor din mijloc, iar plăcuța pe care scria „Nu intrați“ fusese Înlocuită cu una pe care scria „Nu intrați. Nu Încălcați proprietatea“. Era ca și cum Six devenise brusc mai neliniștit În legătură cu propria-i siguranță. Am parcat aproape de zid și, după ce mi-am pus arma pe care o țineam În sertarul de la capul patului În buzunar, m-am dat jos din mașină și m-am cățărat pe capotă. Am ajuns cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
-
început călătoria, mi-ar fi putut spune ca altădată, acum opt minute din soare, dar el tace acum, și raza de soare dispăru iarăși dincolo de perdeaua de frunze până la o nouă adiere de vânt când, Scrisoarea părintelui Varava l-a neliniștit într-atât de aseară, m-a pus să citesc și eu n-am putut lăsa nimic pe dinafară, chiar dacă, întinde mâna spre locul unde presupune că se află tabloul, Autoportretul unui, eu i-am întins pânza pe ramă, după sfaturile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
nu m-am putut opune, știam că ești în biserică, nu-mi închipuiam însă că și pictezi, Am venit la tine ca să deschid ușa aceea! Nu, Daniel! Ai venit la mine ca să fii lângă mine în ceasul acela! se zvârcolește neliniștit lângă mine și eu nu știu cum să mă port, tace, du-te acum și lasă-mă! N-aș vrea să-l părăsesc în ceasul acesta, dar nu mă împotrivesc dorinței lui, du-te! Noapte bună! Noapte bună, Theo! În camera destinată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
neatinsă, tu știi cum am conceput eu totul, încă din pridvor cei ce intră în biserică trebuie să simtă ceva, ceva viu și puternic, o forță care-i absoarbe înlăuntru, pictura de pe perete să nu le dea pace, să-i neliniștească atât pe credincioși cât și pe cei fără credință, știi că pictura mea nu-i o pictură comodă, în biserica mea nimeni n-are voie să închidă ochii! A fost oare fulgerul de afară cel ce i-a întrerupt brusc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
peste aceste locuri, soarele sclipește viu în auriul hainelor preoțești, cel cu barbă albă e episcopul, spune o voce în spatele meu, dar cel din dreapta lui? Frumos bărbat, e tot de la episcopie! Care-i protopopul? Cel cu, ochii mei se rotesc neliniștiți prin curtea mănăstirii încercând să dau de ceva cunoscut mie, biserica cea nouă, cu ultimii trei metri de pictură, nepictați de Theo, biserica cea veche nedemolată încă, până când cea nouă, caut neliniștit din ochi bisericuța de lemn, îi cunoșteam bine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
-i protopopul? Cel cu, ochii mei se rotesc neliniștiți prin curtea mănăstirii încercând să dau de ceva cunoscut mie, biserica cea nouă, cu ultimii trei metri de pictură, nepictați de Theo, biserica cea veche nedemolată încă, până când cea nouă, caut neliniștit din ochi bisericuța de lemn, îi cunoșteam bine locul, dar nu mai e la locul ei, nu cred că totuși ochii mei mă înșală, noile construcții în dreapta ei, pe coama dealului, casa părintelui, modestă pe lângă semețele construcții de piatră albă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
di Espagna, treptele ce urcă spre biserică, aici l-am cunoscut pe Boris, mă strecor printre turiști pe lângă clădirea din colț indicată de băiatul de la cafenea, mă rătăcesc cu ușurință printre străduțele înguste, mai întreb câte un bătrân, îmi indică neliniștit cu mâna o direcție oarecare, parcă n-ar mai avea deodată chef de vorbă, apoi trecători, prea mulți turiști în orașul acesta, îi nimeresc cu întrebările mele mai ales pe cei ce sunt străini de oraș, dar unde sunt locuitorii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
picioarele acestor sfinți, nu-mi inspiră deloc încredere ceea ce văd, nu voi putea sluji într-o astfel de biserică, nu mă simt confortabil! Și mă gândesc în sinea mea că pictura lui Theo și-a atins cu adevărat scopul, să neliniștească, să tulbure, să excite sufletele, Cina cea de taină, părintele vorbește, aici în altar unde eu va trebui să pregătesc sfânta cuminecătură, masa aceasta nu stă bine așa și arată spre frescă, peste tot am văzut pictată o masă orizontală
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
știu! Am crezut că o căsnicie va rezolva totul, Aud prima dată de căsnicia ei, dar nu e așa, n-a mers, de fapt nu merge, ne-am despărțit de trei săptămâni și urmează să luăm o decizie, mă uit neliniștit în jur, chiar să nu fi observat urmele unui bărbat?! îmi înțelege privirea, n-am locuit aici, ci în apartamentul lui, n-a înțeles dorința mea de a-l înfia pe Rareș, micul Paganini, cui îi spuneai ni, și nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
ascuns pe după copaci, să nu mă vadă, până în poiană, fustele lungi, largi, nenumărate, groase, legate cu un brâu de lână colorat nu-i îngreunează defel mersul prin iarbă și, oricât de ascunsă ar fi în muntele ei de haine, trupul neliniștit de femeie se face vizibil ca și cum dintr-o dată cojocul înflorat, cămășile aspre, îmbumbate, fustele suprapuse ar deveni transparente, lăsând să se vadă sânul alb ca laptele la care Daniel copil fiind, doar clopoțeii nu-i mai aud, se tăvălește în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
bine încât nu îl cunoaște deloc. Familiaritatea cu el diminuase impactul părului său blond ca soarele și zâmbetul care îi desena perechi de paranteze în jurul gurii, ochii căprui care erau mai tot timpul puși pe glume. Era surprinsă și totodată neliniștită de frumusețea lui. Ce spusese Ashling ieri? Redescoperiți magia. În mintea ei prindea contur o imagine: ea gâfâia de dorință, cu pântecele umflat de plăcere, cu spatele întins pe nisip... Nisip? Nu, stai așa puțin, ăla nu era Dylan, ăla
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
comună ca Ashling erau minime. Dar, pentru că o prinsese plângând în baie și o tratase ca și cum ar avea nevoie de tandrețe, Lisa o displăcea profund. O displăcea și pe Mercedes, dar din motive total diferite. Mercedes, tăcută și autosuficientă, o neliniștea. Când Ashling închisese telefonul după ce își făcuse programare la epilat, Lisa făcuse întregul birou să râdă, spunând: — Acum e rândul tău să faci o programare, Mercedes. Doar dacă, bineînțeles, picioarele de gorilă nu sunt la modă vara asta. Mercedes i-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
afla cine este. Ar putea fi Marcus Valentine? Nu este el. Ți-am tot spus, oftă Joy, nervoasă. E abia luni. Era Clodagh. — Stai, inimă, liniștită, îi spuse Joy sarcastic lui Ted. Mesajul scurt o făcu pe Ashling să se neliniștească, mai ales după discuția cu Dylan. —Ashling, se adresă Clodagh celor din cameră. Mă poți suna? Am nevoie să vorbesc cu tine despre... ceva. 25tc "25" Marți dimineață, când Trix cea cu fața strălucitoare a pășit în birou pe o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
întuneric timp de o oră. Dylan și Clodagh au fost primii care au sosit la restaurant. Au purces în tăcere solemnă prin camera albă și goală, străjuită de coloane albe grecești, timp în care Clodagh a devenit chiar și mai neliniștită din cauza rochiei sale. Părea să atragă priviri uimite de la personalul plictisit. Încercând să tragă de ea în jos pentru a o face să pară mai lungă, s-a grăbit să ajungă în siguranță la masă. Ieșise din circuit pentru prea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
mai privit câteva secunde intrigată, înainte de a spune: — Cum e chestia aia? Cu totul. —Delicios. Ai picanteria ghimbirului, căldura de la wasabi - chestia aia verde - și dulceața peștelui, explică Jack. E un gust ca nici un altul, dar creează dependență. Curiozitatea o neliniștea pe Ashling. O parte din ea tânjea să guste, dar, sincer, pește crud... Adică, pește crud! Încearcă asta, întinse Jack bețișoarele către ea, cu bucata pregătită între ele. Corpul lui Ashling s-a retras imediat și fața i s-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
sau va mânca și un sendviș a durat vreo patruzeci de minute. O ceașcă cu ceai e bine. Am Penguins, o tentă Monica. Și prăjiturele fluture, le-am făcut eu. Nu, eu... oh... Discuția despre prăjiturele făcute în casă o neliniștea pe Ashling. Monica a deschis o cutie metalică de biscuiți, arătându-i prăjiturele cu forme ciudate, toate cu câte două aripi înfipte într-un moț de cremă. Crema era presărată cu sute și mii de chestii și, în timp ce Ashling lua
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
zi după-amiaza, Marcus a sosit cu o păpușă Barbie pentru Molly și cu un camion roșu pentru Craig. În ciuda cadourilor, copiii l-au întâmpinat cu reticență. Amândoi simțeau că lumea lor fusese dată peste cap și se simțeau și mai neliniștiți de prezența acestui nou-venit. Luptându-se cu rezistența lor, Marcus s-a jucat răbdător cu amândoi, pieptănând părul păpușii Barbie și împingând camionul înainte și-napoi, înainte și-napoi pe covor. A fost nevoie de o oră de atenție necondiționată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]