4,818 matches
-
cu Dan Duțescu), Furtuna, în Opere, XI, București, 1963, Hamlet, în Teatru, București, 1964 (în colaborare cu Dan Duțescu), Antologie bilingvă, București, 1964 (în colaborare cu Dan Duțescu), Opere complete, I-IX, București, 1982-1995 (în colaborare); Hughes Langston, O întâmplare neplăcută cu îngeri, București, 1956; Sheridan, Rivalii. Școala bârfelilor, pref. Petru Comarnescu, București, 1956; Jerome K. Jerome, Trei într-o barcă (fără a mai socoti și câinele), București, 1957; A.L. Morton, Utopia engleză, București, 1958; Paul Robeson, Aceasta este poziția
LEVIŢCHI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287793_a_289122]
-
15% dintre tinerii de 25 de ani și peste trăiau cu familiile lor, în anii ’90 procentul era de 21%. Acolo, ca și la noi în țară, deseori după părăsirea familiei, tinerii revin să locuiască cu părinții în urma unor evenimente neplăcute, cum ar fi divorțul, șomajul, schimbarea slujbei sau a profesiei (apud Strong, DeVault, Sayad, 1998). Ca trăsături mai pregnante ale stadiului de „cuib gol” apar: lipsa copiilor din casă este o premisă pentru cei doi de a se redescoperi ca
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
Bineînțeles că la toate vârstele (mai puțin se pune problema la sugari și la copiii mici, când despărțirea nu e conștientizată) reacțiile depind și de valoarea părintelui pentru copil, dar copiii resimt în general separarea ca pe un lucru total neplăcut. Nu întâmplător se afirmă că a face cunoscut copiilor această stare de fapt este una dintre cele mai ingrate sarcini. Preadolescenții au tendința de a-și blama tatăl că a părăsit familia sau pe mamă că l-a făcut să
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
și atitudinea față de stabilitatea familială la cei recăsătoriți este mai liberală. Ei consideră că nu mai vor să trăiască mizerabil, până să ajungă să nu mai poată răbda - așa cum s-a întâmplat când au divorțat prima dată -, și oricât de neplăcută ar fi varianta divorțului, sunt deciși să o adopte. Alternativa sau varianta complementară la această explicație este pornirea structurală spre divorț (ce ține de caracteristici ferme de personalitate, ca încăpățânarea, inabilitățile de comunicare, o sensibilitate emoțională prea accentuată, „neseriozitatea” și
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
cu copiii nu se leagă repede și la modul pozitiv, iar aceștia își văd temerile în legătură cu noua familie mai mult decât adeverite. Cel care era până acum doar „prietenul mamei”, un tip eventual simpatic din exterior, devine brusc un „insider” neplăcut, autoritar. Stadiul de imersiune este unul de șoc și de confuzie. • Urmează o „trezire la realitate”, o conștientizare a situației, membrii familiei dându-și seama că sunt pe un nou teritoriu. Acest stadiu înseamnă o serioasă analiză a propriilor sentimente
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
a persoanei iubite în perioada dragostei pasionale (infatuation). Cel iubit este văzut doar la modul pozitiv, este încadrat (frame) într-un spațiu populat numai de atribute valoroase. Perspectiva prin care imaginea celuilalt este absorbită e total închisă, excluzând orice element neplăcut. În sine, acesta nu ar fi un lucru rău, numai că din varii motive - intervine și „plictiseala” sau, mai tehnic, „suprasaturația de stimuli” - imaginea idealizată se erodează, ajungând nu de puține ori până la aversiune. În principiu, cu cât idealizarea este
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
R. își petrece copilăria la moșia Căiuți (județul Bacău), învață cu preceptori străini, cărora le datorează, cel puțin, stăpânirea limbilor franceză, germană și engleză. În toamna lui 1870 este trimis la un pension din Geneva, internatul lăsându-i numai amintiri neplăcute. În anul următor e înscris la un liceu în Toulouse, unde în 1873 își ia bacalaureatul în științe. Își va continua studiile la un colegiu din Paris, cu intenția de a deveni inginer. Moartea tatălui, moștenirea grevată de datorii și
ROSETTI-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289377_a_290706]
-
adică pe faptul că știm din experiențele personale trecute și din ale altora că atare conduite au efecte benefice, pe când cel de-al doilea se referă strict la faptul că un stimul (suferința cuiva) care a provocat o acută și neplăcută activare nervoasă (arousal) trebuie înlăturat. Disconfortul resimțit poate fi redus fie prin ajutorarea celui în cauză, fie prin mecanisme cognitive, care să ne liniștească în sensul că cel ce suferă își merită soarta. Suntem aici din nou și pe terenul
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
agresiunea este în primul rând învățată, ea poate fi mult mai direct și ușor controlată, deopotrivă la nivelul societal și la cel individual. Psihologii sociali insistă că agresivitatea dobândită social nu înseamnă doar tendința de a răspunde ostil la interacțiunile neplăcute. Mediul familial, grupul de similaritate (peer group) din cartier sau din școală, mass-media constituie cadre psihosociale de achiziționare a unor scenarii de agresivitate, care sunt susținute de structuri de cunoaștere și evaluare (percepții, atitudini, credințe normative) ce trimit la comportamente
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
factori, printre care factorii cognitivi (asocierea cu experiențe trecute, evaluarea consecințelor comportamentale etc.) sunt foarte semnificativi. Ipoteza frustrare-agresiune astfel modificată (Berkowitz, 1989) acoperă un teritoriu mai extins din vasta scenă a vieții sociale. Totuși, prin asumpția ei ce leagă evenimentele neplăcute de stările afective negative și, de aici, de agresivitate, ea sugerează că, întrucât asemenea evenimente sunt la tot pasul, predispoziția la violență - dacă nu violența însăși - este o realitate cvasipermanentă (Baron și Byrne, 1991). Ceea ce nu numai că nu este
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
Cu privire la ipoteza frustrare-agresiune și la fenomenul ridicării nivelului neuropsihic sau al surescitării (arousal), trebuie făcute câteva precizări: 1) În concepția lui D. Berkowitz, frustrarea, chiar nelegată de surescitare sau de alte condiții, produce agresivitate prin intermediul stărilor afective negative, al simțămintelor neplăcute. Avem nenumărate asemenea stări în viața cotidiană. De exemplu, conducerea unității unde lucrăm nu ne-a mărit salariul ani la rând. Frustrarea și, de aici, nemulțumirea se agravează dacă percepem o gravă inechitate, mai ales în comparație cu alții similari cărora li
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
temperaturii (un reper ar fi 25°C) determină o scădere a pornirilor agresive și intervine moleșeala, cu toate corolarele ei fizice și psihice. Alături de temperatură, s-a constatat ca având influență semnificativ agravantă asupra agresivității (tot prin mecanismul stresului) mirosurile neplăcute și fumul de țigară. Ca și în cazul altor procese și fenomene psihosociale, în strădania de a oferi o imagine cât mai holistică asupra lor, specialiștii au recurs la elaborarea unor modele integrative. Proeminent, validat și prin cercetări empirice, este
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
e recomandabil ca, până la proba contrară, să facem preatribuiri de neintenționalitate (Zillmann, 1993) a unor acte. Putem învăța și să ne reamintim, ori de câte ori venim în contact cu ei, că anumiți oameni ne irită nu pentru a ne provoca o stare neplăcută, ci pur și simplu fiindcă au un stil personal negativ de relaționare. Dar îmbucurătoare sunt rezultatele unor cercetări experimentale care demonstrează că optimizarea abilităților de comunicare socială se poate face și într-un timp scurt, și cu mijloace puțin costisitoare
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
ar fi trebuit să răspundă: „Aveți dreptate, nu pot să-l cumpăr”. În schimb, vânzătorul, a direcționat un vector ulterior, psihologic asupra cumpărătorului: el știe că va activa la acesta starea de Copil rebel care va dori, cu consecințe financiare neplăcute, să-i demonstreze vânzătorului că este la fel de bun ca și orice alt cumpărător și să-i diminueze astfel aroganța cu care l-a tratat. Berne observă că tranzacțiile se desfășoară, de obicei, în serii (care nu sunt întâmplătoare, ci programate
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
barieră serioasă în calea comunicării educaționale, implicând de obicei și un factor preconflictual (un profesor care îi va cere unui elev indisciplinat să vină cu părinții la școală va focaliza gândirea acestuia pe ideea că această întâlnire va avea urmări neplăcute în ceea ce-l privește, dar lucrurile pot să nu stea așa, motivul chemării părinților fiind complet diferit). De reținut că filtrarea nu este bună sau rea în sine (chiar dacă ea se poate constitui într-o barieră în procesul de comunicare
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
această variabilitate a duratei tonurilor în cuvinte tinde să fie legată de funcționalitatea paralimbajului în comunicare. Ridicarea sau scăderea tonului și volumul reprezintă, la rândul lor, factori variabili (între câteva limite, în sensul că un ton ridicat poate să sune neplăcut/strident sau un volum prea scăzut poate să oblige ascultătorul la un efort suplimentar, care să îi micșoreze aria temporală la care poate să dezvolte o atenție maximă); astfel, anumite părți ale mesajului pot fi subliniate prin aceste variații de
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
fost invitați la o reuniune veți folosi probabil explicații de tipul„M-arfi plictisit oricum. Nu am pierdut nimic”. „Lămâi dulci” este o altă strategie de raționalizare, de fapt inversul strugurilor acri. De data asta ne vom autoconvinge că o situație neplăcută este în fapt... plăcută. Dacă trebuie să mergeți la o petrecere la care știți că nu o să vă simțiți bine probabil că veți folosi explicații de tipul „Nu se știe niciodată pe cine poți întâlni” ori „Este mai bine să
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
mendacium). Din cauza acestor interpretări diferite (la care se adaugă și dificultatea de a avea un schimb de scrisori regulat), între el și Ieronim se naște un conflict care în cazul teologului din Stridon depășește uneori limitele dezbaterii senine: o întîmplare neplăcută ce va fi în parte compensată de prietenia începută în acei ani cu Paulinus de Nola, chiar dacă limitată la un schimb de scrisori. Activitatea exegetică din această perioadă se face simțită și atunci cînd Augustin reia polemica împotriva maniheului Adimantus
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
nu se poate desprinde direcția spre care evoluează. Nu se verbalizează, jocul se desfășoară după o schemă simplistă, rămânând În stadiul de mânuire a obiectelor. Dacă jocul este dirijat și utilizat mult, sub stricta supraveghere a educatorului, devine o activitate neplăcută pentru copil, obosindu-l. Jocul didactic este o formă de joc care Îmbină armonios elementul instructiv și educativ cu elementul distractiv. Devenind o metodă activă de Însușire și consolidare a cunoștințelor prin conținutul său, jocul didactic asigură copilului posibilitatea de
JOCUL - MODALITATE DE CUNOAŞTERE ŞI INTERVENȚIE ÎN CAZUL COPIILOR CU DEFICIENȚE ASOCIATE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Andreea-Roxana TRANDAFIR () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2164]
-
cu alte persoane marginalizate și trăiește În familia lui “problemă” care nu-l ajută și nu se preocupă de binele lui. 2. Modalități de integrare a copiilor cu tulburări de comportament 2.1. Asigurarea climatului favorabil pentru eliminarea unor manifestări neplăcute Pentru a preveni dificultățile de comportament ale elevilor, mediul școlar ar trebui să devină sensibil la trebuințele educaționale, dar și la cele emoționale ale elevilor. Școala trebuie să ofere tuturor elevilor sentimentul că sunt În siguranță, că sunt acceptați cu
MODALITĂȚI DE SPRIJINIRE A COPIILOR CU TULBURĂRI DE COMPORTAMENT. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Elena DRĂGAN () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2176]
-
pe Titu Maiorescu: a nota în fiecare zi în jurnalul intim noi surprize legate de vreme și la cîte grade se ridică termometrul e o ocupație liniștitoare, care te face să uiți de toate micimile omenești și de surprizele, mereu neplăcute, din lumea literară. De altfel numai secolul al XX-lea a impus ideea că a vorbi despre vreme e aproape rușinos și că dovedește o anume sărăcie spirituală. în secolul al XIX-lea subiectul era obligatoriu în conversația de salon
Vara prin Europa by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/15006_a_16331]
-
nu va fi «literatură», ci simplu document omenesc”. În povestirile despre locatarii de pe Strada Grădinilor, ale căror interese sau atitudini interferează uneori, se creează o anume atmosferă. Apar tipuri, comportamente, care vin să ilustreze mai ales defecte și apucături, întâmplări neplăcute, uneori tragice. Relatările sunt în cheie voit hilară, oscilând între comedie și dramă, mai ales când e vorba de isprăvile femeilor și de bărbații încornorați care se resemnează găsind explicații și scuze pentru infidelitatea consoartelor. Naratorul, în general doar martor
SEVASTOS-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289650_a_290979]
-
lui Gr. H. Grandea, Dimitrie Petrino, Carol Scrob. Stăruind asupra unui manuscris rămas de la un autor pe atunci ca și necunoscut, Ion Budai-Deleanu, el are revelația unei opere remarcabile, Țiganiada, despre care vorbește, pe larg, într-o conferință. O experiență neplăcută are cu articolul Suvenire despre poetul Conachi, unde câteva grave confuzii de terminologie literară, plus stilul turmentat îi atrag execuția nemiloasă a lui Titu Maiorescu în Beția de cuvinte. Neglijabil este S. ca autor dramatic. Comedia Influinția morale (1869) își
SION-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289700_a_291029]
-
sau mai puțin inconștientă, de a se prezenta pe sine În conformitate cu pulsiunile valorice care simte că-i sunt cele mai favorabile modului de a fi În lume. Chiar când Își amintește, adesea amintirile au un caracter selectiv: plăcute, agreabile, sau neplăcute, penibile, rele. Unele trebuie spuse, altele, trebuie ascunse sau chiar uitate. Cui se datorează acest lucru? Ce se află la baza lui? În primul rând Supra-Eului moral, care normează regimul imagologic și caracteristicile psiho-morale ale Eului unei persoane. Fiecare individ
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
o dimensiune specifică oricărei persoane, chiar dacă a avut o viață normală, lipsită de accidente. Memoriile persoanelor În vârstă sunt atât subiective, cât și selective. Ne amintim cu plăcere de evenimentele, situațiile și persoanele agreabile și trecem cu ușurință peste cele neplăcute, considerate ca nesemnificative. Dincolo Însă de aceste aspecte compensatoare ale romanului individual, mai există Însă și altele la care ne vom referi În continuare. Dacă romanul psihobiografic, ca „mit al persoanei”, este constituit din elemente agreabile, cu un conținut valoros
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]