2,347 matches
-
2011 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 565 din 9 august 2011. Articolul 29^1 Judecătorii delegați pentru măsurile privind unificarea practicii sunt desemnați de președinții instanțelor și au următoarele atribuții: a) întocmesc lunar un referat privind problemele de drept rezolvate neunitar, ivite în soluționarea cauzelor de către judecătorii propriei instanțe; ... b) la tribunale și curți de apel, centralizează lunar problemele de practică neunitara sesizate de instanțele inferioare; ... c) întocmesc trimestrial o notă în care sunt incluse toate problemele înaintate de instanțele inferioare
REGULAMENT din 22 septembrie 2005 (*actualizat*) de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/236890_a_238219]
-
sunt desemnați de președinții instanțelor și au următoarele atribuții: a) întocmesc lunar un referat privind problemele de drept rezolvate neunitar, ivite în soluționarea cauzelor de către judecătorii propriei instanțe; ... b) la tribunale și curți de apel, centralizează lunar problemele de practică neunitara sesizate de instanțele inferioare; ... c) întocmesc trimestrial o notă în care sunt incluse toate problemele înaintate de instanțele inferioare și cele sesizate în practică propriei instanțe, care sunt dezbătute trimestrial, în întâlnirile organizate conform art. 26^2 și întocmesc minuta
REGULAMENT din 22 septembrie 2005 (*actualizat*) de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/236890_a_238219]
-
atașează hotărârile relevante puse la dispoziție de către grefierul documentarist, atât dintre hotărârile contrare ale propriei instanțe, daca este cazul, cât și dintre cele identificate în practică altor instanțe, din raza a diferite curți de apel, privind problema de drept soluționată neunitar; ... e) la curțile de apel, întocmesc propunerea de promovare a recursului în interesul legii de către colegiul de conducere al curții de apel. ... ------- Art. 29^1 a fost introdus de pct. 6 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 504 din 21
REGULAMENT din 22 septembrie 2005 (*actualizat*) de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/236890_a_238219]
-
formulat din partea membrilor completului, a declarat dezbaterile închise, iar completul de judecată a reținut dosarul în pronunțare asupra recursului în interesul legii. ÎNALTA CURTE, deliberând asupra recursului în interesul legii, constată următoarele: 1. Problema de drept ce a generat practica neunitară Prin recursul în interesul legii formulat de Colegiul de conducere al Înaltei Curți de Casație și Justiție s-a arătat că în practica judiciară nu există un punct de vedere unitar cu privire la interpretarea și aplicarea dispozițiilor Ordonanței Guvernului nr. 10
DECIZIE nr. 25 din 14 noiembrie 2011 privind recursul în interesul legii, referitor la interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor Ordonanţei Guvernului nr. 10/2007 privind creşterile salariale ce se vor acorda în anul 2007 personalului bugetar salarizat. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/237645_a_238974]
-
menționat. 2. Examenul jurisprudențial În urma verificării jurisprudenței la nivelul întregii țări s-a constatat că în soluționarea cauzelor având ca obiect solicitările magistraților privind acordarea creșterilor salariale prevăzute de art. 1 din Ordonanța Guvernului nr. 10/2007 practica judiciară este neunitară, identificându-se în acest sens două orientări. 3. Soluțiile pronunțate de instanțele judecătorești 3.1. Într-o primă orientare, majoritară, a practicii s-a considerat că pretențiile reclamanților sunt întemeiate, iar pârâții au fost obligați la plata creșterilor salariale prevăzute
DECIZIE nr. 25 din 14 noiembrie 2011 privind recursul în interesul legii, referitor la interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor Ordonanţei Guvernului nr. 10/2007 privind creşterile salariale ce se vor acorda în anul 2007 personalului bugetar salarizat. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/237645_a_238974]
-
Justiție, doamna judecător Livia Doina Stanciu, a declarat dezbaterile închise, iar completul de judecată a rămas în pronunțare asupra recursului în interesul legii. ÎNALTA CURTE, deliberând asupra recursului în interesul legii, constată următoarele: 1. Problema de drept care a generat practica neunitară Prin sesizarea cu recurs în interesul legii, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a învederat existența unei divergențe jurisprudențiale determinată de modalitatea de soluționare a cererilor întemeiate pe dispozițiile art. 136 alin. (1) din Legea
DECIZIE nr. 16 din 17 octombrie 2011 privind recursul în interesul legii, referitor la interpretarea dispoziţiilor art. 136 alin. 1) din Legea nr. 31/1990 privind societăţile comerciale, republicată. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/237687_a_239016]
-
jurisprudenței la nivelul întregii țări, s-a constatat că în soluționarea cauzelor având ca obiect acțiuni întemeiate pe dispozițiile art. 136 alin. (1) din Legea nr. 31/1990 privind societățile comerciale, republicată, cu modificările și completările ulterioare, practica judiciară este neunitară. 3. Soluțiile pronunțate de instanțele judecătorești 3.1. În ceea ce privește momentul dezinvestirii instanței: a) Unele instanțe s-au dezinvestit după depunerea raportului de expertiză pe care l-au comunicat părților și cenzorilor societății spre a fi analizat și a se propune
DECIZIE nr. 16 din 17 octombrie 2011 privind recursul în interesul legii, referitor la interpretarea dispoziţiilor art. 136 alin. 1) din Legea nr. 31/1990 privind societăţile comerciale, republicată. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/237687_a_239016]
-
a onorariului experților și a modalității de plată, pronunțând, în procedură necontencioasă, o încheiere împotriva căreia poate fi exercitată calea de atac a recursului, conform art. 336 din Codul de procedură civilă. 6. Înalta Curte Având în vedere că jurisprudența neunitară a fost generată de modalitatea de apreciere diferită asupra cererilor întemeiate pe dispozițiile art. 136 alin. (1) din Legea nr. 31/1990 privind societățile comerciale, republicată, cu modificările și completările ulterioare, rezolvarea problemelor ridicate de recursul în interesul legii presupune
DECIZIE nr. 16 din 17 octombrie 2011 privind recursul în interesul legii, referitor la interpretarea dispoziţiilor art. 136 alin. 1) din Legea nr. 31/1990 privind societăţile comerciale, republicată. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/237687_a_239016]
-
în interesul legii, punând concluzii pentru admiterea acestuia și pronunțarea unei decizii prin care să se asigure interpretarea și aplicarea unitară a legii. ÎNALTA CURTE, deliberând asupra recursului în interesul legii, constată următoarele: 1. Problema de drept care a generat practica neunitară Prin recursul în interesul legii formulat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție s-a arătat că în practica judiciară națională nu există un punct de vedere unitar cu privire la stabilirea și recalcularea pensiilor din sistemul
DECIZIE nr. 19 din 17 octombrie 2011 privind recursul în interesul legii, referitor la stabilirea şi recalcularea pensiilor din sistemul public provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat, prin luarea în considerare a formelor de retribuire obţinute în acord global, prevăzute de art. 12 alin. (1) lit. a) din Legea retribuirii după cantitatea şi calitatea muncii nr. 57/1974. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/236710_a_238039]
-
asigurărilor sociale de stat, prin luarea în considerare a formelor de retribuire obținute în acord global, prevăzute de art. 12 alin. 1 lit. a) din Legea retribuirii după cantitatea și calitatea muncii nr. 57/1974 , a fost relevată o practică neunitară. 3. Soluțiile pronunțate de instanțele judecătorești 3.1. Într-o primă orientare a practicii, unele instanțe de judecată au considerat că la stabilirea și recalcularea pensiilor din sistemul public provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat casele județene
DECIZIE nr. 19 din 17 octombrie 2011 privind recursul în interesul legii, referitor la stabilirea şi recalcularea pensiilor din sistemul public provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat, prin luarea în considerare a formelor de retribuire obţinute în acord global, prevăzute de art. 12 alin. (1) lit. a) din Legea retribuirii după cantitatea şi calitatea muncii nr. 57/1974. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/236710_a_238039]
-
stat. Reprezentantul procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a susținut recursul în interesul legii, astfel cum a fost formulat și motivat în scris, și a solicitat admiterea acestuia ca urmare a constatării existenței unei jurisprudențe neunitare cu privire la interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 1 din Legea nr. 118/2010 privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar, cu modificările și completările ulterioare, raportat la art. 150 (fost art. 145) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, republicată
DECIZIE nr. 20 din 17 octombrie 2011 privind recursul în interesul legii referitor la interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 1 din Legea nr. 118/2010 privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/236704_a_238033]
-
judecată, doamna judecător Rodica Aida Popa, a declarat dezbaterile închise, iar completul de judecată a rămas în pronunțare asupra recursurilor în interesul legii. ÎNALTA CURTE, deliberând asupra recursurilor în interesul legii, constată următoarele: 1. Problema de drept care a generat practica neunitară Recursurile în interesul legii vizează interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 1 din Legea nr. 118/2010 privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar, cu modificările și completările ulterioare, raportat la art. 150 (fost art. 145) din Legea nr. 53
DECIZIE nr. 20 din 17 octombrie 2011 privind recursul în interesul legii referitor la interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 1 din Legea nr. 118/2010 privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/236704_a_238033]
-
mai sunt întrebări de formulat, a declarat dezbaterile închise, iar completul de judecată a rămas în pronunțare asupra recursului în interesul legii. ÎNALTA CURTE, deliberând asupra recursului în interesul legii, constată următoarele: 1. Problema de drept ce a generat practica neunitară Prin recursul în interesul legii formulat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție s-a arătat că în practica judiciară nu există un punct de vedere unitar cu privire la calitatea procesuală activă a Regiei Naționale a
DECIZIE nr. 15 din 17 octombrie 2011 privind examinarea recursului în interesul legii cu privire la calitatea procesuală activă a Regiei Naţionale a Pădurilor - Romsilva în cadrul plângerilor formulate în procedura prevăzută de art. 53 din Legea fondului funciar nr. 18/1991. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/236745_a_238074]
-
bugetar. Reprezentantul procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a susținut recursul în interesul legii, astfel cum a fost formulat și motivat în scris, și a solicitat admiterea acestuia ca urmare a constatării existenței unei jurisprudențe neunitare cu privire la interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 60 din Codul de procedură civilă raportate la art. 19 din Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice, cu modificările și completările ulterioare, și art. 1-4 din Ordonanța Guvernului nr. 22/2002 privind executarea
DECIZIE nr. 10 din 19 septembrie 2011 privind recursul în interesul legii, ca urmare a constatării existenţei unei jurisprudenţe neunitare cu privire la interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 60 din Codul de procedură civilă raportate la art. 19 din Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice şi art. 1-4 din Ordonanţa Guvernului nr. 22/2002 privind executarea obligaţiilor de plată ale instituţiilor publice, stabilite prin titluri executorii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/236334_a_237663]
-
judecată, doamna judecător Rodica Aida Popa, a declarat dezbaterile închise, iar completul de judecată a rămas în pronunțare asupra recursurilor în interesul legii. ÎNALTA CURTE, deliberând asupra recursurilor în interesul legii, constată următoarele: 1. Problema de drept care a generat practica neunitară Recursurile în interesul legii vizează aceeași problemă de drept referitoare la interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 60 din Codul de procedură civilă raportate la art. 19 din Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice, cu modificările și completările ulterioare, și
DECIZIE nr. 10 din 19 septembrie 2011 privind recursul în interesul legii, ca urmare a constatării existenţei unei jurisprudenţe neunitare cu privire la interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 60 din Codul de procedură civilă raportate la art. 19 din Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice şi art. 1-4 din Ordonanţa Guvernului nr. 22/2002 privind executarea obligaţiilor de plată ale instituţiilor publice, stabilite prin titluri executorii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/236334_a_237663]
-
parte, iar poziția sa procesuală este determinată de formularea unei cereri de chemare în garanție cu respectarea cerințelor procedurale. 6. Înalta Curte Așa cum rezultă din expunerea anterioară a circumstanțelor care au condus la promovarea recursurilor în interesul legii, obiectul practicii neunitare îl reprezintă soluțiile pronunțate de instanțele judecătorești cu privire la cererea de chemare în garanție a Ministerului Finanțelor Publice formulată de către instituțiile publice angajatoare sau ordonatorii de credite cu privire la drepturile salariale ale personalului din sectorul bugetar ori la ajutorul financiar prevăzut în favoarea
DECIZIE nr. 10 din 19 septembrie 2011 privind recursul în interesul legii, ca urmare a constatării existenţei unei jurisprudenţe neunitare cu privire la interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 60 din Codul de procedură civilă raportate la art. 19 din Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice şi art. 1-4 din Ordonanţa Guvernului nr. 22/2002 privind executarea obligaţiilor de plată ale instituţiilor publice, stabilite prin titluri executorii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/236334_a_237663]
-
Justiție, doamna judecător Rodica Aida Popa, a declarat dezbaterile închise, iar completul de judecată a rămas în pronunțare asupra recursului în interesul legii. ÎNALTA CURTE, deliberând asupra recursului în interesul legii, constată următoarele: 1. Problema de drept care a generat practica neunitară Prin sesizarea cu recurs în interesul legii, Colegiul de conducere al Curții de Apel București și, ulterior, Colegiul de conducere al Curții de Apel Galați au învederat existența unei divergențe jurisprudențiale determinate de efectele deciziilor Curții Constituționale nr. 1.358
DECIZIE nr. 12 din 19 septembrie 2011 privind recursul în interesul legii, referitor la existenţa unei divergenţe jurisprudenţiale determinate de efectele deciziilor Curţii Constituţionale , prin care s-a constatat neconstituţionalitatea art. 5 alin. (1) lit. a) teza întâi din Legea nr. 221/2009 privind condamnările cu caracter politic şi măsurile administrative asimilate acestora. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/236358_a_237687]
-
menționat mai poate constitui temei juridic pentru acordarea daunelor morale, în cazul proceselor aflate în curs de soluționare la momentul pronunțării deciziilor de neconstituționalitate. De asemenea, procurorul general a transmis memoriu de recurs în interesul legii, susținând existența aceleiași practici neunitare în memoriul menționat. 2. Examenul jurisprudențial În urma verificărilor jurisprudenței la nivelul întregii țări s-a constatat că în soluționarea cauzelor având ca obiect acțiuni întemeiate pe dispozițiile art. 5 alin. (1) din Legea nr. 221/2009 privind condamnările cu caracter
DECIZIE nr. 12 din 19 septembrie 2011 privind recursul în interesul legii, referitor la existenţa unei divergenţe jurisprudenţiale determinate de efectele deciziilor Curţii Constituţionale , prin care s-a constatat neconstituţionalitatea art. 5 alin. (1) lit. a) teza întâi din Legea nr. 221/2009 privind condamnările cu caracter politic şi măsurile administrative asimilate acestora. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/236358_a_237687]
-
în soluționarea cauzelor având ca obiect acțiuni întemeiate pe dispozițiile art. 5 alin. (1) din Legea nr. 221/2009 privind condamnările cu caracter politic și măsurile administrative asimilate acestora, pronunțate în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, practica judiciară este neunitară. 3. Soluțiile pronunțate de instanțele judecătorești 3.1. Unele instanțe au apreciat că declararea neconstituționalității art. 5 alin. (1) lit. a) teza întâi din Legea nr. 221/2009 privind condamnările cu caracter politic și măsurile administrative asimilate acestora, pronunțate în
DECIZIE nr. 12 din 19 septembrie 2011 privind recursul în interesul legii, referitor la existenţa unei divergenţe jurisprudenţiale determinate de efectele deciziilor Curţii Constituţionale , prin care s-a constatat neconstituţionalitatea art. 5 alin. (1) lit. a) teza întâi din Legea nr. 221/2009 privind condamnările cu caracter politic şi măsurile administrative asimilate acestora. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/236358_a_237687]
-
decembrie 1989, și-au încetat efectele și nu mai pot constitui temei juridic pentru cauzele nesoluționate definitiv la data publicării deciziilor instanței de contencios constituțional în Monitorul Oficial al României, Partea I. 6. Înalta Curte Având în vedere că jurisprudența neunitară a fost generată de modalitatea de apreciere diferită asupra efectelor în timp ale deciziilor Curții Constituționale, prin raportare la art. 20 alin. (2) din Constituția României, republicată, art. 1 din Protocolul nr. 1 adițional la Convenția europeană a drepturilor omului
DECIZIE nr. 12 din 19 septembrie 2011 privind recursul în interesul legii, referitor la existenţa unei divergenţe jurisprudenţiale determinate de efectele deciziilor Curţii Constituţionale , prin care s-a constatat neconstituţionalitatea art. 5 alin. (1) lit. a) teza întâi din Legea nr. 221/2009 privind condamnările cu caracter politic şi măsurile administrative asimilate acestora. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/236358_a_237687]
-
persoană ale cărei interese legitime sunt vătămate, respectiv dreptul Agenției de a ataca soluțiile de netrimitere în judecată". Reprezentantul procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a susținut recursul în interesul legii învederând că există jurisprudența neunitară în sensul că unele instanțe au stabilit că Agenția Națională de Integritate are calitatea procesuală de persoană ale cărei interese legitime sunt vătămate, respectiv dreptul Agenției de a formula plângere în fața judecătorului împotriva soluțiilor de netrimitere în judecată dispuse de
DECIZIE nr. 13 din 19 septembrie 2011 privind recursul în interesul legii, referitor la interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 278^1, alin. 1 din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/236439_a_237768]
-
judec��tor Rodica Aida Popa, a declarat dezbaterile închise, iar completul de judecată a rămas în pronunțare asupra recursului în interesul legii. ÎNALTA CURTE, deliberând asupra recursului în interesul legii, constată următoarele: 1. Problema de drept ce a generat practica neunitară Prin recursul în interesul legii formulat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție s-a arătat că, în practica judiciară națională, nu există un punct de vedere unitar cu privire la stabilirea faptului dacă, în aplicarea dispozițiilor
DECIZIE nr. 13 din 19 septembrie 2011 privind recursul în interesul legii, referitor la interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 278^1, alin. 1 din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/236439_a_237768]
-
verificării jurisprudenței la nivel național, cu privire la stabilirea faptului dacă "Agenția Națională de Integritate are calitatea procesuală de persoană ale cărei interese legitime sunt vătămate, respectiv dreptul Agenției de a ataca soluțiile de netrimitere în judecată" a fost relevată o practică neunitară. 3. Soluțiile pronunțate de instanțele judecătorești 3.1. Într-o primă orientare a practicii, unele instanțe au apreciat că Agenția Națională de Integritate are calitate procesuală pentru a formula plângere, în conformitate cu dispozițiile art. 278^1 din Codul de procedură penală
DECIZIE nr. 13 din 19 septembrie 2011 privind recursul în interesul legii, referitor la interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 278^1, alin. 1 din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/236439_a_237768]
-
atac; ... f) îndruma și verifică activitatea administrativ-judiciara a personalului secției; ... g) face propuneri de desemnare a judecătorilor care îndeplinesc și alte atribuții decât cele de judecată; ... h) urmărește soluționarea cauzelor într-un termen rezonabil; ... i) ține evidență cazurilor de aplicare neunitara a legii, în baza referatului întocmit de judecătorul delegat; ... j) contribuie la elaborarea buletinului jurisprudenței curții de apel; ... k) ia măsuri în vederea repartizării aleatorii a cauzelor. ... l) trimite, în cazurile prevăzute de lege, pe cale administrativă, cererile sau plângerile greșit îndreptate
REGULAMENT din 22 septembrie 2005 (*actualizat*) de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/235569_a_236898]
-
107 din 13 februarie 2007. Articolul 26^2 (1) Vicepreședintele curții de apel răspunde de organizarea întâlnirilor trimestriale ale judecătorilor din cadrul curții și al instanțelor din circumscripția acesteia, în care vor fi dezbătute problemele de drept care au generat o practică neunitara. Întâlnirile pot fi organizate și pe domenii de specializare. Dispozițiile alin. (2) ale art. 26^1 se aplică în mod corespunzător. ... (2) La întâlnirile prevăzute la alin. (1) poate fi invitat și procurorul general al parchetului de pe lângă curtea de apel
REGULAMENT din 22 septembrie 2005 (*actualizat*) de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/235569_a_236898]