2,252 matches
-
fie ele pământeni din Principate, fie venetici românizați, diplomați, militari, aristocrați străini etc. Figura centrală este, bineînțeles, celebrul bei armean de la începutul veacului al XIX-lea, care sare-n ochi, ca să zicem așa, datorită aurei sale de ambiguitate și virilă noblețe, caracterului său eroic, inspirat. Personalitate legendară, ubicuă și totodată de o emoționantă omenie, prințul Manuc pare să dețină principalele chei menite să lege și să dezlege firele epice ale tramei românești țesute și depănate de autoare, fundalul fiind cel al
Intrigă și iubire în Principate by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/9526_a_10851]
-
Petre Hossu, G. Niculescu-Varone, precum și cei cuprinși în volumul ce-l menționează, Scriitori uitați, a lui Nae Antonescu (Ed. Dacia, 1980), ale căror nume le prefiră cu melancolie. Dovadă că universul d-lui Pericle Martinescu, ca al oricărui om de noblețe sufletească, e caritabil.
Condei acid - II by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11212_a_12537]
-
și vrea să-l prindă și pe celălalt în lanțul său”), efectul iubirii („adevăratul îndrăgostit nu poate fi împovărat de nici o avariție; iubirea îl face pe cel respingător și grosolan să strălucească de frumusețe, pe cei umili îi înzestrează cu noblețe, pe cei orgolioși îi împodobește cu umilință”), retorica iubirii („De multe ori, darul vorbirii îndeamnă la iubire inima celor ce nu iubesc. Căci vorbirea frumoasă a unui îndrăgostit trimite în zbor săgețile iubirii”.) Tratatul lui Capellanus e un îndemn la
De amore. De la Ibn Hazm al-Andalusi la Andreas Capellanus by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/3883_a_5208]
-
fațada fiind inspirată de modelul curților fortificate ale secolului al optsprezecelea, cu o terasă odihnitoare în stil brâncovenesc la etaj și cu un turn, foișor, din care măreția Bucegilor se predă, toată, privitorului. Albul varului îi dă o strălucire aparte, noblețe și rafinament, un soi de dulce austeritate. Enescu a venit aici timp de douăzeci de ani, pînă în 1946, cînd a plecat definitiv în Franța. Și tinerețea l-a legat de Sinaia, desele invitații la Castel, popasurile de aici, concertele
Luminiș by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12543_a_13868]
-
a însemnat un eveniment capital. Cioculescu mărturisește a fi trăit același sentiment pe care l-a încercat Caragiale când s-a găsit în fața lui Eminescu. Liniile de portret sugerează o frumusețe de aceeași esență, în care dominatoare este generozitatea și noblețea spiritului: "Colegul meu nu purta chica eminesciană din portretul de la vârsta de 20 de ani. Părul era însă ondulat, iar portul său mândru, cu capul sus și privirea deasupra noastră, Ťpeste veacť, îi conferea acea prestanță pe care avea s-
"Mâncătorul de cărți" by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/8653_a_9978]
-
adică rece — al unei teme incandescente. Personajele, situațiile, ideile sunt lăsate să devină propriul avocat, într-o confruntare plină de energie și expresivitate cu procuratura prejudecăților și stereotipurilor naționaliste. Memoria, adevărul și compasiunea alcătuiesc un amalgam plin de gravitate și noblețe, menit să aducă prozei actuale din România un grăunte de raționalitate într-un peisaj dominat de subiectivitatea mărturisirii și de prea-plinul-de-sine al talentelor naturale —, dar nimic mai mult de-atât. Faptul că nimeni nu mi-a cerut părerea despre Cartea
Trei cărți. Adică trei prieteni by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/2744_a_4069]
-
peste tot), prin cârciumi ieftine, recitând poeme decadente, nu sunt cu nimic mai prejos decât diminețile în care, sub îndrumarea lui Edgar Papu, tânărul crai traducea din textele latinității medievale. Promiscuitatea se poate ivi oriunde, chiar și în bibliotecă, pe câtă vreme noblețea e la rândul ei ubicuă și nu ocolește nici măcar locurile rău famate. Apropo de această graniță fragilă între bine și rău, merită să citez câteva rânduri absolut neconcesive referitoare la pretinsa curățenie morală a actului lecturii: „Când citești, nu ești
Portretul lui T. by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6208_a_7533]
-
statură atletică, voce atletică, timbru bogat baritonal, tehnică impecabilă, el a avut de la început până la final un parcurs ascendent. Chiar dacă îmbrăcămintea modernă, de stradă și extrema simplificare a scenei au sărăcit imaginea scenică, spectacolul în totalitate are demnitate, o anume noblețe. Cineva, cred că Baudelaire mare wagnerian, spunea despre Tristan ,Le monde est bien pauvre pour celui qui n'a jamais été assez malade pour savourer cette volupté de l'enfer"; dar mi-e teamă că nici dirijorul Oue și nici
Pelerinaj la Bayreuth by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/11372_a_12697]
-
o temperatură normală (normală pentru ei, adică tot perfecțiune dar mai puțin vibrantă). Spectacolul, sub semnătura regizorului englez Keith Warner, este frumos, are echilibru, idei scenice ingenioase în care se mai întrezărește ceva din doctrina Wieland Wagner despre hieratismul atitudinilor, noblețea liniei, suflul epopeic. Cavalerul salvator nu mai are armură de argint și într-un peisaj lunar dezolat doar vocalitatea strălucitoare a tenorului Peter Seiffert, bine secondat de soprana Petra-Maria Schnitzer, mai aruncau o rază de lumină, într-o tristețe apăsătoare
Pelerinaj la Bayreuth by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/11372_a_12697]
-
gestul pe care un vestit oenolog și degustător român, profesorul universitar de rang și prestigiu Viorel Stoian, autorul prețiosului volum „Marea carte a degustării vinurilor. Degustarea pe înțelesul tuturor”, îl sancționase de curând, spunând că e pe undeva lipsit de noblețe dacă nu-l faci cu „dichis” și cu luare aminte. Mai spunea domnia sa, tot atunci, la o importantă degustare, în fapt de confruntare a plămădi-torilor de vinuri, despre una din feciorelnicele licori ce se-ntreceau pe plaiuri însorite, că „acest
Agenda2005-32-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/284054_a_285383]
-
prea convins de vechimea alor săi într-un vechi tîrg turcesc. Iar dacă nu mai avea cui lăsa pămîntul pe care-l moștenise, de ce și-ar mai fi bătut capul cu administrarea moșiei, în loc să-și facă un certificat sigur de noblețe ca proprietar scăpătat care-și vinde pămîntul, fiindcă a căzut în patima vînătorii?
Dom Caludi by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/8063_a_9388]
-
pe un zeu. Așa cum spunea Baudelaire, voluptatea vine și pentru Jordan din certitudinea de a face răul, dar acest rău nu este vizibil atât timp cât cordonul sanitar al prosperității îl separă de cei săraci sau de cei ruinați. „Nu e nicio noblețe în sărăcie”, afirmă decis Jordan, asumându-și toate riscurile succesului bazat pe ilegalitate. Scorsese nu pune în joc o morală și bine face, pedeapsa moderată nu este nici ea în măsură să ofere un catharsis adecvat, ceea ce iar ne plasează
Gatsby de Wall Street by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/2882_a_4207]
-
străduit Eugen Secobeanu să impresioneze publicul, nu a reușit acest fapt, printr-o nepotrivire timbrală a vocii sale cu cerințele partiturii. În schimb, la al doilea concert , Cătălin Țoropoc, un tânăr bariton de la Constanța, a impresionat prin calități de muzicalitate, noblețe a frazei, interpretând aria cu simțire și sensibilitate. Dificilul rol al lui Venus a beneficiat de două interpretări: în prima seară mezzosoprana Antonela Bârnat, care se află într-o frumoasă ascensiune vocală. Posedă un timbru special, îmbrăcat în armonice frumoase
Tannhäuser de Richard Wagner, în concert la Opera Națională din București by Mihai Alexandru Canciovici () [Corola-journal/Journalistic/3300_a_4625]
-
zburător). Timpul va așeza vocea sa acolo unde trebuie și suntem siguri că va depăși anumite probleme dificile ce se ivesc în scriitură. Cel de-al doilea interpret este tânărul bas Iustinian Zetea, cu o voce frumoasă, cantabilă, având acea noblețe pe care o impune rolul. Mărturisesc că am avut o reală surpriză în a-l asculta în seara a doua. Walther von der Vogelweide, bardul cel cuminte și întelept, a fost Liviu Indricău, un tânăr tenor care se ridică spectaculos
Tannhäuser de Richard Wagner, în concert la Opera Națională din București by Mihai Alexandru Canciovici () [Corola-journal/Journalistic/3300_a_4625]
-
roși de rușine. El nu ține de un rang social, de religie sau de neam, ci, deopotrivă, de toate clasele, de clasele de jos prin nașterea sa modestă într-un sat de munte, de clasele înalte prin educația, știința și noblețea sentimentelor, pe care o religie iubitoare de oameni le insuflă și le impune. De câte ori venim la el, plini de încredere, cu tristețile noastre, se întâmplă o minune - puterea suferinței se va spulbera și inimile noastre se vor cufunda în mângâiere
Agenda2005-31-05-publicitate () [Corola-journal/Journalistic/284019_a_285348]
-
De felul în care a văzut și a comentat marea, de pildă. Mi-e dor de spectacolele lui, de rafinamentul lui, de felul în care a iubit și prețuit actorul. Mi-e dor de superstițiile lui, de fițele lui. De noblețea lui și, în același timp, de cîrcoteala lui zglobie. Îmi lipsește foarte tare el și felul lui de a face teatru. A trăit numai pentru asta. A fost dublat și însoțit de o cultură autentică. Nu a fost iubit în
Ariel și Caliban by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12743_a_14068]
-
nevoie: "iarnă grea geroasă / câteva vrăbii se adună / la ușa înghețată // împart cu ele / ultimile firimituri ale pensiei". Aproape că-i confund statura cu cea a lui Umberto Saba, cel din Uccelli. Bătrânețea este admirabil numită și acceptată, ca o "noblețe a singurătății" (p. 451): "Împăcare este numele tău bătrânețe // în ceasul amurgului culeg legume / ud florile însetate de viață // cobor persienele aprind lumina / mă așez la masă fac socotelile zilei / marele câștig mi se repetă și acum: / singurătatea noblețele ei
Multum in multa by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/10879_a_12204]
-
primordială. Fie că este vorba de o tavă sau de un vas, de un odgon sau de un panou cu chei, de o sculptura propriu-zisă ori de un indicator de stradă, ele își depășesc funcția inițială și capătă o inexplicabilă noblețe. Singurătatea obiectului, patetismul lui într-un spațiu care îl susține dar îl și absoarbe, atmosfera senzuala și pură, în același timp, iată o posibilă imagine a acestui atelier, dar și o posibilă definiție a picturii lui Ion Dumitriu, în orizontul
Atelierul fără Artist by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17540_a_18865]
-
dreptul. Asta este istoria! Ecce istoria! (1930, din eseul Pot poeții schimba lumea?). Marele său poem Ca-n august singur niciodată este declarația sa pură, directă, candidă și atât de lucidă adresată lumii - dar lumii sale interioare, ruminată după chipul nobleții asumate întro viață demantelată, o ruină la care a lucrat intens: „Ca-n august singur niciodată:/ ora-mplinirii -, peste gard,/ roade de aur, roșii ard,/ dar unde ți-e recolta toată?// Sunt ape clare, cerul blând,/ și câmpuri strălucesc ușor
Gottfried Benn – melancolie și distrugere by Nicolae Coan () [Corola-journal/Journalistic/3450_a_4775]
-
Discursul său a fost nu doar un fel de testament evocat și invocat de atîtea ori, ci o confesiune a unui artist care și-a stimulat ființa pentru misterul teatrului, pentru ca pe urmă să se topească în anvergura memoriei noastre. Noblețea și nebunia lui Strehler palpită în toți cei care l-au cunoscut într-un fel sau altul, este o prezența in absentia de a cărei concretețe te bucuri dincolo de iluzii și șoapte. Așa cum m-am bucurat și eu, din nou
Torino, mon amour by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10769_a_12094]
-
-o deja: efortul cerut de meseria ca atare. Există un prag al muncii cu tine însuți dincolo de care ceva în ființa ta începe să miroase a spirit. Altfel spus, medicul are un ce aparte în ținuta lui, un soi de noblețe stilată, care îi dă imboldul de a se considera altfel în comparație cu restul. E alura și mîndria firească a omului cu ștaif. Nu e vorba de fumuri cabotine, ci de o conștiință a aristocrației bazate pe merit, dacă nu și pe
Între caduceu și liră by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7148_a_8473]
-
cultivate, cum sunt acelea de la societatea Junimea. Orașul a dat, totuși, ceva lui Creangă, și anume dorința de a fi scriitor și, în cele din urmă, conștiința de a fi scriitor.” (p. 69) O observație nu numai de o mare noblețe, dar și de o evidentă acuratețe logică. Din această disociere oportună decurge, din punctul meu de vedere, și meritul principal al cărții. Anume acela de a oferi Amintirilor din copilărie o interpretare inovatoare conceptual. (Lucru corect semnalat și de Gabriel
Negru pe alb by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5282_a_6607]
-
proximitatea neantului. Derizoriul și fragmentarismul contemporaneității își găsesc, așadar, o rimă perfectă în încercarea artistului de a construi propria sa lume din elemente ale hazardului, din așchii, din bucăți, din ipostazele perfecte ale nimicului. Lemnul astfel recuperat fizic, dar fără noblețea inițială și fără prestanța lui materială consacrată, suportă, simultan, și o recuperare morală. Tehnica asamblajului, împinsă pînă la varianta sa eterică, aceea a colajului, este folosită pentru o nouă recuperare, aceea a autorității pierdute o dată cu erodarea figurativismului. Fascinația deșeului, a
Arta și morala lemnului by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16670_a_17995]
-
deocamdată în orașe din estul țării, dar suntem siguri că succesul concertului va face ca el să fie extins în toată țara și, cu siguranță, și la Chișinău. Fuego, vedeta de mare popularitate de azi, face un gest de mare noblețe, cu o reverență, față de cel de la care a preluat rețeta infailibilă a succesului... Fuego și-a propus să-l prezinte pe „regele aplau- zelor” într-o adevărată sere- nadă a cânte- celor sale, reorchestrate (înregistrările s-au făcut la Chișinău
Fuego ?l omagiaz? pe Dan Sp?taru by Vera PELICI () [Corola-journal/Journalistic/83397_a_84722]
-
n.n.). în personajul d'Arthez însă, Balzac, proiectăndu-se pe sine și văzând an scriitorul creat un "Bonaparte" al literaturii (ceea ce sună bizar pentru un monarhist, n.n.) ănaltă ideea de cavaler fără prihana și, mai mult genial decât spiritual, pe culmile nobleții bărbătești, când o apără contra tuturor pe prințesa calomniata, desi toți cei ce o foarfecă nu spun decât purul adevăr. Și nu se știe dacă d'Arthez, combătăndu-i, apărăndu-si iubita, nu este convins că adversarii spun adevărul; dar, cănd iubești
Secretele Printesei de Cadignan by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17473_a_18798]