9,786 matches
-
și e înlocu‑ ită de una nouă. Pe acest criteriu putem zice că a început o revoluție în 1989, că au fost unii care au pierdut puterea, însă nu toți. Oamenii Ăia pe care i-am văzut eu în jurul mesei, nomenclatura industrială, ca să-i spun așa, la Iași, au rămas și, ani de zile, au condus apoi companiile de stat și au dat șefii de consiliu județean. V.A. : Le-au căpușat. Și așa au ajuns mari oameni de afa‑ ceri
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
fost pregătit foarte bine și de posturile în limba română din străinătate. În ori‑ zontul de așteptare al românilor, care erau interesați de o schimbare, se afla Iliescu. În al doilea rând, vorbind de o revoluție, se cădea ca măcar nomenclatura comunistă să se dea înapoi de la ocuparea fotoliilor rămase libere după fuga soților Ceaușescu. În ce mă privește, așa am înțeles că e logic să fie. Știu că după ora 12, după ce eli‑ copterul s-a înălțat de pe Comitetul Central
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
se vede după falșii patrioți pe care i-a produs regimul comunist ; în acest național-comunism a crescut și a înflorit și domnul Iliescu, când era la UTC și era ministrul Tineretului. Până la urmă, național-comu‑ nismul era unul de camuflaj al nomenclaturii față de popor, un alibi al lui Ceaușescu împotriva unei posibile schimbări a lui prin intervenția Moscovei. A.M.P. : Iliescu n-a fost naționalist, el era cu Clubul de la Roma și cu alte chestii. El nu gândea ca Vadim Tudor și
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
în Parlament, erau în guvern, erau chiar ei chiriași. N-au fost de la început, dar au devenit cu timpul. Am ajuns să avem această majoritate de profitori, care, în fond, nu vrea decât con‑ tinuitatea privilegiilor pe care le avusese nomenclatura comunistă. Nu că ei proveneau din nomenclatură, că asta e ironia sorții. La foarte puțini oameni din clasa politică postcomunistă găsești legături directe cu nomenclatura. V.A. : Au fost în primul val. Scriam la un moment dat că Revoluția fusese
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
ei chiriași. N-au fost de la început, dar au devenit cu timpul. Am ajuns să avem această majoritate de profitori, care, în fond, nu vrea decât con‑ tinuitatea privilegiilor pe care le avusese nomenclatura comunistă. Nu că ei proveneau din nomenclatură, că asta e ironia sorții. La foarte puțini oameni din clasa politică postcomunistă găsești legături directe cu nomenclatura. V.A. : Au fost în primul val. Scriam la un moment dat că Revoluția fusese doar în cartierul Primăverii ; fuseseră maziliți ceaușiștii
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
de profitori, care, în fond, nu vrea decât con‑ tinuitatea privilegiilor pe care le avusese nomenclatura comunistă. Nu că ei proveneau din nomenclatură, că asta e ironia sorții. La foarte puțini oameni din clasa politică postcomunistă găsești legături directe cu nomenclatura. V.A. : Au fost în primul val. Scriam la un moment dat că Revoluția fusese doar în cartierul Primăverii ; fuseseră maziliți ceaușiștii și le luaseră locul dejiștii. Brucan, eva‑ cuat de Ceaușescu din Primăverii, s-a întors în Primăverii, primind
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
bătăioase” numai că, pentru că era „naționalistă”, o considera cam... „suspectă”... * Zorile Bucovinei Zorile Bucovinei organ al regionalei de partid Cernăuți, apare în 1967, prim redactor era poetul Vasile Levitchi, înlocuit pentru că... avea vederi deschise. Ziarul devine o tribună a politicii nomenclaturii. Au lucrat la această publicație personalități ca acestea: Ilie T. Zegrec, Dumitru Covalciuc, Simion Gociu, Vasile Tărâțeanu (mutat de la secția culturală la cea agrară, fără motive întemeiate), Ion Gheorghiță, Ion Țâbuleac, Ilie Motrescu, Maria Troacă, Ilie Gavanos, Ion Crețu ș.a.
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
11 și 12 , noiembrie-decembrie 2005) VICTIME ȘI CĂLĂI E greu de crezut că după căderea celei mai lungi dictaturi, mai exact a dictaturii comuniste (cădere realizată printr-o revoluție sîngeroasă, din nefericire, confiscată în scurt timp de eșalonul doi al nomenclaturii bolșevice), nici un torționar, lucrător al Securității, indiferent de poziția sa: informator, șef de rețea, ofițer acoperit sau neacoperit etc., cu atît mai puțin dintre șefii consistent stipendiați ai partidului unic, n-a fost chemat în instanță, judecat și condamnat pentru
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
lumină a tenebrelor din care s-a nutrit îndelungata dictatură bolșevică. Au fost publicate numeroase cărți prin care victimele din închisorile comuniste depun mărturie asupra atrocităților la care au fost supuse. Avem o uriașă bibliotecă a mărturisirii golgotei românești. Torționarii, nomenclatura tac. Nu i-a chemat nici un tribunal, nici o instanță nu le-a solicitat vreo declarație privind faptele lor, de la ocupația sovietică pînă în decembrie '89. Procesul comunismului a devenit o iluzie, sînt tot mai puțini cei care îl mai cred
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
de lehamite, adîncă apatie, indiferență, toate bine instrumentate de oculte cancelarii mînate de interese economice, dar nu mai puțin ideologice, din care eticul este mai totdeauna exclus. Deconspirarea declanșată în primii ani de după '89 ar fi avut un efect benefic, nomenclatura, securiștii, toți cei implicați în aparatul represiv și ideologic al regimului comunist ar fi acceptat și însușit consecințele îndreptățite ale acestei acțiuni. Astăzi, cînd structurile s-au refăcut și mai toți foștii torționari sînt superîmbogățiți, unii prezenți în Parlament, guvern
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
în Parlament, guvern și alte structuri de putere, asanarea societății românești va fi dificilă și cu efecte morale sub așteptări. Din nou, în loc de o resurecție morală e posibil să asistăm la o devoratoare și antiproductivă resurecție a resentimentului, pentru că ceea ce nomenclatura și securiștii ar fi acceptat în anii '90 ca un fapt firesc, astăzi, bine poziționați, nu mai sînt dispuși să o facă. Asistăm la politici de aplatizare a vinei, prin generalizare și extindere la grupuri cît mai numeroase de presupuși
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
politici de aplatizare a vinei, prin generalizare și extindere la grupuri cît mai numeroase de presupuși vinovați, de la mulțimea membrilor PCR, la lucrătorii din structurile Securității cale de a echivala simpli plătitori de cotizații cu marii sau mărunții șefi din nomenclatură, cu drept de decizie și salarizări consistente pentru activitatea lor partinică, alături de tovarășii lor de drum din aparatul represiv. A afirma, după modelul Ion Iliescu, că 90% din populație era implicată, prin faptul că, de exemplu, simplii membri de partid
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
fostul șef atotputernic al revistei Flacăra, căzut În disgrație În ultimii ani ai dictaturii, ajuns, cum spuneam, „simplu” redactor la Contemporanul, cu posibilități limitate de a publica. Păunescu, printre altele, enervase enorm o bună parte a establishment-ului comunist, a nomenclaturii de vârf, care acum, după căderea lui, probabil se răzbuna Într-un fel sau altul, hărțuindu-l și ținându-l „sub observație”. Toate acestea Încă nu sunt deplin clare, eu abia În anul trecut, 2005, după scandalul iscat În jurul președintelui
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
Liiceanu a fost atras de politică și, În ce mă privește, eu pot să-i Înțeleg, am făcut la rându-mi această „eroare de vocație” Între anii ’69 și ’71, când am acceptat un titlu Înalt și pur onorific În nomenclatura de partid, crezând a putea ajuta forțele pozitive, valoroase, din sânul Unuiunii Scriitorilor - lucru pe care l-am și făcut În această scurtă perioadă când am fost membru al Biroului de Conducere al U.S. Împreună cu Marin Preda, Nichita Stănescu, Cezar
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
pierdut-o: Ceaușescu și apropiații lui, și alții au câștigat-o: gruparea Iliescu. Dar Într-un sens mai larg, cu referire la clasa conducătoare, nu se poate spune că s-ar fi petrecut În decembrie 1989 un transfer de putere. Nomenclatura și, În genere, privilegiații comunismului și-au apărat din răsputeri privilegiile și se poate considera că au câștigat partida. Prăbușirea sistemului precomunist a Însemnat și prăbușirea elitei corespunzătoare; dar căderea comunismului nu a afectat elita pe care a creat-o
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
de după 1989. Perioada 2001-2004 a apărut, cel puțin la nivelul „vizibil“ al politicii, În mai mare măsură ilustrată de personalitatea prim-ministrului decât a președintelui. Ca și alți membri marcanți ai partidului său, Năstase nu e deloc străin de fosta nomenclatură; socrul său a fost un Înalt demnitar al lui Ceaușescu. În timpul primului regim Iliescu, viitorul prim-ministru a ocupat funcția de ministru de externe, apoi de președinte al Camerei Deputaților. Iliescu exercita puterea discret, Năstase a exercitat-o ostentativ. Sentimentul
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
au avut grijă de trecut. Instabilitatea Bucureștiului ilustrează, Într-o manieră concentrată, instabilitatea generală a societății românești. Totul e nesigur, fluid, provizoriu... Până și denumirile străzilor se prind În acest vârtej al instabilității. Nimic mai instructiv decât un studiu asupra nomenclaturii bucureștene. De la o generație la alta, străzile Își schimbă atât aspectul, cât și numele. Din Calea Victoriei pornește o stradă destul de reprezentativă; pe ea se află Catedrala catolică „Sfântul Iosif“, colegiul „Sfântul Sava“ (cel mai vechi liceu bucureștean), Ministerul Învățământului, Palatul
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
erau publicațiile pentru străinătate, La Roumanie d’aujourd’hui în diverse limbi, aflat și sub „incidența” Externelor și, mai știi, și a „Internelor”! Când l-am cunoscut eu, prin ’62-’63, se afla încă într-un post de conducere, în nomenclatură, adică era redactor-șef adjunct la revista, unică, de tineret literar Luceafărul. Unde, în acea vreme, redactor-șef, mi se pare, era Dan Deșliu, urmând să fie înlocuit nu peste multă vreme de viguroasa stea ce răsărea a prozei - dar
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
al secolului al- XX- lea, era o proiblemă importantă în cadrul Partidului Comunist Român. Ion Iliescu este avansat, devenind prim secretar al Comitetului Județean Iași. Intrând în conflict cu Nicolae Ceaușescu, din 1979, începe să coboare pe scară ierarhică, nemaifiind în nomenclatură, devenind președintele Consiliului Național al Apelor. Va încerca, prin această funcție să se dedice studiilor sale hidrotehnice, efectuate la Moscova. Din păcate, politica va fi marea pasiune a lui Ion Iliescu, nu profesiunea pentru care se calificase. Evenimentele din decembrie
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
de lemn”, va fi în atenția posturilor de radio și televiziune și a jurnalelor , cu o anumită orientare politică. Produs al școlii moscovite, Ion Iliescu a fost etichetat de adversarii săi, ca un ”criptocomunist”, ”reprezentant al eșalonului al doilea al nomenclaturii” , ”profitor al momentului”. În momentul când a fost ales președinte al Frontului Salvării Naționale, a spus un neadevăr, deoarece nu s-au confirmat în realitate cuvintele sale: ”din acest moment va prima principiul competenței”. Cât de competenți au fost cei
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
dar și plină de evenimente politice, în municipiul dunărean n-au fost invitate decât persoane din staff-ul Partidului Social Democrat, prieteni din copilărie și jurnaliști acreditați, nu publicul cititor, dornic de carte. Acestea, sunt metode caracteristice defunctului Partid Comunist, nomenclaturii, când nu aveau acces la evenimete legate de viața unui demnitar, decât aceia care erau acreditați si cu dosar de cadre ”curat”. În biografia lui Ion Iliescu sunt foarte multe enigme. Acestea sunt generate de tendința fostului președinte de a
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
în cei cinci ani, cât, lucrând în centrala M.A.E., la protocol și având suficiente prilejuri să îl urmăresc atât la vizitele la "Casa poporului", când Ceaușescu îi acompania și le dădea explicațiile orgoliului său unor înalți oaspeți ai nomenclaturii comuniste internaționale, cum au fost A. A. Gromâko, devenit, între timp, șeful statului sovietic, spre sfârșitul vieții lui, sau Gustav Husak, Eric Honecker sau Todor Jivkov, omologii săi din Cehoslovacia, R.D.G., Bulgaria, cât și în nenumăratele cuvântări publice la diferitele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
al Republicii Populare Române din perioada stalinistă, Dr. Petru Groza, numită adjunct al ministrului, care, pentru început, coordona relațiile culturale. Treptat, modelul s-a extins, prin "trimiterea unor tovarășe" cu "origine socială sănătoasă", adesea cu o ascendență foarte sonoră în nomenclatura deceniilor cinci-șapte ale secolului trecut, în posturi de ambasador, mai ales în țările nordice Danemarca și Finlanda, dar și prin unele state din Africa, cazul doamnei dr. Olimpia Solomonescu, care avea să fie a doua femeie, numită ca adjunct al
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
mai de sus personaj politic al țării că asupra lui, a omului politic de aproape 70 de ani, se exercita o influență negativă a soției lui, a Elenei Ceaușescu, o femeie despre care se vorbea chiar în "cercurile înalte" ale nomenclaturii comuniste cu teamă, știută fiind capacitatea ei de a impune propria-i opinie în orice decizie a soțului ei și a întregului aparat de partid și de stat. Devenise proverbială obișnuința lui Nicolae Ceaușescu de a-și verifica acordul Elenei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
sau negativ, când el vorbea public liber sau adăuga la text propoziții necenzurate de Ea. Acest obicei fusese remarcat și comentat chiar și în cercurile ambasadorilor din București participanți la ultimul congres al partidului din 1989. În anumite cercuri ale nomenclaturii comuniste, Elena era numită "scorpia". Poate această reacție se indusese și în rândul populației, care adesea îl absolvea pe Nicolae, aruncând toate relele, lipsurile din traiul lor spre Elena. Îmi amintesc opiniile exprimate în șoaptă de persoane din conducerea "de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]