2,074 matches
-
puțin educată sau necalificată, cu atât vocabularul său este mai sărac și, pentru a compensa, folosește mai multe gesturi pentru a transmite intențiile și gândurile sale. Comunicarea statutului ocupat și a puterii se poate transmite celorlați prin intermediul mai multor indicatori nonverbali: • înfățișare și îmbrăcăminte: persoana aflată într-un post de conducere trădează poziția socială ocupată prin ținuta dreaptă, calitatea hainelor și accesoriilor pe care le poartă; • postură: stând în picioare, persoana care deține controlul indică acest avantaj prin poziția impunătoare, dominatoare
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
orienta respirația în direcția acestora sau de a-i evita, de a se așeza cât mai aproape sau cât mai departe de interlocutor, de a percepe sau organiza spațiul. Această știință studiază distanțele și relațiile spațiale ca modalitate de comunicare nonverbală, jocul teritoriilor, configurația orașelor, diferențele culturale în perceperea spațiului, efectele simbolice ale distanțelor fizice și organizării spațiale. Creatorul ei, antropologul Edward T. Hall (1966), distinge în The Hidden Dimension: Man's Use of Space in Public and Private următoarele distanțe
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
Lumii. De cele mai multe ori, timpul pe care-l dedică o persoană unei activități sau unei relații arată cât de importantă este aceasta pentru el. Nu este un lucru nou faptul că petrecerea timpului cu cineva este cel mai important mesaj nonverbal pe care o persoană îl transmite în legătură cu natura relației. De asemenea, modul în care cineva își gestionează timpul poate avea o pronunțată valoare comunicațională despre personalitatea, educația și cultura sa. În funcție de normele, conduitele, percepțiile și valorile unei comunității, ,,gesturile au
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
Inițierea în cultură (cunoștințe, comportamente, credințe, valori, tradiții, opere, reprezentări, norme, expresii etc.) se face prin observare și imitare, prin informare și formare, prin învățare și interiorizare, prin experimentare și redescoperire pe cont propriu, prin racordare la registrul verbal și nonverbal al unei societăți sau grup social. Rolul gesturilor în lecturarea și înglobarea moștenirii culturale este potențat de Peter Andersen (2004/2007) prin definirea termenului de cultură, care transmite ideea de legătură, comunicare și înțelegere între oameni: ,,Cultura este un fenomen
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
excesivă și ridicolă), cât și din punct de vedere calitativ (gesturile italienilor sunt recunoscute ca fiind expresive și dinamice). Plecând de la relația cuvânt-gest, Peter Andersen evidențiază culturile verbale sau slab contextuale, în care comunicarea este explicită sau verbală și culturile nonverbale sau foarte contextuale, în care oamenii comunică implicit, fără a avea nevoie de prea multe cuvinte. Printre culturile care întrebuințează cel mai puțin cuvântul rostit sunt cele din Asia, între care China, Japonia și Corea, iar printre cele care utilizează
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
cel mai puțin cuvântul rostit sunt cele din Asia, între care China, Japonia și Corea, iar printre cele care utilizează mai mult comunicarea verbală se numără Elveția, Germania, America de Nord și Scandinavia. Există culturi care au atât caracteristici verbale, cât și nonverbale, precum cultura franceză, cea italiană și cea engleză, care sunt mai puțin verbale decât culturile nord-europene, dar nu atât de implicite precum cele mai multe culturi asiatice. Limbajul gestual are o importanță mai mare în culturile nonverbale decât în cele verbale 65
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
atât caracteristici verbale, cât și nonverbale, precum cultura franceză, cea italiană și cea engleză, care sunt mai puțin verbale decât culturile nord-europene, dar nu atât de implicite precum cele mai multe culturi asiatice. Limbajul gestual are o importanță mai mare în culturile nonverbale decât în cele verbale 65. De fapt, în culturile nonverbale, oamenii învață să codifice și să decodifice gesturile mult mai bine și mai repede, deoarece sunt învățați de mici să comunice afectiv, să asculte și să observe limbajul corpului, să
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
italiană și cea engleză, care sunt mai puțin verbale decât culturile nord-europene, dar nu atât de implicite precum cele mai multe culturi asiatice. Limbajul gestual are o importanță mai mare în culturile nonverbale decât în cele verbale 65. De fapt, în culturile nonverbale, oamenii învață să codifice și să decodifice gesturile mult mai bine și mai repede, deoarece sunt învățați de mici să comunice afectiv, să asculte și să observe limbajul corpului, să empatizeze și să-i respecte pe ceilalți. Prin urmare, potrivit
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
sau negativ imaginea de sine a elevilor, motivația învățării și rezultatele școlare. De fapt, autorul accentuează influența stilului de predare al profesorului asupra climatului afectiv și relațional din sala de clasă, care este descifrat rapid de elevi pe baza comportamentului nonverbal al acestuia. Prin urmare, mișcările profesorului, postura și gestica acestuia, intensitatea și orientarea privirii, alături de nenumărate indicii, unele aproape insesizabile, contribuie din plin la identificarea stilului de predare al acestuia. Transformarea sălii de clasă într-un laborator de comunicare, specific
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
insesizabile, contribuie din plin la identificarea stilului de predare al acestuia. Transformarea sălii de clasă într-un laborator de comunicare, specific stilului democratic de predare, este rezultatul pregătirii psihopedagogice, antrenamentului și experienței didactice, automotivării și autoevaluării permanente, precum și dezvoltării competenței nonverbale a profesorului. După Loredana Ivan, ,,competența nonverbală reprezintă abilitatea de a codifica și respectiv decodifica mesajele nonverbale în funcție de contextul social, de a estima și prezice emoțiile, atitudinile, comportamentul celorlalți în funcție de comportamentele nonverbale ale acestora, de a folosi eficient elemente nonverbale
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
de predare al acestuia. Transformarea sălii de clasă într-un laborator de comunicare, specific stilului democratic de predare, este rezultatul pregătirii psihopedagogice, antrenamentului și experienței didactice, automotivării și autoevaluării permanente, precum și dezvoltării competenței nonverbale a profesorului. După Loredana Ivan, ,,competența nonverbală reprezintă abilitatea de a codifica și respectiv decodifica mesajele nonverbale în funcție de contextul social, de a estima și prezice emoțiile, atitudinile, comportamentul celorlalți în funcție de comportamentele nonverbale ale acestora, de a folosi eficient elemente nonverbale pentru a obține rezultatele dorite în interacțiunile
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
laborator de comunicare, specific stilului democratic de predare, este rezultatul pregătirii psihopedagogice, antrenamentului și experienței didactice, automotivării și autoevaluării permanente, precum și dezvoltării competenței nonverbale a profesorului. După Loredana Ivan, ,,competența nonverbală reprezintă abilitatea de a codifica și respectiv decodifica mesajele nonverbale în funcție de contextul social, de a estima și prezice emoțiile, atitudinile, comportamentul celorlalți în funcție de comportamentele nonverbale ale acestora, de a folosi eficient elemente nonverbale pentru a obține rezultatele dorite în interacțiunile cotidiene"75. De cele mai multe ori, competența nonverbală a profesorului este
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
didactice, automotivării și autoevaluării permanente, precum și dezvoltării competenței nonverbale a profesorului. După Loredana Ivan, ,,competența nonverbală reprezintă abilitatea de a codifica și respectiv decodifica mesajele nonverbale în funcție de contextul social, de a estima și prezice emoțiile, atitudinile, comportamentul celorlalți în funcție de comportamentele nonverbale ale acestora, de a folosi eficient elemente nonverbale pentru a obține rezultatele dorite în interacțiunile cotidiene"75. De cele mai multe ori, competența nonverbală a profesorului este rodul unei munci susținute (,,nu vine din superficialitate și nepregătire"), ,,cea care surprinde egal pe
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
nonverbale a profesorului. După Loredana Ivan, ,,competența nonverbală reprezintă abilitatea de a codifica și respectiv decodifica mesajele nonverbale în funcție de contextul social, de a estima și prezice emoțiile, atitudinile, comportamentul celorlalți în funcție de comportamentele nonverbale ale acestora, de a folosi eficient elemente nonverbale pentru a obține rezultatele dorite în interacțiunile cotidiene"75. De cele mai multe ori, competența nonverbală a profesorului este rodul unei munci susținute (,,nu vine din superficialitate și nepregătire"), ,,cea care surprinde egal pe vorbitor cât și pe auditoriul său, întrucât este
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
respectiv decodifica mesajele nonverbale în funcție de contextul social, de a estima și prezice emoțiile, atitudinile, comportamentul celorlalți în funcție de comportamentele nonverbale ale acestora, de a folosi eficient elemente nonverbale pentru a obține rezultatele dorite în interacțiunile cotidiene"75. De cele mai multe ori, competența nonverbală a profesorului este rodul unei munci susținute (,,nu vine din superficialitate și nepregătire"), ,,cea care surprinde egal pe vorbitor cât și pe auditoriul său, întrucât este produsul creativității impuse de multitudinea elementelor specifice locului, momentului, oamenilor" și presupune ,,a gândi
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
previzibile din partea acestora. Uneori, relația de comunicare dintre profesor și elevi poate să conducă către performări dramatice: profesorul performează rolul celui care transmite informații minuțios pregătite dinainte sau apar spontan în timpul predării, iar elevii performează rolul de ascultător prin comportamente nonverbale, contribuind la definirea acestor informații ca fiind importante, interesante, utile pentru ei. Astfel, ,,unii elevi sunt atât de presați de cerințele rolului de ascultător încât ceea ce ascultă poate cădea pe locul doi, mai important fiind să exprime, mai ales prin
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
la definirea acestor informații ca fiind importante, interesante, utile pentru ei. Astfel, ,,unii elevi sunt atât de presați de cerințele rolului de ascultător încât ceea ce ascultă poate cădea pe locul doi, mai important fiind să exprime, mai ales prin comportamente nonverbale, că sunt interesați de ceea ce ascultă. Privirea ațintită către profesor, anumite mișcări ușoare ale capului în sus și în jos, luarea de notițe etc. sunt semnale nonverbale ale acestei atenții. Se întâmplă chiar ca unii elevi să fie atât de
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
cădea pe locul doi, mai important fiind să exprime, mai ales prin comportamente nonverbale, că sunt interesați de ceea ce ascultă. Privirea ațintită către profesor, anumite mișcări ușoare ale capului în sus și în jos, luarea de notițe etc. sunt semnale nonverbale ale acestei atenții. Se întâmplă chiar ca unii elevi să fie atât de interesați în a arăta cât sunt de atenți, încât după terminarea cursului să nu rămână cu aproape nimic în minte"77. Printre motivele cel mai des menționate
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
gesturile personale deranjante (înroșirea obrajilor pe fond de emotivitate, schimbarea frecventă a greutății de pe un picior pe altul din cauza neliniștii, pierderea controlului muscular într-o situație stresantă etc.), analiza profundă a propriului comportament reprezintă un prim pas către dezvoltarea competenței nonverbale. Încă de la începutul lecției, prin felul în care profesorul deschide ușa clasei, pășește în sala de clasă, se așază la catedră sau se aproprie de elevi, răsfoiește catalogul sau indică elevii pentru a răspunde la lecție etc., întreaga regie gestuală
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
ca decor interacțiunii cu elevii, iar această coregrafie gestuală merită analizată cu responsabilitate și obiectivitate, deoarece prea puțini profesori reflectă la importanța și rolul acesteia. Arno A. Bellak ne oferă un model de analiză a unei lecții bazat pe comportamentul nonverbal al profesorului în exercitarea următoarelor funcții pedagogice: • structurarea (stabilirea contextului secvențelor lecției și inițierea interacțiunii profesor-elev, elev-elev); • solicitarea (adresarea întrebărilor și cerințelor de lucru); • oferirea unui răspuns (reacția la solicitarea elevului); • reacționarea (evaluarea elevilor și reformularea răspunsurilor acestora pentru a
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
solicitarea (adresarea întrebărilor și cerințelor de lucru); • oferirea unui răspuns (reacția la solicitarea elevului); • reacționarea (evaluarea elevilor și reformularea răspunsurilor acestora pentru a le clarifica sau dezvolta). În acest sens, de exemplu, semnificațiile acestor funcții pedagogice pot fi comunicate și nonverbal prin mișcările profesorului în procesul de instruire: ,,printr-o mișcare specifică a mâinii un profesor poate structura; printr-o înclinare a capului un profesor poate reacționa sau oferi un răspuns; printr-o fluturare a degetelor un profesor poate solicita"78
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
background-ul politic; • registrul valorilor împărtășite; • originea etnică a persoanei; • dezirabilitatea socială (dorința de a lega sau nu o prietenie cu persoana întâlnită)80. Prin urmare, elevii își formează pe baza înfățișării și a unor fragmente de conduită verbală și nonverbală câteva impresii intuitive despre profesor pe baza cărora emit rapid și inconștient judecăți despre acesta, adesea incorecte. Cu alte cuvinte, elevii sunt convinși că așa cum se poartă un profesor la prima întâlnire se va purta până la sfârșitul anului școlar. Datorită
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
ușoară a ochilor, deschiderea gurii, ridicarea mâinii). Arta de a comunica eficient în relația educativă presupune cunoașterea regulilor comunicării și trăirea unei dispoziții emoționale tonice, capacitatea de a sesiza și descifra mesajele gestuale, adecvarea la tempoul mediu al elevilor. Competența nonverbală a cadrului didactic deține un rol important în comunicarea eficientă, indispensabilă pentru a fascina elevii. 1.11. Accepțiunea semiotică Rădăcinile semioticii au pornit de la perspectiva lingvistică a lui Ferdinand de Saussure și de la perspectiva logico-filosofică a lui Charles S. Peirce
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
acțiunea) se referă la mișcarea pe care o face mâna pentru a apuca vaza cu flori; referentul ,,O", care este obiectul (vaza cu flori). Dacă în cazul indicilor verbali, mărcile sintactice erau total independente de mărcile semantice, în cazul indicilor nonverbali, mărcile sintactice determină trăsăturile semantice. În cazul mișcărilor deictice (gesturile prin care se arată ceva), se folosește de cele mai multe ori degetul arătător. Marca sintactică ,,mișcarea către" este întotdeauna prezentă și determină semnificația ilustrării unui obiect sau unei persoane. Dar, așa cum
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
a se apropia de emițător, recunoașterea și acceptarea gestului ca semn al apropierii și vibrația afectivă la privirea acestui gest. Dacă gestul chemării cu degetul arătător a fost sincer sau simulat va fi decodat de receptor în funcție de competența de comunicare nonverbală pe care o deține. În general, pentru ca un gest să stârnească o reacție din partea receptorului, fie ea pozitivă sau negativă, emițătorul trebuie să țină seama de mai multe variabile: • natura relației dintre interlocutori; • scopul urmărit; • particularitățile receptorului (vârsta, genul, personalitatea
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]