1,996 matches
-
sau negativ imaginea de sine a elevilor, motivația învățării și rezultatele școlare. De fapt, autorul accentuează influența stilului de predare al profesorului asupra climatului afectiv și relațional din sala de clasă, care este descifrat rapid de elevi pe baza comportamentului nonverbal al acestuia. Prin urmare, mișcările profesorului, postura și gestica acestuia, intensitatea și orientarea privirii, alături de nenumărate indicii, unele aproape insesizabile, contribuie din plin la identificarea stilului de predare al acestuia. Transformarea sălii de clasă într-un laborator de comunicare, specific
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
insesizabile, contribuie din plin la identificarea stilului de predare al acestuia. Transformarea sălii de clasă într-un laborator de comunicare, specific stilului democratic de predare, este rezultatul pregătirii psihopedagogice, antrenamentului și experienței didactice, automotivării și autoevaluării permanente, precum și dezvoltării competenței nonverbale a profesorului. După Loredana Ivan, ,,competența nonverbală reprezintă abilitatea de a codifica și respectiv decodifica mesajele nonverbale în funcție de contextul social, de a estima și prezice emoțiile, atitudinile, comportamentul celorlalți în funcție de comportamentele nonverbale ale acestora, de a folosi eficient elemente nonverbale
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
de predare al acestuia. Transformarea sălii de clasă într-un laborator de comunicare, specific stilului democratic de predare, este rezultatul pregătirii psihopedagogice, antrenamentului și experienței didactice, automotivării și autoevaluării permanente, precum și dezvoltării competenței nonverbale a profesorului. După Loredana Ivan, ,,competența nonverbală reprezintă abilitatea de a codifica și respectiv decodifica mesajele nonverbale în funcție de contextul social, de a estima și prezice emoțiile, atitudinile, comportamentul celorlalți în funcție de comportamentele nonverbale ale acestora, de a folosi eficient elemente nonverbale pentru a obține rezultatele dorite în interacțiunile
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
laborator de comunicare, specific stilului democratic de predare, este rezultatul pregătirii psihopedagogice, antrenamentului și experienței didactice, automotivării și autoevaluării permanente, precum și dezvoltării competenței nonverbale a profesorului. După Loredana Ivan, ,,competența nonverbală reprezintă abilitatea de a codifica și respectiv decodifica mesajele nonverbale în funcție de contextul social, de a estima și prezice emoțiile, atitudinile, comportamentul celorlalți în funcție de comportamentele nonverbale ale acestora, de a folosi eficient elemente nonverbale pentru a obține rezultatele dorite în interacțiunile cotidiene"75. De cele mai multe ori, competența nonverbală a profesorului este
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
didactice, automotivării și autoevaluării permanente, precum și dezvoltării competenței nonverbale a profesorului. După Loredana Ivan, ,,competența nonverbală reprezintă abilitatea de a codifica și respectiv decodifica mesajele nonverbale în funcție de contextul social, de a estima și prezice emoțiile, atitudinile, comportamentul celorlalți în funcție de comportamentele nonverbale ale acestora, de a folosi eficient elemente nonverbale pentru a obține rezultatele dorite în interacțiunile cotidiene"75. De cele mai multe ori, competența nonverbală a profesorului este rodul unei munci susținute (,,nu vine din superficialitate și nepregătire"), ,,cea care surprinde egal pe
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
nonverbale a profesorului. După Loredana Ivan, ,,competența nonverbală reprezintă abilitatea de a codifica și respectiv decodifica mesajele nonverbale în funcție de contextul social, de a estima și prezice emoțiile, atitudinile, comportamentul celorlalți în funcție de comportamentele nonverbale ale acestora, de a folosi eficient elemente nonverbale pentru a obține rezultatele dorite în interacțiunile cotidiene"75. De cele mai multe ori, competența nonverbală a profesorului este rodul unei munci susținute (,,nu vine din superficialitate și nepregătire"), ,,cea care surprinde egal pe vorbitor cât și pe auditoriul său, întrucât este
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
respectiv decodifica mesajele nonverbale în funcție de contextul social, de a estima și prezice emoțiile, atitudinile, comportamentul celorlalți în funcție de comportamentele nonverbale ale acestora, de a folosi eficient elemente nonverbale pentru a obține rezultatele dorite în interacțiunile cotidiene"75. De cele mai multe ori, competența nonverbală a profesorului este rodul unei munci susținute (,,nu vine din superficialitate și nepregătire"), ,,cea care surprinde egal pe vorbitor cât și pe auditoriul său, întrucât este produsul creativității impuse de multitudinea elementelor specifice locului, momentului, oamenilor" și presupune ,,a gândi
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
previzibile din partea acestora. Uneori, relația de comunicare dintre profesor și elevi poate să conducă către performări dramatice: profesorul performează rolul celui care transmite informații minuțios pregătite dinainte sau apar spontan în timpul predării, iar elevii performează rolul de ascultător prin comportamente nonverbale, contribuind la definirea acestor informații ca fiind importante, interesante, utile pentru ei. Astfel, ,,unii elevi sunt atât de presați de cerințele rolului de ascultător încât ceea ce ascultă poate cădea pe locul doi, mai important fiind să exprime, mai ales prin
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
la definirea acestor informații ca fiind importante, interesante, utile pentru ei. Astfel, ,,unii elevi sunt atât de presați de cerințele rolului de ascultător încât ceea ce ascultă poate cădea pe locul doi, mai important fiind să exprime, mai ales prin comportamente nonverbale, că sunt interesați de ceea ce ascultă. Privirea ațintită către profesor, anumite mișcări ușoare ale capului în sus și în jos, luarea de notițe etc. sunt semnale nonverbale ale acestei atenții. Se întâmplă chiar ca unii elevi să fie atât de
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
cădea pe locul doi, mai important fiind să exprime, mai ales prin comportamente nonverbale, că sunt interesați de ceea ce ascultă. Privirea ațintită către profesor, anumite mișcări ușoare ale capului în sus și în jos, luarea de notițe etc. sunt semnale nonverbale ale acestei atenții. Se întâmplă chiar ca unii elevi să fie atât de interesați în a arăta cât sunt de atenți, încât după terminarea cursului să nu rămână cu aproape nimic în minte"77. Printre motivele cel mai des menționate
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
gesturile personale deranjante (înroșirea obrajilor pe fond de emotivitate, schimbarea frecventă a greutății de pe un picior pe altul din cauza neliniștii, pierderea controlului muscular într-o situație stresantă etc.), analiza profundă a propriului comportament reprezintă un prim pas către dezvoltarea competenței nonverbale. Încă de la începutul lecției, prin felul în care profesorul deschide ușa clasei, pășește în sala de clasă, se așază la catedră sau se aproprie de elevi, răsfoiește catalogul sau indică elevii pentru a răspunde la lecție etc., întreaga regie gestuală
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
ca decor interacțiunii cu elevii, iar această coregrafie gestuală merită analizată cu responsabilitate și obiectivitate, deoarece prea puțini profesori reflectă la importanța și rolul acesteia. Arno A. Bellak ne oferă un model de analiză a unei lecții bazat pe comportamentul nonverbal al profesorului în exercitarea următoarelor funcții pedagogice: • structurarea (stabilirea contextului secvențelor lecției și inițierea interacțiunii profesor-elev, elev-elev); • solicitarea (adresarea întrebărilor și cerințelor de lucru); • oferirea unui răspuns (reacția la solicitarea elevului); • reacționarea (evaluarea elevilor și reformularea răspunsurilor acestora pentru a
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
solicitarea (adresarea întrebărilor și cerințelor de lucru); • oferirea unui răspuns (reacția la solicitarea elevului); • reacționarea (evaluarea elevilor și reformularea răspunsurilor acestora pentru a le clarifica sau dezvolta). În acest sens, de exemplu, semnificațiile acestor funcții pedagogice pot fi comunicate și nonverbal prin mișcările profesorului în procesul de instruire: ,,printr-o mișcare specifică a mâinii un profesor poate structura; printr-o înclinare a capului un profesor poate reacționa sau oferi un răspuns; printr-o fluturare a degetelor un profesor poate solicita"78
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
background-ul politic; • registrul valorilor împărtășite; • originea etnică a persoanei; • dezirabilitatea socială (dorința de a lega sau nu o prietenie cu persoana întâlnită)80. Prin urmare, elevii își formează pe baza înfățișării și a unor fragmente de conduită verbală și nonverbală câteva impresii intuitive despre profesor pe baza cărora emit rapid și inconștient judecăți despre acesta, adesea incorecte. Cu alte cuvinte, elevii sunt convinși că așa cum se poartă un profesor la prima întâlnire se va purta până la sfârșitul anului școlar. Datorită
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
ușoară a ochilor, deschiderea gurii, ridicarea mâinii). Arta de a comunica eficient în relația educativă presupune cunoașterea regulilor comunicării și trăirea unei dispoziții emoționale tonice, capacitatea de a sesiza și descifra mesajele gestuale, adecvarea la tempoul mediu al elevilor. Competența nonverbală a cadrului didactic deține un rol important în comunicarea eficientă, indispensabilă pentru a fascina elevii. 1.11. Accepțiunea semiotică Rădăcinile semioticii au pornit de la perspectiva lingvistică a lui Ferdinand de Saussure și de la perspectiva logico-filosofică a lui Charles S. Peirce
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
acțiunea) se referă la mișcarea pe care o face mâna pentru a apuca vaza cu flori; referentul ,,O", care este obiectul (vaza cu flori). Dacă în cazul indicilor verbali, mărcile sintactice erau total independente de mărcile semantice, în cazul indicilor nonverbali, mărcile sintactice determină trăsăturile semantice. În cazul mișcărilor deictice (gesturile prin care se arată ceva), se folosește de cele mai multe ori degetul arătător. Marca sintactică ,,mișcarea către" este întotdeauna prezentă și determină semnificația ilustrării unui obiect sau unei persoane. Dar, așa cum
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
a se apropia de emițător, recunoașterea și acceptarea gestului ca semn al apropierii și vibrația afectivă la privirea acestui gest. Dacă gestul chemării cu degetul arătător a fost sincer sau simulat va fi decodat de receptor în funcție de competența de comunicare nonverbală pe care o deține. În general, pentru ca un gest să stârnească o reacție din partea receptorului, fie ea pozitivă sau negativă, emițătorul trebuie să țină seama de mai multe variabile: • natura relației dintre interlocutori; • scopul urmărit; • particularitățile receptorului (vârsta, genul, personalitatea
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
pentru tematica dezbătută sau a unor afirmații care să creeze dileme cognitive. Dacă puterea de convingere are legătură cu rațiunea și stăpânirea limbajului verbal, rezonanța afectivă depinde de valorificarea elementelor paraverbale (tonul vocii, ritmul vorbirii, intonația, intensitatea vocii etc.) și nonverbale (privire, vestimentație, accesorii, mers, postură, miros, gestică, proxemică etc.). Profesorul este asemenea actorului de pe scenă, care pune în valoare mesajul pe care îl rostește, având tot timpul în vedere așteptările și reacțiile elevilor. Imaginea pe care și-a format-o
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
referă la: • intențiile urmărite de către profesor; • finalitățile obținute efectiv în urma discursului didactic. 5) Mijloace de codificare utilizate (pe ce canal?): • tipul de limbaj folosit (tehnic, literar, artistic etc.); • natura mesajului transmis (oral, scris, desenat, cântat); • forma de comunicare (verbală, paraverbală, nonverbală); • alegerea stilului de predare în funcție de particularitățile de vârstă și individuale ale elevilor; • utilizarea metodelor activ-participative și de stimulare a gândirii critice (metoda cubului, metoda pălăriilor gânditoare, metoda cadranelor, ciorchinele, problematizarea, convorbirea euristică, jocul de rol, dramatizarea etc.) în vederea clarificării conținutului
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
mai temeinice; • apropierea de mediul electronic în care trăiesc elevii; • oferirea unui suport atractiv explicațiilor, demonstrațiilor; • consolidarea încrederii profesor-elev. Autorul prezintă și dezavantajele utilizării tehnologiei în sala de clasă: • crearea unor momente de neatenție, de indisciplină, de dezordine; • afectarea comunicării nonverbale; • diminuarea magiei cuvântului și bogăției limbajului; • întărirea comportamentului de izolare a elevului în cyber-spațiu104. h) caracterul finalist se manifestă în generarea de comportamente durabile, motivate și integrate, în schimbarea unor atitudini, convingeri, comportamente și valori ale elevilor. De fapt, ,,comunicarea
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
informatică, comunicarea didactică se află sub presiunea erodării stabilității, durabilității, consistenței și empatiei. De aceea, atragem atenția asupra rolului feed-back-ului în relația cu elevii și importanța autoevaluării în vederea reglării conduitei comunicaționale în funcție de mesajele verbale, paraverbale (elemente prozodice și vocale) și nonverbale ale actorilor educaționali. Performativitatea comunicării didactice este evaluată de către elevi, dar și de profesor, în funcție de rezonanța afectivă a relației educative și de rezultatele obținute. Efectul relației educaționale depinde de ecoul mesajelor comunicate care au rezonanță în conștiința elevilor, atât în
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
distribuie într-o reciprocă sporire sufletească", ,,întreține dorința și nerăbdarea unei noi întâlniri", ,,rămâne întotdeauna o clară amintire"108. 3.2. Rolul gestului. Funcții și disfuncții În literatura de specialitate, mai mulți autori au precizat motivele și intențiile folosirii comunicării nonverbale în interacțiunile umane. Septimiu Chelcea, Loredana Ivan, Adina Chelcea (2004) sintetizează contribuțiile celor mai de seamă cercetători cu privire la funcțiile comunicării nonverbale: • Paul Ekman (1965) a identificat cinci funcții ale comunicării nonverbale: repetarea, substituirea, completarea, accentuarea/moderarea, contrazicerea; • Michael Argyle (1975
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
Rolul gestului. Funcții și disfuncții În literatura de specialitate, mai mulți autori au precizat motivele și intențiile folosirii comunicării nonverbale în interacțiunile umane. Septimiu Chelcea, Loredana Ivan, Adina Chelcea (2004) sintetizează contribuțiile celor mai de seamă cercetători cu privire la funcțiile comunicării nonverbale: • Paul Ekman (1965) a identificat cinci funcții ale comunicării nonverbale: repetarea, substituirea, completarea, accentuarea/moderarea, contrazicerea; • Michael Argyle (1975/1988) ia în considerare patru funcții: exprimarea emoțiilor, transmiterea atitudinilor interpersonale, prezentarea personalității, acompanierea vorbirii, ca feedback; • Joseph A. DeVito (1983
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
mulți autori au precizat motivele și intențiile folosirii comunicării nonverbale în interacțiunile umane. Septimiu Chelcea, Loredana Ivan, Adina Chelcea (2004) sintetizează contribuțiile celor mai de seamă cercetători cu privire la funcțiile comunicării nonverbale: • Paul Ekman (1965) a identificat cinci funcții ale comunicării nonverbale: repetarea, substituirea, completarea, accentuarea/moderarea, contrazicerea; • Michael Argyle (1975/1988) ia în considerare patru funcții: exprimarea emoțiilor, transmiterea atitudinilor interpersonale, prezentarea personalității, acompanierea vorbirii, ca feedback; • Joseph A. DeVito (1983/1988) apelează la verbe în exprimarea funcțiilor limbajului corpului: a
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
întări, a contrazice, a regla, a repeta, a înlocui; • Maurice Patterson (1991) menționează următoarele funcții: transmite informații, gestionează interacțiunile, reflectă gradul de apropiere, exercită influență, controlează sentimentele, facilitează satisfacerea unor obiective sau interese; • Gheorghe-Ilie Fârte acceptă șase funcții ale comunicării nonverbale: repetarea, substituirea, completarea, inducerea în eroare (ascunderea versus dezvăluirea), reglarea, sublimarea 109. În comunicarea didactică există un repertoriu gestual bogat care contribuie din plin la facilitarea, stimularea, reglarea, personalizarea interacțiunilor dintre actorii educaționali sau la diminuarea, frânarea și denaturarea lor
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]