1,763 matches
-
paturi convenționale/ întreaga unitate cu personalitate 1 post muncitor la unitățile juridică cu personalitate juridică Calculul numărului de paturi convenționale pe unitate se face prin echivalarea încăperilor fără paturi, astfel: - 1 încăpere fără paturi corespunde cu 1 pat convențional la normare. Prin încăpere fără paturi se înțelege toate încăperile din unitatea sanitară în care nu sunt amplasate paturi, de exemplu: laboratoare, sterilizare, cabinete de consultații, săli de așteptare, amfiteatre, birouri, săli de ședințe, magazii, băi, grupuri sanitare, centrale telefonice, alte încăperi
EUR-Lex () [Corola-website/Law/184561_a_185890]
-
unității sanitare. În cadrul acestui normativ pot fi nominalizate și alte meserii în afara celor prevăzute la cap. II pct. 5 a) în funcție de specificul unității. b) Pentru determinarea numărului de personal necesar deservirii posturilor fixe, se vor aplica următoarele normative: ... Elemente de normare: Criterii de normare: - Centrale termice: - 1 post de fochist pe fiecare tură și centrală termică cu până la inclusiv 4 cazane - în centralele termice cu peste 4 cazane, câte 2 posturi de fochiști pe fiecare tură și centrală. Stabilirea numărului normat
EUR-Lex () [Corola-website/Law/184561_a_185890]
-
acestui normativ pot fi nominalizate și alte meserii în afara celor prevăzute la cap. II pct. 5 a) în funcție de specificul unității. b) Pentru determinarea numărului de personal necesar deservirii posturilor fixe, se vor aplica următoarele normative: ... Elemente de normare: Criterii de normare: - Centrale termice: - 1 post de fochist pe fiecare tură și centrală termică cu până la inclusiv 4 cazane - în centralele termice cu peste 4 cazane, câte 2 posturi de fochiști pe fiecare tură și centrală. Stabilirea numărului normat se va face
EUR-Lex () [Corola-website/Law/184561_a_185890]
-
pentru posturile fixe menționate mai sus se va face distinct pe fiecare obiectiv, iar nominalizarea meseriilor se va face în cadrul prevederilor cap. II pct. 5 b) de conducerea unității sanitare publice. c) Meserii specifice unor unități sanitare publice ... Elemente de normare: Criterii de normare: 1. Serviciile de ambulanță - 1 post de muncitor la 8 autosanitare/ - Activitatea de întreținere și pe 2 ture*) reparații curente mijloace de transport auto - Conducător șalupă (ofițer - câte un post pe fiecare șalupă punte); motorist (ofițer mecanic
EUR-Lex () [Corola-website/Law/184561_a_185890]
-
menționate mai sus se va face distinct pe fiecare obiectiv, iar nominalizarea meseriilor se va face în cadrul prevederilor cap. II pct. 5 b) de conducerea unității sanitare publice. c) Meserii specifice unor unități sanitare publice ... Elemente de normare: Criterii de normare: 1. Serviciile de ambulanță - 1 post de muncitor la 8 autosanitare/ - Activitatea de întreținere și pe 2 ture*) reparații curente mijloace de transport auto - Conducător șalupă (ofițer - câte un post pe fiecare șalupă punte); motorist (ofițer mecanic) 2. Direcția de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/184561_a_185890]
-
care se desfășoară activitatea. IV. Organizarea activităților și conducerea lucrărilor 7. Numărul de muncitori pentru activitatea de întreținere a clădirilor și instalațiilor de apă, lumină și încălzire și al celor de deservire a posturilor fixe, rezultat din aplicarea criteriilor de normare, se repartizează de către conducerea unității sanitare publice, pe ture și pe locuri de muncă, în raport cu necesitățile de funcționare a unității sanitare publice respective și cu volumul de activitate. Se vor lua măsuri ca toți muncitorii de întreținere și reparații care
EUR-Lex () [Corola-website/Law/184561_a_185890]
-
Dispoziții finale 9. Atribuțiile și sarcinile personalului muncitor se stabilesc de către conducerea unității sanitare publice în baza indicatoarelor tarifare de calificare, completate în funcție de condițiile concrete în care se desfășoară munca fiecărui muncitor. 10. Posturile de muncitori normate potrivit criteriilor de normare prevăzute la cap. III pct. 6 lit. a) și b) se vor putea utiliza numai la următoarele formații de lucru: - formația de întreținere și reparare a instalațiilor și utilajelor (apă, lumină, încălzire); - formația de întreținere și reparații ale clădirilor. -------------- Anexa
EUR-Lex () [Corola-website/Law/184561_a_185890]
-
16 septembrie 2010 , publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 658 din 23 septembrie 2010, conform pct. 2 al art. 11 din același act normativ. Anexa 17 METODOLOGIE de aplicare a normativului de personal 1. Numărul de posturi determinat conform criteriilor de normare stabilite în prezentul normativ se stabilește în număr întreg cu două zecimale. Fracțiunile de la 0,01 la 0,50 se neglijează, iar cele de la 0,51 la 0,99 se întregesc la un post la nivelul fiecărei poziții din normativ
EUR-Lex () [Corola-website/Law/184561_a_185890]
-
unde nu se justifică utilizarea unui post cu normă întreagă, unitățile sanitare publice pot să normeze o fracțiune de 1/2 normă. 3. La locurile de muncă unde activitatea se desfășoară fără întrerupere 24 ore din 24, iar criteriul de normare este număr de posturi/tură, în vederea asigurării continuării activității în zilele de repaus săptămânal, sărbători legale și în celelalte zile în care, potrivit dispozițiilor legale, nu se lucrează, precum și pe perioada concediului de odihnă, în situația în care personalul determinat
EUR-Lex () [Corola-website/Law/184561_a_185890]
-
posturi/tură, în vederea asigurării continuării activității în zilele de repaus săptămânal, sărbători legale și în celelalte zile în care, potrivit dispozițiilor legale, nu se lucrează, precum și pe perioada concediului de odihnă, în situația în care personalul determinat conform criteriilor de normare se dovedește a fi insuficient, se va putea determina un număr suplimentar de posturi, pentru fiecare loc de muncă, astfel: a) acoperirea repausului săptămânal 3 x 2 x 52 = 312 zile în cursul anului pentru 3 persoane b) acoperirea concediilor
EUR-Lex () [Corola-website/Law/184561_a_185890]
-
interioare de calcul ι(i) = +20°C și a unei umidități relative a aerului umed interior phi = 60%, temperatura punctului de roua este f2ι(r) = 12°C. Valorile temperaturilor superficiale medii pe încăpere [ι(și min)] se limitează indirect prin normarea indicatorilor globali de confort termic PMV și PPD, precum și a indicatorilor specifici disconfortului local: - temperatura suprafeței pardoselii; - variația pe verticală a temperaturii aerului; - asimetria temperaturii radiante. Temperaturile de pe suprafețele interioare ale elementelor de construcție, atât în câmp curent, cât și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/187153_a_188482]
-
disciplină a muncitorilor săi sau de numărul mare de conflicte de muncă; dar, în fapt, problema reală poate fi aceea a organizării deficitare a muncii, a unui stil de conducere birocratic și incompetent sau a unor multiple deficiențe însistemul de normare a muncii și de promovare. Conducerea unei întreprinderi se poate plânge de faptul că personalul muncitor nu are o motivație suficientă pentru a depune toate eforturile în vederea realizării sarcinilor stabile, de a învinge dificultățile. În fapt, specialistul poate descoperi că
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
permanență. Cultura se schimbă în timp, dar aceste schimbări sunt relativ încete. În cadrul oricărei societăți sau al oricărui grup, normele au o importanță deosebită, ele fiind cele care evidențiază caracterul acesteia, stabilind locul și rolul indivizilor. „Vecinătatea” - modalitate specifică de normare a vieții publice în comunitățile din Mărginimea Sibiului Oamenii modelează cultura și în același timp sunt modelați de ea. Din cultura noastră învățăm ce semnificații să atașăm evenimentelor din lumea noastră și oamenilor care le provoacă. În acest fel, culturile
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
și în special participarea la serviciul divin; - să fixeze - împreună cu «bătrânii» - amenzile pentru încălcarea normelor. Prin intermediul tatălui, vecinătatea lua cunoștință de îndatoririle față de comunitatea mai mare în care este integrată: satul sau comuna. Aceste raporturi descriu relații de orientare din partea normărilor exercitate la nivelul organizației gestionare. Totodată, sunt predictibile raporturi de influențare din partea normărilor specifice «vecinătății», normări care se pot extinde, în funcție de evoluțiile ce se produc în cadrul socialului, la nivelul întregii societăți. Așadar, la o primă evaluare putem aprecia că între
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
încălcarea normelor. Prin intermediul tatălui, vecinătatea lua cunoștință de îndatoririle față de comunitatea mai mare în care este integrată: satul sau comuna. Aceste raporturi descriu relații de orientare din partea normărilor exercitate la nivelul organizației gestionare. Totodată, sunt predictibile raporturi de influențare din partea normărilor specifice «vecinătății», normări care se pot extinde, în funcție de evoluțiile ce se produc în cadrul socialului, la nivelul întregii societăți. Așadar, la o primă evaluare putem aprecia că între normarea socială și normarea în domeniul «vecinătăților» se instituie raporturi directe de dependență
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
tatălui, vecinătatea lua cunoștință de îndatoririle față de comunitatea mai mare în care este integrată: satul sau comuna. Aceste raporturi descriu relații de orientare din partea normărilor exercitate la nivelul organizației gestionare. Totodată, sunt predictibile raporturi de influențare din partea normărilor specifice «vecinătății», normări care se pot extinde, în funcție de evoluțiile ce se produc în cadrul socialului, la nivelul întregii societăți. Așadar, la o primă evaluare putem aprecia că între normarea socială și normarea în domeniul «vecinătăților» se instituie raporturi directe de dependență.” (Rizescu, 2002, 88
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
exercitate la nivelul organizației gestionare. Totodată, sunt predictibile raporturi de influențare din partea normărilor specifice «vecinătății», normări care se pot extinde, în funcție de evoluțiile ce se produc în cadrul socialului, la nivelul întregii societăți. Așadar, la o primă evaluare putem aprecia că între normarea socială și normarea în domeniul «vecinătăților» se instituie raporturi directe de dependență.” (Rizescu, 2002, 88) Ca instituție europeană cu multiple funcții, „vecinătatea” a exercitat în viața sătească, în mod constant, efecte de autoreglare a structurii morale a dreptului cutumiar român
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
organizației gestionare. Totodată, sunt predictibile raporturi de influențare din partea normărilor specifice «vecinătății», normări care se pot extinde, în funcție de evoluțiile ce se produc în cadrul socialului, la nivelul întregii societăți. Așadar, la o primă evaluare putem aprecia că între normarea socială și normarea în domeniul «vecinătăților» se instituie raporturi directe de dependență.” (Rizescu, 2002, 88) Ca instituție europeană cu multiple funcții, „vecinătatea” a exercitat în viața sătească, în mod constant, efecte de autoreglare a structurii morale a dreptului cutumiar român. Ca instituție de
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
Sociology. New York, Evanston și Londra: Harper & Row Publishers. Mihăilescu, Vintilă (coord.). (2002). Vecini și vecinătăți în Transilvania. București: Editura Paideia. Moise, Ilie. (1999). Confrerii carpatice de tineret. Ceata de feciori. Sibiu: Editura Imago. Rizescu, Alexandru. (2002). „Vecinătatea” o modalitate de normare a activității comunităților din sudul Transilvaniei, Transilvania, Sibiu, 1. Rizescu, Alexandru. (2002). Dimensiuni culturale ale instituției vecinătății la românii din Mărginimea Sibiului, Sesiunea internațională de comunicări științifice „Rolul științelor sociale și comportamentale în analiza realităților societății românești” organizată de Catedra
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
von Kulturen - Konflikte von Kulturen, Békéscsaba/Budapest. Schullerus, Adolf. (2003). Scurt tratat de etnografie a sașilor din Transilvania. București: Editura Meronia. Scott, W. Richard. (2004). Instituții și organizații. Iași: Editura Polirom. Sfârlog, Benoni. (2004). Aspecte teoretice privind investigarea procesului de normare socială, Anuarul Academiei Forțelor Terestre „Nicolae Bălcescu”, Sibiu, 3. Stahl, Henri, H. (1936). Vecinătățile din Drăguș, Sociologie Românească, București, I, 1. Stahl, Henri, H. (1972). Satul Drăguș după 40 de ani, Viitorul social, București, 2. Stahl, Henri, H. (1946). Sociologia
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
al politicii fiscale discreționare este permanent, în timp ce caracterul rigid al politicii fiscale non-discreționare se manifestă doar în faza de proiectare a politicii fiscale, nu și în faza de implementare (funcționare); o în principiu, politica fiscală discreționară nu generează lag-uri între normare și producerea efectelor normative, în timp ce politica fiscală non discreționară prezintă un oarecare lag, generat de necesitatea atingerii unui prag (unei mase) critic(e) a situației care va activa politica fiscală non-discreționară; o politica fiscală discreționară își creează propriul drum, în timp ce
Impactul politicilor de tip anticriză asupra economiei reale by Mihail Dimitriu, Diana Viorica Lupu, Romulus Cătălin Dămăceanu, Cristina Gradea, Alexandru Trifu, Mioara Borza, Alexandru Burtea, Alina Răileanu, Alin Brădescu, Laura Diaconu, Marinela Geamănu, Viorica Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2355]
-
aplicație cu un centimetru. 25. ERGOMETRIE = Disciplină care se ocupă cu determinarea eforturilor fizice (musculare) prin măsurarea lucrului mecanic efectuat. 26. ERGOMETRU = Aparat pentru măsurarea lucrului mecanic. 27. ERGONOMIE = Disciplinăcare se ocupăcu studiul condițiilor și al metodelor de muncăîn vederea normării raționale a acestora. 28. ERGOTERAPIE = Metodă de tratament a unor boli psihice în care munca depusăde bolnav constituie factorul activ al vindecării. 29. LUCRU MECANIC = Energie dezvoltată de o forță care acționează asupra unui corp, egală cu produsul dintre componenta
Logistică în kinetoterapie by Vasile Manole () [Corola-publishinghouse/Science/1600_a_2967]
-
concurs în conformitate cu prevederile legale. ... Articolul 31 (1) Posturile tehnice și auxiliare sunt cele care se ocupă de persoane care dețin pregătirea necesară cerințelor postului respectiv. ... (2) Posturile tehnice și auxiliare se ocupă prin concurs în conformitate cu prevederile legale. ... Articolul 32 (1) Normarea minimă a personalului în UPU se face după cum urmează: ... a) Posturile vor fi normate pe unitate, luând în considerare necesarul posturilor unice/unitate și restului posturilor pentru acoperirea necesarului minim/tură și eventualele linii de gardă. ... b) Posturile minime/UPU
EUR-Lex () [Corola-website/Law/211220_a_212549]
-
concurs în conformitate cu prevederile legale. ... Articolul 31 (1) Posturile tehnice și auxiliare sunt cele care se ocupă de persoane care dețin pregătirea necesară cerințelor postului respectiv. ... (2) Posturile tehnice și auxiliare se ocupă prin concurs în conformitate cu prevederile legale. ... Articolul 32 (1) Normarea minimă a personalului în UPU se face după cum urmează: ... a) Posturile vor fi normate pe unitate, luând în considerare necesarul posturilor unice/unitate și restului posturilor pentru acoperirea necesarului minim/tură și eventualele linii de gardă. ... b) Posturile minime/UPU
EUR-Lex () [Corola-website/Law/211221_a_212550]
-
asigure un ritm normal de lucru, la o intensitate a efortului muscular sau intelectual și la o tensiune nervoasă care să nu conducă la oboseală excesivă a salariaților. ... (3) Normele de muncă se elaborează în condițiile legii. ... Articolul 39 (1) Normarea muncii se aplică tuturor categoriilor de salariați, potrivit specificului activității fiecăruia, si se bazează pe tehnicile normării muncii; aceasta se desfasoara că un proces continuu, în concordanță cu schimbările care au loc în organizarea muncii și cu nivelul de dotare
EUR-Lex () [Corola-website/Law/214844_a_216173]