1,942 matches
-
este dezvăluit treptat prin Tipătescu, Trahanache, Zoe. Tehnica aplicată de autor este cea a bulgărelui de zăpadă. Nae Cațavencu se impune ca personaj central apoi, ca să se reliefeze conflictul fundamental, asigurând În felul acesta unitate În acțiunea piesei. Conflictul se nuanțează prin perechea FarfuridiBrânzovenescu și se complică odată cu apariția lui Agamiță Dandanache. Aici autorul a rezolvat În chip original conflictul, așa cum a afirmat că „l-a ales pe Agamiță Dandanache pentru că e mai prost decât Farfuridi și mai canalie decât Cațavencu
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
căsnicie, Consider că-i curată miopie, Că-ți place a banalului domnie. Din colorată lumii panoplie De ce să crezi că tinzi spre armonie Cînd prețuiești culoarea cenușie În munca, arta, modă, căsnicie? Un lucru aș dori eu să se știe: Nuanță asta, orice-ar fi să fie De-o afli în a craniului cutie, În cazu-acesta nu-i o inepție Cînd prețuiești culoarea cenușie.
RONDELUL MEDIOCRIT??II by Constantin IURAȘCU Tataia () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84332_a_85657]
-
de cealaltă parte criticii acestui autohtonism radical (Monica Lovinescu, Virgil Ierunca, prin Europa Liberă; și, în țară, Nicolae Manolescu, Norman Manea, Gheorghe Grigurcu și alții). Exista și o zonă gri a protocroniștilor „moderați“ (intelectuali autentici, altfel) - sau, mai precis spus, nuanțați în unele situații - precum Solomon Marcus sau Ovid Crohmălniceanu. Și, nu în ultimul rând, nume mari anexate mișcării - cel mai notoriu caz, cel al lui Noica și al unei părți a gloatei de discipoli. Vorbeam despre efectele negative ale protocronismului
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2200_a_3525]
-
În concluzie, semnificația simbolică a limbajului corporal se realizează prin intermediul tipului constituțional și temperamental al persoanei, care se constituie într-o relație directă cu sine și cu celălalt. b) starea de sănătate fizică și psihică; Limbajul corpului exprimă permanent și nuanțat starea de sănătate sau de boală a persoanei. Simbolica corpului este extrem de bogată și specifică în transmiterea trebuințelor, dorințelor, stărilor resimțite și trăite atât în sfera somatică, cât și în cea psihică. Armonia mișcărilor, expresiilor, gesturilor unei persoane este afectată
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
atenție, iar retragerea sau răsucirea corpului atunci când i se solicită ceva, poate semnifica negare sau refuz. * Gesturi ale brațelor, mâinilor și degetelor (încrucișate, întinse, deschise, în opoziție, ridicate etc.). Gesturile realizate cu mâinile sunt cele mai frecvente, vizibile și mai nuanțate în comunicarea didactică în vederea reprezentării și însuflețirii termenilor, simbolizării unor acte, ilustrării unor obiecte. Gesturile realizate cu mâinile pot îndeplini numeroase roluri: • de ilustrare: gesturile rectilinii, curbilinii, triunghiulare își dovedesc eficacitatea în descrierea obiectelor, a figurilor geometrice, a unor procese
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
opera de artă dezvăluie atât condițiile exercitării procesului manufacturării ei, traversând un set de schimburi, cât și comportamentul creativ al artistului, care uzează de un set de stări și fapte expuse unei transparențe sociale prin punerea lor în discuție 54. Nuanțând motivele preponderenței artei relaționale în practica artei sfârșitului de secol 20, Bourriaud constată efectele schimbării produse de utilizarea tehnologiilor computerului atât în modul de a percepe și de a procesa informațiile, cât și în privința mentalităților și atitudinilor influențate mai curând
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
se constituie condițiile locuirii culturii globale și ale receptării esteticii după apariția formatelor electronice. Utilizarea de către artiști a obiectelor produse de alții ar putea fi explicată din perspectiva marxistă a înțelegerii consumului ca mod de producție. Această perspectivă a fost nuanțată mai târziu de către teoreticianul francez Michel de Certeau, potrivit căruia consumatorul ar fi angajat într-un set de procese ale unei producții "tăcute"64. Potrivit lui Bourriaud, utilizarea presupune interpretare, acte de micro-piratare, o retorică a practicilor și "șiretlicurilor", micro-bricolaje clandestine
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
în care este înțeleasă de către T.S. Eliot, ca formă de manifestare care include toate activitățile și interesele caracteristice oamenilor, determinând un interes special pentru viața cotidiană și devenind un reper dinamic pentru producția artistică postbelică. Mai târziu Raymond Wiliams a nuanțat teoretizarea culturii, înțelegând-o mai curând ca o reacție generală la schimbările condiției vieții comune. Francis Mulhern propune însă o viziune asupra instituirii culturii ca subiect al unui discurs asupra relațiilor sociale, înțelegând cultura ca fiind ceva mai mult decât
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
Analiza operelor de artă implică mai multe niveluri de intervenție, de la analiza interpretativă, la analiza semiotică și la cea culturală. Astfel, analiza interpretativă ar putea avea în vedere trei tipuri de subtilități, respectiv înțelegerea, explicarea și aplicarea elementelor și faptelor nuanțate la orizontul de investigare și comunicare al interpretului în relație cu cititorii / ascultătorii lui. Unii critici realizează o distincție între interpretarea și utilizarea unei opere de artă, susținând că, prin utilizarea unei opere de artă, de pildă, se poate scrie
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
Critica obiectului, a originalității, a diferenței, a reprezentării, a limbajului și a instituțiilor au devenit operaționale în cadrul și prin intermediul practicii artei conceptuale, dezvoltată ulterior, în anii '90 și la începutul secolului nostru, sub forma artei neo sau post-conceptuale, care au nuanțat articularea teoriei post-estetice a studiilor vizuale contemporane. 2.5. Arta ca teorie (critică) a artei Marcel Duchamp redefinise artistul ca fiind acea persoană capabilă să regândească lumea din perspectiva refacerii sensului prin medierea limbajului, față de acea persoană care produce obiecte
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
dintre aceste teze cu caracter de ipoteze va clarifica felul în care teoriile artei conceptuale au contribuit la (in)formarea studiilor vizuale contemporane. Revenind asupra precizării că studiile vizuale au atât o extensiune disciplinară, cât și una practică este de nuanțat faptul că în cazul celei dintâi accepțiuni, studiile vizuale constituie o disciplină de studiu în mediile academice anglo-saxone, luând forma unei reconceptualizări a istoriei artei atât din perspectiva recuperării contextelor sociale, politice, economice, culturale (științifice și religioase) în care au
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
James Meyer, Robert Storr, Hal Foster, John Miller și Helen Molesworth, s-a insistat, de asemenea, pe relația consistentă dintre critică și starea de criză. George Baker, de pildă, a adus în discuție productivitatea acestei relații, pentru ca Benjamin Buchloh să nuanțeze această idee referindu-se la extraordinarul proces de abstracție / extracție prin care a trecut critica de artă în ultimii douăzeci de ani, în ciuda faptului că, în aceste condiții, funcția criticii de a media ceea ce s-a întâmplat cu practica artistică
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
studiilor vizuale în câmpul teoriilor artistice: atitudinea productivă teoretizată de Walter Benjamin; intervenția situaționistă prin "construirea unor situații", prin "deriva" subversivă ori "deturnarea" discursului politic în direcția teoriei artei, despre care vorbesc cei din Internaționala Situaționistă; provocarea dialogului, care ar nuanța comentariile la paradigma "societății spectacolului" luată în vizor de Guy Debord; introducerea evenimentului aleatoriu și a seriilor discontinue în discurs, în pofida exercitării represive a procedurilor de excludere, de limitare și de determinare a condițiilor de posibilitate ale discursurilor despre care
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
creativ în jurul ideilor de acces liber la informație atât pe baza accesului la întrebuințarea publică a televiziunii și radioului, cât și pe baza distribuirii know-how-ului cu privire la sistemele open source dezvoltate prin tehnologiile multimedia ale internetului. Bazate pe conceptul de "tactică" nuanțat de Michel de Certeau și pe întrebuințarea mediilor prin consumarea productivă a oportunităților, mediile tactice se dezvoltă ca un nou tip de activism tehno-politico-artistic care se infiltrează într-un anumit sistem, reflectând asupra funcționării sale și producând conținuturi alternative. Dezvoltându
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
legislativă. Întreprinzătorii politicii judiciare, echivalenți ai lobby-iștilor din politica legislativă, sunt litiganții care își supun cererile Curții fără a fi nevoiți să treacă prin filtrul Comisiei. Există mai multe cazuri în care Curtea de Justiție a revizuit sau a nuanțat jurisprudența ei precedentă. În 2000, Curtea a hotărât, în cazul Tanja Kreil vs Germania, că Directiva Consiliului 76/207/EEC privind egalitatea de șanse împiedică aplicarea dispozițiilor naționale, ca cele din dreptul german, care impun o excludere generală a femeilor
Guvernarea Uniunii Europene by Diego Varela [Corola-publishinghouse/Science/952_a_2460]
-
vrând nevrând, lupta politică e permanentă. Uneori, aud și prieteni, și comentatori politici: dom’le, este o ceartă continuă în România! Domnule Turcescu, democrația asta este. R.T. O ceartă continuă? V.S. Până la urmă depinde ce termen folosim. R.T. E importantă nuanța: una e să ai dezbatere în permanență, alta e să ai polemică... V.S. Democrația înseamnă dezbatere în permanență, înseamnă luptă politică în permanență. Problema e dacă această luptă este una de idei, de principii și de programe, sau dacă este
Istorie recentă 100% by Robert Turcescu/Valeriu Stoica () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1377_a_2886]
-
Franței se datorează rupturii de trecutul ei catolic", dar atrăgea atenția că "în anul III al Republicii [1792 C.I.], în plină perioadă de nereligiozitate, națiunea franceză și-a concentrat întreaga forță, respingând armatele coalizate la Jemmappes și Valmy", concluzia fiind nuanțată: "Este aproape imposibil, atât pentru popor, cât și pentru un individ, să trăiască fără sprijinul unei religii, dar francezii sunt capabili să substituie vechii lor religii o nouă credință, așa cum au făcut deja: patria, libertatea. Și tocmai acesta e aspectul
Martha Bibescu și prințul moștenitor al Germaniei by CONSTANTIN IORDAN [Corola-publishinghouse/Science/996_a_2504]
-
a nu ajunge să mă urăsc prea mult" (martie 1996). Treptat, treptat, pe măsură ce personajul suficient de detestat și monstruos ca să-l mobilizeze, fie și la rece, începe să prindă contur și consistență, notațiile despre lipsa de rost a scrisului se nuanțează și devin mai rare. Și totuși ele nu dispar niciodată de tot: (...) senzația acută că nu am despre ce să scriu, că și ce scriu aici arată că de fapt, nu vreau să scriu despre ceva anume..." (aprilie 1996) și
Cum am spânzurat-o pe Emma Bovary by Doina Jela [Corola-publishinghouse/Science/937_a_2445]
-
al clipei singulare și decisive. Acestor moduri li se adaugă distincția dintre illud tempus și hic tempus Înțeleasă ca diferențiere Între atitudinea modernă și cea tradițională de situare a omului În timp sau istorie. Li se adaugă, de asemenea, timpul nuanțat În dimensiunea lui existențială, manifestare a ființării umane care În fiecare moment al său se poate deschide spre o altă dimensiune, cea dinlăuntru. Această deschidere la care se referă Evdochimov se produce, printre altele, și prin raportul de participare - Înțeles
Caleidoscop by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91742_a_93365]
-
ceea ce este conținut într-un număr de reprezentări, cu mențiunea că ele aparțin sinelui ca părți ale unui singur câmp de conștiință. Acest adevăr trimite însă, supus unei priviri formale firești, la o întrebare care, fără să îl infirme, îi nuanțează prin justă hotărnicire caracterizantă poziția și aria de cuprindere: cine conștientizează, cine atribuie și cine întreține o relație cognitivă cu sine însuși? Cum e posibilă această surprindere de sine și ce instanță terță o realizează? Dacă o conștiință unitară însumează
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
suport strategic, adică găsind sens pentru fiecare tendință corespondentă a unui mariaj de proiect și de actualitate. Astfel, conștiința de sine este o condiție de posibilitate a construcției de sine și instanță verificatoare și validantă a acestui proces, iar personalitatea nuanțează și îmbogățește maniera reflexivă generală prin contribuție cognitivă și judicativă, sau prin instituirea specifică a unui răgaz al veghei de sine care prinde culoarea particulară a fiecărei amprente individuale. Pe de o parte, există control de sine și evoluție atent
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
act încarcă elementul pragmatic de raționalitate, păstrând caracterul singularității fără de care s-ar pierde legătura cu tărâmul concretului. Conștiința de sine introduce astfel un implicat condițional de care trebuie permanent să se țină seama în reperele generale ale unei activități: nuanța personal- subiectivă, referința permanentă la definiția individuală. Abia o dată cu acestea devine posibilă deschiderea către comuniunea spirituală bazată pe fundamentare și pe comprehensiune conștiente. Reflexivitatea este un însoțitor statornic al actului și îi conferă acestuia caracterul diferențial în ordinea unei colectivități
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
sunt primii dați în vileag, rolul de țapi ispășitori revenindu-le foștilor informatori (deși vinovăția acestora este reală, dar de grad secund). Una dintre primele chestiuni logice ar fi consultarea și aplicarea Codului Penal, pentru a departaja juridic categoriile foarte nuanțate de colaboratori ai Securității. În cele ce urmează voi schița o posibilă ierarhie a gradelor de vinovăție și a modurilor în care ar putea fi ele sancționate. Primul grad de vinovăție ar fi reprezentat de membrii fostului aparat de represiune
Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]
-
aplaudat sporadic. La mesajele scurte, la obiect și de mare bun-simț ale câștigătorilor absenți: Andrei Codrescu (mesaj scris, citit de Victor Rebengiuc, putea fi mai lung totuși) și Cristian Mungiu (mesaj video, concis, perfect). Ritmul serii (alert, ok) a fost nuanțat de Trio Contraste (care a cântat de la Mozart până la compoziții marca Johnny Răducanu, oferind momente delectabile dacă și numai dacă reușeai să faci abstracție de beția de lumini, culori și obiecte), dar și de fumul fără-de-care-nu-se-poate-spectacol-pe-scenele-patriei. Au lipsit, și în
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2204_a_3529]
-
efectele pe care schimbările din 1989 le-au provocat în România m-aș opri la crearea acestor așteptări și la dezamăgirea care a urmat și care a declanșat deprimante fenomene politice și sociale. Evident, constatări de acest gen ar trebui nuanțate la tot pasul; lucrurile au început să se schimbe pe parcursul acestor două decenii. Folosirea frecventă a termenului tranziție nu face decât să sublinieze procesul lent de schimbare, arătând deci că schimbarea nu a fost chiar atât de radicală, în ciuda unor
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Science/882_a_2390]