5,528 matches
-
Capitalei. Din 1866 până în 1877 colonelul S. este comandantul Legiunii a IV-a de Gardă Civică. În ultimii ani ai vieții trăiește mai mult retras. Om politic și publicist, S. se dovedește un temperament combativ, chiar pătimaș, preocupat de binele obștesc. A militat cu multă ardoare, în versuri sau în articole de presă (în „Reforma”, „Steaua Dunării”, „Dâmbovița”, „Românul” ș.a.), pentru cauza Unirii, pentru suveranitate și autonomie, clamând împotriva despotismului sau denunțând lipsa de patriotism, nu numai a adversarilor politici. Socotind
SERRURIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289646_a_290975]
-
jalea pentru tinerețea apusă, teama de moarte, dar și resemnarea dinaintea providenței. S., care își dedică volumul „patrioților” vremii, aduce un prinos de dragoste pământului Moldovei (Moldova). Totul e spus în stihuri simple, cam naive, prin care se obțin uneori (Obșteasca petrecere a carnavalului) și efecte mai notabile. SCRIERI: Fabule alcătuite în limba moldovinească, Chișinău, 1851; Alcătuirile d. Ioan Sirbu, Chișinău, 1852; Poezii, pref. L. T. Boga, Chișinău, 1938; Fabule și poezii, Chișinău, 1954.Traduceri: [I. A. Krâlov, I. I. Dmitriev
SARBU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289492_a_290821]
-
redactor-șef: Petre Ghelmez, redactor-șef adjunct: Pan Solcan, secretar de redacție: Nicolae Cristache, redactori: Dan Grigorescu, Gheorghe Milea, în ultimul colegiu de redacție figurând și Ion Pahonțu. Revista va promova obiectivele Asociației „România”, constituită în aprilie 1972 ca „așezământ obștesc pentru relațiile cu emigrația”. Orientarea T.R. este definită de Paul Anghel într-un Prolog: „Ce satisfăcuți vom fi reușind să vă ținem la curent cu ritmul prefacerilor care schimbă peisajul țării, care dau tuturor celor care ne vizitează sentimentul surprizei
TRIBUNA ROMANIEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290260_a_291589]
-
domeniu îi aparțin scrierea lui Dimitrie Cantemir Întâmplările Cantacuzineștilor și Brâncovenilor în Valahia, tălmăcita „la anul 1811, iunie 19” după prelucrarea grecească a lui Gheorghios Ioannes Zaviras (Viena, 1795), tipărită în 1845, în „Arhiva românească”, de Mihail Kogălniceanu, și Istoria obșteasca a vechii Dachiei, a Transilvaniei de acum, a Valahiei și a Moldaviei, transpusa după originalul grecesc al lui Dionisie Fotino (Viena, 1818-1819), rămasă în manuscris. O situatie aparte o reprezintă Descrierea Moldovei a lui Dimitrie Cantemir, menționată de Mihail Kogălniceanu
VARNAV-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290435_a_291764]
-
iar pentru cea universală a recurs la prelucrarea lui „Athanasie Steghiritul” după sinteză lui Louis Domairon, Leș Rudiments de l’histoire ou Idée générale et précise des peuples leș plus célèbres... (I-III, Paris, 1804), intitulată în traducere Scurtare istoriei obștești (1826-1827), si la Histoire de Charles XII de Voltaire, a cărei tălmăcire, semnalată de Kogălniceanu, s-a pierdut. Celelalte domenii sunt ilustrate de Loghica lui Condillac, tradusă în 1825 după manualul Academiei Domnești din Iași, prelucrat la 1801 de Daniil
VARNAV-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290435_a_291764]
-
București, de Societatea Literară, în care de asemenea era membru. În 1827 traducea Britannicus de Racine, piesă jucată în casele boierești, căci teatrul de la Cișmeaua Roșie nu a putut să se mențină. În 1831 face opoziție Regulamentului Organic, susținând în Obșteasca Adunare dreptul românilor de a-și alcătui singuri legile, ceea ce îi va atrage surghiunirea timp de șase luni la Mățăieni, unde avea moșie. În 1829, în „Curierul românesc”, Heliade îi publică sonetul Pacea. În același an V. trimite Ceasornicul îndreptat
VACARESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290398_a_291727]
-
lucra în sat și cu satul” Noutatea strategiei ISR, instituționalizată în 1938/1939 prin Legea serviciului social, consta în corelarea cercetării faptelor sociale cu acțiuni efective de educație civică, economică și sanitară în cadrul unor instituții renovate: căminul cultural ca asociație obștească pentru organizarea acțiunii de reformare a satului, școli țărănești și școli populare pentru educația adulților. ISR a construit un nou tip de actori sociali care îmbină cunoașterea cu experiența. Studenții, specialiștii din diferite discipline, au conlucrat autoritățile locale, zonale și
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
formă de agitație reziduală , fără finalitate ideatorie sau comportamentală. Aceste manifestări comparativ cu cele din cadrul furorului epileptic au o durată mult mai redusă, apar mai rar , iar manifestările antisociale sunt mai puțin grave. Pacienții pot provoca daune materiale ale avutului obștesc sau personal - al lor personal sau al rudelor prin cheltuieli exagerate , dezordonate , risipirea valorilor materiale. Aceste manifestări pot fi uneori simptom -semnal imediat Înaintea debutului clinic manifest al fazei maniacale sau evolutiv ca urmare a unui comportament dezinhibatdezinhibiții pulsionale și
MANIFESTĂRI AGRESIVE ÎN TULBURĂRILE AFECTIVE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Alexandra Boloş, V. Chiriţă, Roxana Chiriţă , MariaRoxana Şova , R. P. Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1471]
-
restabilirea autonomiei Basarabiei, recunoscută de țarism Încă din 1818. „Românii, care alcătuiesc peste trei pătrimi din locuitorii acestei țări, sunt ei singuri, din toate neamurile așezate În Basarabia, opriți de a se folosi neîmpiedicați de limba lor În viața lor obștească, de a-și trimite copiii la școlile lor naționale.” Românii basarabeni, se preciza mai departe, „stând neclintit pe temeiul marilor principii vestite de pe Înălțimea tronului imperial, trebuie să ne Întrunim cu toții Într-un Partid Național Democratic din Basarabia, ca să putem
MIŞCAREA NAȚIONALĂ A ROMÂNILOR BASARABENI ÎN TIMPUL DOMNIEI LUI CAROL I. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ION VARTA () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1255]
-
Românii basarabeni, se preciza mai departe, „stând neclintit pe temeiul marilor principii vestite de pe Înălțimea tronului imperial, trebuie să ne Întrunim cu toții Într-un Partid Național Democratic din Basarabia, ca să putem lupta pentru intrarea În ființă și pătrunderea În viața obștească În Basarabia, potrivit cu Împrejurările noastre deosebite”. În acest scop, „noi trebuie să ne alăturăm Întregii societăți rusești pentru a cere recunoașterea prin lege, pentru toți cetățenii Împărăției deopotrivă, fără osebire de națiune și religie, a libertăților politice și individuale (omenești
MIŞCAREA NAȚIONALĂ A ROMÂNILOR BASARABENI ÎN TIMPUL DOMNIEI LUI CAROL I. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ION VARTA () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1255]
-
pentru regimul totalitar. Orice grup mare tinde spre autoorganizare, iar într-o societate democratică structurile de putere se folosesc de această autoorganizare pentru a administra mai eficient afacerile curente. În societatea totalitară, puterea nu concepe să coopteze la gestionarea treburilor obștești persoane sau organisme care nu îi sunt supuse sau fidele. Supunerea necesită crearea unui climat și a unor măsuri care să dezagrege, atât direct, cât și indirect, orice relații sociale concurente. În mod direct, reuniunile publice sunt interzise, dacă nu
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
Italia fascistă, accentul s-a deplasat pe funcția familiei de creștere a unor copii viguroși, în spiritul moralei tradiționale. A fost interzis avortul (1936), descurajat divorțul și stimulată delațiunea între membrii familiei. Prin intervenția „organizațiilor de partid, de masă și obștești”, relațiile soț-soție, părinți-copii au fost subordonate ideologiei momentului. Duplicitatea egalității între sexe Regimurile totalitare au făcut din controlul asupra informației o prioritate, astfel că „experimentele” bolșevice din 1917-1920 au fost eliminate din istorie. Instaurarea regimurilor comuniste în statele din sud-estul
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
vara lui 1942 publicase în revista „Școala Prahovei” (din al cărei comitet făcea parte) un articol antibolșevic, Catedrala din Novotscherkask, este o vreme eliminat din învățământ. După ce își reocupă locul la catedră, încep deceniile unei neostenite activități pe plan cultural obștesc, în cenacluri, prin conferințe, întâlniri cu cititorii etc. Ecoul articolului antibolșevic îi întârzie până la șaizeci de ani și publicarea cărților: în 1968 îi apare placheta Primăvară târzie. Continuă să publice povestiri și schițe: Povestea caporalului Filip (1970), Ruinele castelului (1972
RADULESCU-LEMNARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289109_a_290438]
-
1907), dată când revista devine „organ politic”, apoi cu I. Zinveliu (1909). Articolul-program Gândul nostru arată că scopul publicației este de a „lumina poporul și a-l îndemna la o viață mai trezvie și cu mai mare interes față de trebile obștești”. În primul număr este inserată poezia Noaptea Crăciunului de G. Coșbuc; versuri vor mai semna V.B. Muntenescu, Valentin Drăgan, Antoniu Popp, St. O. Iosif, P. Grappini, Emil A. Chiffa, Theodor A. Bogdan, Petre Dulfu, Emil V. Degan ș.a. Proza e
REVISTA BISTRIŢEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289183_a_290512]
-
sau Camil Petrescu, Mihail Sadoveanu sau G. Călinescu. Chiar dacă scriitura ei se dovedește mai pretențioasă la lectură, P.-B. rămâne printre aceștia la fel de mare și la fel de vie. Este, peste orice controverse, cea mai strălucită prozatoare a literaturii române. În mijlocul tendinței obștești spre primitivitate, literatura scriitoarei se distinge prin rafinare și intelectualizare; pornește de sus și se îndreaptă în sus; e floarea unei civilizații coapte. În procesul multdiscutat al urbanizării literaturii noastre, la care cu toții ne străduim teoretic, Concert din muzică de
PAPADAT-BENGESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288667_a_289996]
-
dintâi încercare de organizare a învățământului în Țara Românească. Pentru strădania sa neobosită a fost recompensat în câteva rânduri, fiind făcut mare comis (1834), mare clucer (1841), agă (1851). A ocupat numeroase funcții administrative, iar din 1841 face parte din Obșteasca Adunare. În anul 1848 P., care fusese membru și în Comisia pentru eliberarea robilor țigani, este arestat. În 1864 domnitorul Al. I. Cuza îl numește în Consiliul de Stat. În epocă el are și o participare activă la viața culturală
POENARU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288863_a_290192]
-
precedent se aplică și în situația cînd imobilul ce urmează a fi restituit, a fost demolat pentru necesități urbanistice ori interese de stat, precum și în cazul în care imobilul a fost trecut în proprietatea unei unități cooperatiste sau unei organizații obștești. Nu au drept la despăgubiri proprietarii imobilelor ce urmează a fi restituite și care imobile au fost demolate că insalubre, sau distruse din cauza unor calamități naturale (cutremur, incendii, deplasări de terenuri, inundații, etc.). d) În cazul în care proprietarul sau
DECRET nr. 92 din 19 aprilie 1950 (*actualizat*) pentru naţionalizarea unor imobile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106118_a_107447]
-
București, 1974; Árvay Árpád, Pictorul peregrin (Carol Popp de Szathmáry), București, 1977; Babits Mihály, Poeme, pref. Szász János, București, 1977; Illyés Gyula, Poetul și porumbelul, pref. Szemlér Ferenc, București, 1977; Szilágyi Domokos, Poeme, pref. Nichita Stănescu, București, 1979; Tamási Áron, Obșteasca înviere, pref. Francisc Păcurariu, București, 1979, Abel în codru, București, 1987; Déry Tibor, Excomunicatorul, pref. Ion Ianoși, București, 1981; Rubin Szilárd, Petrecere în bârlogul lupilor, București, 1981; Dincolo de formă, introd. Kántor Lajos, București, 1981 (în colaborare); Garai Gábor, Nașterea operei
OLARIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288519_a_289848]
-
Victoria Olariu); Lucian Magdu, Confesiune, Budapesta, 1991. Repere bibliografice: Beke, Fără interpret, 455-464; H. Adrian, „Apa iubirii”, AST, 1978, 3; Alexandru Balaci, Studii și note literare, București, 1979, 251-257; Ion Ianoși, Convergențele poeziei, CNT, 1979, 23; Mircea Zaciu, Tamási Áron, „Obșteasca înviere”, RL, 1980, 6; Dicț. scriit. rom., III, 514-517. I.D.
OLARIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288519_a_289848]
-
frontierelor conform Tratatului de la Paris (1856), precum și din alte, nu puține, comisii. În 1855 pleacă pentru prima oară în Apus, la Berlin, apoi la băile de la Ems, să-și îngrijească sănătatea. În 1860 e ales reprezentant al marilor proprietari în Obșteasca Adunare. La mișcarea din 1848 nu a luat parte, deși nu era un adept al regimului lui Mihail Sturdza. Rămânea însă refractar la ideea schimbărilor survenite prin violență. Transformările, după N., trebuie să se producă treptat, de aceea el și
NEGRUZZI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288415_a_289744]
-
satelor (Teremia Mare, Beliț, Sânnicolau Mare), percepția performanțelor scriitorilor timișoreni În profil zonal, consecințele politehnizării Învățământului pe termen mediu ș.a. Aceste teme, valabile și azi, au fost aprobate de U.T.C. În acea perioadă când eu aveam aceste obligații absolut obștești (adică fără nici o plată!) dar autoritățile locale (secretar U.T.C., Cioarec Ion) au interzis publicarea lor pe motiv că erau preaă ,,direct și la obiect” făcuteă Nu fac caz de treaba asta; din contră, vreau să subliniez că cine a
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
urmează pentru a stabili adevărurile cu care se Îndeletnicește. Istoria nu pare a fi fost primită În corpul științei decât prin hatâr, și nu prin convingere. Această predominare a științelor pozitive, În alcătuirea manualului, reiese chiar din Împrejurarea că introducerea obștească asupra naturii științei nu i-a fost Încredințată unui filosof, ci unui reprezentant al științelor pozitive, D.E. Picard, care, date fiind ideile curgătoare asupra caracterului cunoștinței științifice, nu putea face altfel decât a expune principiile ce convin acestor științe, fără
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
nostru” (p. 11). Ideea de lege este redată adeseori prin alți termeni ca: principiu, teorie concept, postulat, ipoteză sau formă, ceea ce explică pentru ce termenul lege se Întâlnește mai rar. Așa, tot d1 Picard ne zice că „Într-un chip obștesc se cere de la o teorie ca să fie simplă”, apoi, Înlocuind cuvântul teorie prin lege, urmează mai departe: „Înaintea unei legi simple, credem mai puțin În putința unei erori” (pp. 17-18). D1 Bouasse susține, de altă parte, că „principiile fundamentale slujesc
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
aceste generalizări ca mijloc de a Înțelege faptele individuale. Spre pildă, dl Picard susține că „noi constatăm faptele prin observare și experiență și, legând laolaltă faptele una de alta, prin relații nemijlocite, ajungem la niște noțiuni de un ordin mai obștesc care dau explicarea unui număr nesfârșit de fenomene” (p. 12). Dl Bouasse, la Întrebarea ce-și pune: „Ce este oare a explica?”, răspunde: „Nu este altceva decât a face să intre un fapt Într-o formă. Faptul este explicat când
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
le aplicăm observarea și experiența, care decurg din fapte, spre a vedea dacă acestea din urmă confirmă acele principii. Este netăgăduit că cea dintâi funcție, facultatea prevederii, este totdeauna făcută cu putință prin posesiunea legilor. Îndată ce s-a descoperit modul obștesc de producere a unui fenomen, se poate prevedea și prezice Îndeplinirea lui viitoare, care se va Înfăptui Îndată ce condițiile În care el apare se vor reproduce. Eclipsele, trecerea planetelor mai apropiate de Soare decât Pământul pe discul astrului central, lungirea
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]