3,655 matches
-
comun rămâne defectul insulinosecretor, care este și cel ce definește T2DM. Factorul care le diferențiază (și care explică diferențele de echilibru metabolic, tulburările metabolice asociate, frecvența complicațiilor cronice) este gradul suplimentar de solicitare a funcției ?-celulare în forma asociată cu obezitate (prin producția de adipokine și prin efectul de masă). Frecvența mare a componentelor sindromului insulinorezistenței în primul fenotip (cel supraponderal) justifică în cea mai mare măsură diferențele clinice și metabolice menționate. 6.3.3. T2DM la copil Până cu două
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92233_a_92728]
-
T2DM. Deși în creștere, T2DM la copil este, totuși, o prezență rară în populația noastră. În unele populații din Asia sau America, frecvența acestei forme pare a fi mult mai mare. Oricum, T2DM la copil se asociază aproape invariabil cu obezitatea. Întrucât obezitatea la copil a crescut foarte mult și la noi în țară în ultimele două decenii, ne putem aștepta ca și frecvența acestei forme de diabet să fie în creștere. Principala cauză a obezității la copil trebuie căutată în
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92233_a_92728]
-
în creștere, T2DM la copil este, totuși, o prezență rară în populația noastră. În unele populații din Asia sau America, frecvența acestei forme pare a fi mult mai mare. Oricum, T2DM la copil se asociază aproape invariabil cu obezitatea. Întrucât obezitatea la copil a crescut foarte mult și la noi în țară în ultimele două decenii, ne putem aștepta ca și frecvența acestei forme de diabet să fie în creștere. Principala cauză a obezității la copil trebuie căutată în stilul de
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92233_a_92728]
-
se asociază aproape invariabil cu obezitatea. Întrucât obezitatea la copil a crescut foarte mult și la noi în țară în ultimele două decenii, ne putem aștepta ca și frecvența acestei forme de diabet să fie în creștere. Principala cauză a obezității la copil trebuie căutată în stilul de viață (alimentație hipercalorică și sedentarismul impus de dezvoltarea fără precedent a modalității de imobilizare a copiilor în fața ecranelor TV sau a jocurilor electronice portabile sau pe calculator). Importanța deosebită a mutațiilor alimentare pentru
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92233_a_92728]
-
asociată cu o creștere a debitului hepatic de glucoză (74). Determinanții genetici ai insulinorezistenței sunt căutați cu insistență din ce în ce mai mare. Mai multe cercetări analizate recent de Goodarzi și col. (21) indică o asociere între unele componente de bază ale insulinorezistenței (obezitatea, dislipidemia, hipertensiunea) cu polimorfismul unui singur nucleotid al genei candidate a LPL (lipoproteinlipaza). Unele modificări de asociere în structura genei studiate pentru o transmitere de tip haplotip a putut evidenția o relație pozitivă cu insulinorezistența, cel puțin în populația mexican-americană
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92233_a_92728]
-
chimici și peptide stimulatorii sau inhibitorii. Calea melanocortinei, prin intermediul căreia acționează central leptina (Blucher și col., Diabetes, 2004) a fost demonstrată ca operantă prin anularea genei POMAC (pro-opio-melanocortinei) la șoareci, prin inginerie genetică. Acești șoareci dezvoltă rapid hiperfagie, hiperinsulinemie și obezitate. În plus, agoniștii receptorilor melanocortinei pot influența expresia receptorilor adiponectinei, mediind astfel apariția insulinorezistenței (Blucher și col., Diabetes, 2004). Intervenția peptidelor produse periferic și acționând central de tip Grelină (68) sau Agouti (83) au fost studiate ca potențiali mediatori ai
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92233_a_92728]
-
14, 45, 57). Subgrupul principal de gravide cu DG este caracterizat prin progresia postpartum către T2DM. El prezintă o mare heterogenitate din punct de vedere al susceptibilității genetice pentru T2DM și al fenotipurilor clinice. Majoritate gravidelor din acest grup prezintă obezitate dinainte de sarcină sau o creștere importantă în greutate pe parcursul sarcinii. Gradul de obezitate postpartum, mai ales al celei abdominale, este determinantul major al sensibilității la insulină postpartum, iar obezitatea ce precede sarcina, un indicator al suprasolicitării funcției β-celulare dinainte de sarcină
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92233_a_92728]
-
postpartum către T2DM. El prezintă o mare heterogenitate din punct de vedere al susceptibilității genetice pentru T2DM și al fenotipurilor clinice. Majoritate gravidelor din acest grup prezintă obezitate dinainte de sarcină sau o creștere importantă în greutate pe parcursul sarcinii. Gradul de obezitate postpartum, mai ales al celei abdominale, este determinantul major al sensibilității la insulină postpartum, iar obezitatea ce precede sarcina, un indicator al suprasolicitării funcției β-celulare dinainte de sarcină. Obezitatea abdominală reprezintă un factor de risc mai important pentru T2DM decât IMC
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92233_a_92728]
-
T2DM și al fenotipurilor clinice. Majoritate gravidelor din acest grup prezintă obezitate dinainte de sarcină sau o creștere importantă în greutate pe parcursul sarcinii. Gradul de obezitate postpartum, mai ales al celei abdominale, este determinantul major al sensibilității la insulină postpartum, iar obezitatea ce precede sarcina, un indicator al suprasolicitării funcției β-celulare dinainte de sarcină. Obezitatea abdominală reprezintă un factor de risc mai important pentru T2DM decât IMC-ul (13). Scăderea în greutate reduce riscul de apariție al T2DM, în timp ce obezitatea persistentă sau câștigul
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92233_a_92728]
-
dinainte de sarcină sau o creștere importantă în greutate pe parcursul sarcinii. Gradul de obezitate postpartum, mai ales al celei abdominale, este determinantul major al sensibilității la insulină postpartum, iar obezitatea ce precede sarcina, un indicator al suprasolicitării funcției β-celulare dinainte de sarcină. Obezitatea abdominală reprezintă un factor de risc mai important pentru T2DM decât IMC-ul (13). Scăderea în greutate reduce riscul de apariție al T2DM, în timp ce obezitatea persistentă sau câștigul în greutate postpartum cresc acest risc. O altă caracteristică ce predispune femeile
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92233_a_92728]
-
insulină postpartum, iar obezitatea ce precede sarcina, un indicator al suprasolicitării funcției β-celulare dinainte de sarcină. Obezitatea abdominală reprezintă un factor de risc mai important pentru T2DM decât IMC-ul (13). Scăderea în greutate reduce riscul de apariție al T2DM, în timp ce obezitatea persistentă sau câștigul în greutate postpartum cresc acest risc. O altă caracteristică ce predispune femeile la DG și apoi la T2DM este statura mică (5). La baza acestei ipoteze stă constatarea că statura mică se datorează subnutriției din perioada fetală
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92233_a_92728]
-
Branchtein și col. (5) au constatat că statura mică se asociază cu DG doar la femeile ce au masa grasă totală a corpului crescută, ceea ce sugerează că „metabolismul economicos” crește riscul de apariție al DG doar dacă se asociază cu obezitatea, apărută mai târziu în cursul vieții. Influența dietei mamelor asupra expresiei genice β-celulare a descendenților a fost recent demonstrată experimental la animal. Alte caracteristici clinice asociate cu risc crescut de DG și T2DM postpartum sunt: - etnia: influențează prevalența, vârsta la
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92233_a_92728]
-
slabi cu DZ. Informațiile existente sugerează că numărul receptorilor insulinici, ca și afinitatea acestora pentru insulină sunt normale, dar activitatea kinazică a receptorilor este anormală. Factori neuroendocrini: modificările legate de vârstă din nucleul hipotalamic ventromedial pot fi asociate atât cu obezitatea, cât și cu intoleranța la glucoză (11). Leptina, produsă la nivelul adipocitelor, cu rol de adipostat via hipotalamus, este alt candidat ce acționează direct, pe calea axului neuroendocrin sau indirect, periferic, prin creșterea oxidării acizilor grași (82), creșterea activității fizice
Tratat de diabet Paulescu by Carmina Alexandru, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92225_a_92720]
-
principală procesul de îmbătrânire la care se adaugă diferiți factori favorizanți (74). O creștere a insulinorezistenței cu vârsta apare la aproape toți indivizii, modificări marcate fiind observate mai ales la cei cu predispoziție genetică sau factori de risc pentru DZ (obezitate, activitate fizică redusă etc.). Totuși, cele mai multe persoane cu insulinorezistență nu dezvoltă DZ și de aceea se presupune că insulinorezistența per se nu este suficientă pentru a conduce la DZ dacă nu se asociază cu o secreție deficitară de insulină (39
Tratat de diabet Paulescu by Carmina Alexandru, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92225_a_92720]
-
fi explicate prin mutații genice ce produc modificări la diferitele niveluri de acțiune ale insulinei (receptorul insulinic, GLUT 4, hexokinaza II etc.). Mult mai frecvenți, dar și mai puțin cunoscuți, sunt alți factori diabetogeni incluzând: etnia, activitatea fizică, aportul dietetic, obezitatea, obezitatea abdominală. Cu vârsta s-a observat și o scădere a numărului transportorilor GLUT 4 în mușchi (50), ce poate contribui la apariția insulinorezistenței. Alte mecanisme mult studiate au fost: defectele ce pot apărea la diferite niveluri ale căilor de
Tratat de diabet Paulescu by Carmina Alexandru, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92225_a_92720]
-
explicate prin mutații genice ce produc modificări la diferitele niveluri de acțiune ale insulinei (receptorul insulinic, GLUT 4, hexokinaza II etc.). Mult mai frecvenți, dar și mai puțin cunoscuți, sunt alți factori diabetogeni incluzând: etnia, activitatea fizică, aportul dietetic, obezitatea, obezitatea abdominală. Cu vârsta s-a observat și o scădere a numărului transportorilor GLUT 4 în mușchi (50), ce poate contribui la apariția insulinorezistenței. Alte mecanisme mult studiate au fost: defectele ce pot apărea la diferite niveluri ale căilor de transmitere
Tratat de diabet Paulescu by Carmina Alexandru, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92225_a_92720]
-
și exacerbarea semnalului inhibitorilor ce duce la creșterea transducției semnalului prin fosforilarea proteinelor. Creșterea acizilor grași circulanți, observată la obezi, poate inhiba preluarea de glucoză mediată de insulină pe calea ciclului Randle (14) și contribuie la insulinorezistența din DZ și obezitate. Hiperglicemia, pe lângă alterarea secreției de insulină, inhibă reversibil și preluarea glucozei pe calea hexozaminei (70) cu inhibarea translocării induse de insulină a GLUT 4. Citokinele TNF α (92) au de asemenea efect inhibitor pe preluarea de glucoză. Factorii de mediu
Tratat de diabet Paulescu by Carmina Alexandru, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92225_a_92720]
-
fizic regulat, fără a produce modificări în masa lipsită de grăsimi a corpului, reduce insulinorezistența (41). Totuși, se pare că nivelul ameliorării sensibilității la insulină de către activitatea fizică diminuă cu vârsta. Modificări în compoziția corpului: T2DM se asociază puternic cu obezitatea la orice vârstă. Persoanele obeze sau supraponderale între 45-75 de ani au un risc de 3,8 ori mai mare de a face T2DM decât cele cu greutate normală. Principala cauză o constituie creșterea masei grase totale a organismului, între
Tratat de diabet Paulescu by Carmina Alexandru, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92225_a_92720]
-
și în țesuturile slabe, cum ar fi mușchii scheletici (9). Cu vârsta crește și dispoziția centrală a grăsimilor (42) la ambele sexe, dar în timp ce la bărbați această modificare este lent progresivă, la femei avem o creștere rapidă după menopauză (100). Obezitate abdominală este mai strâns legată de insulinorezistență decât masa grasă totală a organismului, fiind parte importantă a „sindromului grăsimii viscerale” ce leagă vârsta, ateroscleroza, intoleranța la glucide, dislipidemia și HTA de insulinorezistență. Lipoliza la nivelul țesutului adipos duce la creșterea
Tratat de diabet Paulescu by Carmina Alexandru, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92225_a_92720]
-
În ceea ce privește pacienții vârstnici, studiile populaționale au arătat că mai mult de 80% dintre aceștia sunt tratați inadecvat (6). Lor li se adaugă cei nediagnosticați, ce se estimează a reprezenta mai mult de 35-50% din totalul pacienților cu DZ. Vârsta înaintată, obezitatea centrală, lipsa activității fizice, reprezintă o parte din factorii ce influențează negativ obținerea și menținerea unui control glicemic adecvat. La vârstnici IGT / IFG / hiperinsulinismul se asociază independent cu declinul funcțiilor cognitive (108), hiperinsulinemia fiind factor de risc pentru demență (98
Tratat de diabet Paulescu by Carmina Alexandru, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92225_a_92720]
-
de tipul vitaminelor C și E, Mg, Zn trebuind luată în considerație (64). O scădere în greutate progresivă și moderată este necesară la vârstnicii obezi (3, 7, 48, 88). Restricțiile calorice severe trebuie însă evitate chiar și la cei cu obezitate marcată. La pacienții vârstnici restricția calorică este dificil de realizat, deoarece modificarea obiceiurilor alimentare sedimentate de-a lungul unei întregi vieți este extrem de greu de obținut. Mai mult, modificările ciclice în greutate, secundare unor încercări repetate eșuate de a scădea
Tratat de diabet Paulescu by Carmina Alexandru, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92225_a_92720]
-
în comparație cu cei cu funcție renală păstrată, prevalența factorilor de risc comuni pentru boala cardiovasculară și pentru progresia bolii renale cronice este crescută; în investigația lui Culleton și col. [1999], atât prevalența diabetului zaharat, cât și a hipertensiunii arteriale, dislipidemiei și obezității, a fost net crescută la subiecții cu funcție renală ușor diminuată. Insuficiența cardiacă cronică la pacienții cu boală renală cronică în stadiul terminal (dialitic) Insuficiența cardiacă cronică reprezintă cea mai frecventă afecțiune cardiovasculară la pacienții cu insuficiență renală cronică terminală
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
pacienții cu diabet zaharat pare sa fie dublă față de cea de la nediabetici. Folosind criteriile de definiție a HTA, circa 50% dintre pacienții cu T2DM nou descoperit sunt hipertensivi (27). Prevalența este mai mare la femei decât la bărbați, probabil datorită obezității, deși această diferență persistă și după corecția efectuată pentru indicele masei corpului. Studiul MRFIT (Multiple Risk Factor Intervention Trial) a arătat că HTA sistolică, colesterolul crescut și fumatul sunt predictori independenți ai mortalității la pacienții diabetici de sex masculin. Studiul
Tratat de diabet Paulescu by Ovidiu Brădescu, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92264_a_92759]
-
de catecholamine circulante este scăzut iar răspunsul secretor al acestora la schimbarea de postură este inadecvat. Relația HTA cu sindromul dismetabolic. Hipertensiunea din T2DM apare într-un context clinic care asociază de regulă una sau mai multe din următoarele tulburări: obezitatea (mai ales cea abdominală), dislipidemia (scăderea HDL-colesterolului, creșterea trigliceridelor serice și a LDL-colesterolului), anomalii ale coagulării, toleranța alterată la glucoză și altele, reunite în cadrul sindromului dismetabolic. Acesta are ca substrat patogenetic insulinorezistența (de unde și numele de „sindromul insulinorezistenței”) și precede
Tratat de diabet Paulescu by Ovidiu Brădescu, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92264_a_92759]
-
și altele, reunite în cadrul sindromului dismetabolic. Acesta are ca substrat patogenetic insulinorezistența (de unde și numele de „sindromul insulinorezistenței”) și precede adesea și cu mult timp înainte, uneori până la 5-10 ani, apariția diabetului. Patogenia HTA este în bună parte legată de obezitate, care determină creșterea debitului cardiac și stimularea activității adrenergice, mecanism care, în timp, conduce la creșterea valorilor TA. La rândul ei, insulinorezistența se manifestă, printre altele, prin creșterea nivelului de acizi grași liberi (AGL) circulanți ceea ce promovează activitatea 1-adrenergică cu
Tratat de diabet Paulescu by Ovidiu Brădescu, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92264_a_92759]