56,980 matches
-
în păr și tristeți ascunde-n zâmbet. Numai cugetu-i rămâne curat, ca cel de fecioară. Să se dăruie-n destine, cu simbol de primăvară. Dar sentimente materne cu nostalgii de părinte, se pierd în noapte eternă, printre ronduri de morminte. Obicei să nu dispară din tradiții populare, vin în orice primăvară, simbolice mărțișoare. De 1 Martie, din vol.,,Tradiții creștine și ritualuri populare românești" Autor Maria Filipoiu Referință Bibliografică: SIMBOLUL MĂRȚOȘORULUI / Maria Filipoiu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1516, Anul
SIMBOLUL MĂRȚOȘORULUI de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1516 din 24 februarie 2015 by http://confluente.ro/maria_filipoiu_1424772605.html [Corola-blog/BlogPost/382727_a_384056]
-
în perimetrul cinematografului Patria, era locul de promenadă a celor care își etalau toaletele, precum doamne îmbrăcate din „pachet”, sau domnii cu dare de mâna care „făceau” străinătatea. Mai puteai observa vânturându-se prin zonă și câțiva tineri gigolo - de obicei studenți - în căutare de doamne purii cu bani! Peste tot te loveai de bișnițarii de bilete de cinema care vindeau la dublu sau la triplu un bilet, mai ales când juca un film „mișto" de capă și spadă, avându-l
DECENIUL ŞAPTE. BULEVARDUL MAGHERU, BUCUREŞTI. de GEORGE ROCA în ediţia nr. 981 din 07 septembrie 2013 by http://confluente.ro/George_roca_deceniul_sapte_george_roca_1378505679.html [Corola-blog/BlogPost/364369_a_365698]
-
ales pentru restaurantul elegant și spațios, unde performau orchestre de valoare precum „Guido Manusardi". De la intrare erai întâmpinat de un portar în uniformă de „general” care pentru 5 lei te ducea la cea mai bună masă din local... unde de obicei trona o plăcuță cu mențiunea „Rezervat”. Pe mica scenă-podium a restaurantului s-au perindat și s-au lansat foarte mulți cântăreți... precum Angela Similea-Movileanu, Angela Taxieru, Marian Munteanu, Aurelian Andreescu, Doina Cărpiniș, Antonio Furnari, Stela Enache... Într-o seară a
DECENIUL ŞAPTE. BULEVARDUL MAGHERU, BUCUREŞTI. de GEORGE ROCA în ediţia nr. 981 din 07 septembrie 2013 by http://confluente.ro/George_roca_deceniul_sapte_george_roca_1378505679.html [Corola-blog/BlogPost/364369_a_365698]
-
modial la lupte greco-romane Gică Berceanu poreclit Piticu. Când băieții erau în bani... făceau cinste la toată lumea prezentă „La Chinezu”... indiferent dacă erau cunoscuți sau nu. Erau invitate la o prăjitură chiar și puștioaicele de la geamuri. Asta se întâmpla de obicei când se lua câte un titlu de campion și sportivul era remunerat cu premii în bani! Atunci era veselie, ce mai... un adevărat bairam. Ca din pământ apărea și fostul boxer, poetul boem Teodor Pîcă, improvizând sărbătoritului un catren contra
DECENIUL ŞAPTE. BULEVARDUL MAGHERU, BUCUREŞTI. de GEORGE ROCA în ediţia nr. 981 din 07 septembrie 2013 by http://confluente.ro/George_roca_deceniul_sapte_george_roca_1378505679.html [Corola-blog/BlogPost/364369_a_365698]
-
din imediata apropiere a casei noastre. După ce a bsolvit-o a trebuit să lucreze conform angajamentului de la înscriere la întreprinderea care patrona școala.La scurt timp după ce s-a angajat a cunoscut-o pe mama. În orașul nostru, pe atunci era obiceiul ca cei mai tineri să se plimbe seara pe o stradă din centrul orașului, unde se întîlneau cu prietenii sau se legau prietenii noi, Filarmonica era amplasată pe această stradă și la fiecare tură, plimbăreți treceau prin fața ei.Intr-o
JURNALUL UNUI VIOLONIST de DAN PETRESCU în ediţia nr. 1611 din 30 mai 2015 by http://confluente.ro/Redactia--Autori/Dan_Petrescu.html [Corola-blog/BlogPost/353186_a_354515]
-
bărbați care erau văduvi, aveau copii de crescut, dar mi-am jurat că trebuie să-ți păstrez numele, să nu ți-l terfelesc, să fiu cinstită. Înțelegi?A simțit cum mâna Lenei îl apucase de umăr și-l zgâlțâia, un obicei al ei pe care-l avea atunci când voia să te convingă că cele ce-ți spune ea sunt lucruri adevărate. Andrei s-a retras și a-ncercat să-i îndepărteze mâna. - Asta numești tu cinste? Eu veneam să te văd
A ULTIMA SPOVEDANIE de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 961 din 18 august 2013 by http://confluente.ro/Partea_a_iv_a_ultima_spovedan_marin_voican_ghioroiu_1376808093.html [Corola-blog/BlogPost/364425_a_365754]
-
caută de a se stabili care într-adevăr s-au convertit și care vine în această Biserică numai ca într-un refugiu. În orice caz, ei sunt bine primiți, dar supravegheați pentru a nu introduce o linie străină Bisericii. De obicei, acești foști legionari au o conduită exemplară”, iar despre părerea episcopilor catolici cu privire la această problemă, același Agenor preciza că „orice religie te duce atunci când o practici la adevăr și adevărul te va duce la Biserica catolică, singura adevărată” (Ibidem, f.
ANUL COMEMORATIV AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” CÂTEVA REFERINŢE DESPRE BISERICA ORTODOXĂ ROMÂNĂ ŞI SECURITATEA, ÎN PERIOADA REGIMULUI COMUNIST... PARTEA A II A de STELIAN GOMBOŞ î by http://confluente.ro/stelian_gombos_1485512182.html [Corola-blog/BlogPost/344375_a_345704]
-
acceptat cu entuziasm și a întrebat ce program va avea în România. I s-a spus că programul a fost aranjat de reprezentatul lor din București. Ea atunci s-a interesat: - O fi vr-un moș nesuferit, că așa arată de obicei negustorii „grei”. - Din contră, e un tip în floarea vârstei, drăguț (despre mine era vorba!), care o să-ți placă în mod sigur! - Abia aștept să-l văd! Ce bine-mi pare, că de mult doream să văd România. „Goya” avea
EU ŞI... BRIGITTE BARDOT de OVIDIU CREANGĂ în ediţia nr. 776 din 14 februarie 2013 by http://confluente.ro/Ovidiu_creanga_eu_si_br_ovidiu_creanga_1360847776.html [Corola-blog/BlogPost/351887_a_353216]
-
glas unor formulări incisive și precise. Un om de o bunătate deplină”. Pictorul, omul politic Eugen Mihăescu a amintit de curând cutremurătoarea întâlnire cu filozoful, în ultimele zile ale vieții sale: „În vara lui ’94 m-am dus, ca de obicei atunci când mă aflam la Paris, să-l iau pe Cioran la o plimbare în grădina Luxembourg. Pentru că nu răspundea nimeni la sonerie, l-am căutat pe librarul din colț ca să-l întreb dacă știe ceva de maestru. Mi-a spus
EMIL CIORAN DINCOLO DE CULMILE DISPERĂRII de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1637 din 25 iunie 2015 by http://confluente.ro/vavila_popovici_1435181901.html [Corola-blog/BlogPost/352960_a_354289]
-
Acasa > Poezie > Vremuri > LUMEA E CU SIGURANȚĂ REA Autor: Florica Gomboș Publicat în: Ediția nr. 1925 din 08 aprilie 2016 Toate Articolele Autorului LUMEA E CU SIGURANȚĂ REA Lumea e cu siguranță rea... (pentru averi, de obicei) o cârtiță ce-și țipă afară spiritul... o mie la leu și dispune de soarta fratelui său, îi pune pauze la răni căci moartea miroase a trădare... dificilă viață când lacrimile devin universitare, balanța dragostei e cu susu-n jos, inocența
LUMEA E CU SIGURANŢĂ REA de FLORICA GOMBOȘ în ediţia nr. 1925 din 08 aprilie 2016 by http://confluente.ro/florica_gombos_1460097186.html [Corola-blog/BlogPost/381446_a_382775]
-
acasă un obiect, după care să comparăm cu cea pe care am avea-o în cazul în care un prieten uituc ar face același lucru. Puțini dintre noi s-ar gândi să ocărască un adult cu tonul care este de obicei folosit cu copiii: Ce este în neregulă cu tine? De câte ori să-ți spun să te uiți în jur după lucrurile tale înainte să pleci? Crezi că n-am altceva mai bun de făcut?“. O perspectivă (aparent) la îndemână, dar totuși
Data viitoare când vei mai țipa la copilul tău „obraznic”, imaginează-ți cum reacționezi când șeful tău ridică tonul într-o ședință by https://republica.ro/data-viitoare-cand-vei-mai-tipa-la-copilul-tau-zobraznic-imagineaza-ti-cum-reactionezi-cand-seful-tau [Corola-blog/BlogPost/338719_a_340048]
-
alți colindători. Privea cu atenție fețele fiecăruia, fie băieți, fie fetițe, examinându-le trăsăturile. Căuta cu disperare chipul lui Sorinel...Se-ntunecase de tot și colindătorii nu mai veneau... A aprins luminile în toată casa, a pregătit masa ca de obicei și a-nceput să se-nvârte fără rost, trecând dintr-o cameră în alta. A pus la masă patru scaune: - Acolo stă mămica, dincolo tăticu, lângă mine Sorinel...dar dacă vrea să stea lângă tăticu? Se crede bărbat, de!.. Și
CAP. 5 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 2222 din 30 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/nastase_marin_1485803370.html [Corola-blog/BlogPost/383081_a_384410]
-
cu forme legale”, Și ea dorea din suflet să i se dea. Dar tot cu acele „forme legale” Iată cum „formele legale” complică viața în comunitățile mai mici în care se mai respectă. Orășenii au pierdut de mult aceste bune obiceiuri. Să le fie de bine! Anica se duse în cabină și reveni după câteva clipe bune într-un costum de baie mini și cu două sanvișuri uriașe. Le-au păpat cu poftă apoi au sărit în apă direct de pe puntea
DOUĂ GRADE DE LIBERTATE ŞI UN PRIETEN de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1643 din 01 iulie 2015 by http://confluente.ro/emil_wagner_1435761982.html [Corola-blog/BlogPost/369773_a_371102]
-
Dar de ce nu ne spui care este acesta, scriitorașule?!” zise, nemulțumit acesta. Dădu iarăși peste paragrafe cu Tudor Cristache: „ -Grupul acela era alcătuit din patru borfași. Unul însă avea pretenția de șef. Mergea apăsat, cu mâinile la spate și avea obiceiul de a mesteca gumă. Ce vreți? i-am întrebat. Am înțeles că ați mai fost pe aici. - Sper să ne înțelegem, începu cel mai tânăr. - Mai precis? - Dorim, interveni șeful lor, să-ți cumpărăm, periodic, câte un tablou pe care
PROMISIUNEA DE JOI (XVIII) de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 906 din 24 iunie 2013 by http://confluente.ro/Promisiunea_de_joi_xviii_gina_zaharia_1372102163.html [Corola-blog/BlogPost/363869_a_365198]
-
ușoară dacă ești dincolo! Să-ți mai amintești de mine dacă mai viețuiești!” Prima dragoste, realitate sau vis, a fost celebrată în pur spirit tradițional creștinesc. Întreaga povestire este o baie de românism bucovinean cu tradițiile și superstițiile sale, cu obiceiuri de sărbători și mitologii rurale de un farmec incontestabil, dar și cu modernitatea unui limbaj cult glisat pe devenirea unui intelectual cu rădăcini sătești. C. T. Ciubotaru este un prozator efervescent, cu o cultură filologică care-i asigură verva unui narator
CONSTANTIN T. CIUBOTARU- DOR DE BUCOVINA de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 2165 din 04 decembrie 2016 by http://confluente.ro/cristina_stefan_1480835435.html [Corola-blog/BlogPost/379121_a_380450]
-
vreodată, o să‑i strige ăla exact când îi va fi lumea mai dragă și adio căsnicie după o treabă de asta. Se zice că în vremurile de azi nu mai au bărbații pretenții de feciorie la miresele lor, cum era obiceiul când m‑am însurat eu. Dar fata mea nu are avere. Că după asta se uită băieții acum. Bani, vilă și mașină. Fecioria era singura ei șansă să găsească un bărbat care s‑o aprecieze și s‑o iubească. Of
CHEMAREA DESTINULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 287 din 14 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Chemarea_destinului.html [Corola-blog/BlogPost/356464_a_357793]
-
voce plăcută, în care se regăseau nuanțe ca de la mamă la copil, l‑a întrebat, mai mult din dorința de a‑l liniști decât din pură curiozitate: - Este un caz dificil, de ai venit atât de târziu? - Iubito, ca de obicei, până la un punct, toate cazurile noastre sunt dificile... De data asta este ceva care‑mi trece prin cap și‑mi scapă la fel de repede precum apare. Să fie semne de bătrânețe, ce zici? i‑a răspuns el cu puțin umor, dar
CHEMAREA DESTINULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 287 din 14 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Chemarea_destinului.html [Corola-blog/BlogPost/356464_a_357793]
-
de persoanele sensibile (copii și fetele tinere). Exista credința conform căreia, acest mărțișor aducea noroc și fericire. Mărțișoarele se oferă de către bărbați tinerelor fete sau doamnelor dar pot fi oferite și de către fete prietenelor, mamelor, bunicilor. În Moldova se practică obiceiul ca fetele să dăruiască la rândul lor mărțișoare bărbaților. În trecut, el era confecționat de către mame, care adăugau la șnurul bicolor, împletit din fire de lână (stramatură), câte o monedă de argint sau chiar de aur și-l legau la
POVESTEA MĂRŢIŞORULUI ŞI A ZILEI DE 8 MARTIE de GEORGETA NEDELCU în ediţia nr. 426 din 01 martie 2012 by http://confluente.ro/Georgeta_nedelcu_povestea_martisoru_georgeta_nedelcu_1330646220.html [Corola-blog/BlogPost/365234_a_366563]
-
sănătoși, precum argintul, și roșii la față, precum culoarea roșie din șnur. Fetele își atârnau firul împletit la gât, în credința că nu vor fi arse de soare vara, conform zicalei: ,, Cine poartă mărțișoare / Nu va fi pârlit de soare”. Obiceiul mărțișorului, simbol ancestral al unui vechi scenariu de înnoire a timpului în pragul primăverii, este legat, conform tradiției, de momentul morții și nașterii simbolice a unei zeități feminine autohtone - Baba Dochia. Mărțișor este și denumirea populară a lunii martie, luna
POVESTEA MĂRŢIŞORULUI ŞI A ZILEI DE 8 MARTIE de GEORGETA NEDELCU în ediţia nr. 426 din 01 martie 2012 by http://confluente.ro/Georgeta_nedelcu_povestea_martisoru_georgeta_nedelcu_1330646220.html [Corola-blog/BlogPost/365234_a_366563]
-
cifrei 8 de care se atârnau monede din aur și argint. Legenda spune că între 1 si 9 martie, ,,Zilele babelor”, baba Dochia toarce lângă oi, îmbrăcată în nouă cojoace pe care le scutură unul câte unul în fiecare zi. Obiceiul spune că mărțișorul trebuie ținut 9-12 zile, apoi să fie atârnat într-un pom înflorit pentru a aduce noroc și bunăstare celei care l-a purtat. În zona Dobrogei, tradițiile românești spun că mărțișorul trebuie să fie purtat până la venirea
POVESTEA MĂRŢIŞORULUI ŞI A ZILEI DE 8 MARTIE de GEORGETA NEDELCU în ediţia nr. 426 din 01 martie 2012 by http://confluente.ro/Georgeta_nedelcu_povestea_martisoru_georgeta_nedelcu_1330646220.html [Corola-blog/BlogPost/365234_a_366563]
-
înflorit pentru a aduce noroc și bunăstare celei care l-a purtat. În zona Dobrogei, tradițiile românești spun că mărțișorul trebuie să fie purtat până la venirea berzelor ca mai apoi să fie aruncat spre înaltul cerului. În zona Bihorului există obiceiul ca fetele să se spele cu apă de ploaie pentru a fi mai sănătoase și mai frumoase. În Banat, datina spune că fetele nemăritate care se spală cu apă adunată de pe frunzele fragilor din pădure se vor mărita în anul
POVESTEA MĂRŢIŞORULUI ŞI A ZILEI DE 8 MARTIE de GEORGETA NEDELCU în ediţia nr. 426 din 01 martie 2012 by http://confluente.ro/Georgeta_nedelcu_povestea_martisoru_georgeta_nedelcu_1330646220.html [Corola-blog/BlogPost/365234_a_366563]
-
sau prins în piept cu convingerea că toate dorințele se vor împlini. Decâtva timp, semnificația mărțișorului s-a pierdut odată cu trecerea anilor. În comunitățile tradiționale bucovinene fetele ofereau cu multă bucurie mărțișorul, în ziua de 1 martie, flăcăilor din sat, obicei care s-a păstrat până astăzi. Mărțișorul era purtat de către copii timp de 12 zile sau până la anumite sărbători de primăvară (Mucenici, Blagovistenie, Florii, Sfintele Paști), până la înflorirea pomilor fructiferi sau a unor arbuști precum măceșul. În alte locuri, mărțișorul
POVESTEA MĂRŢIŞORULUI ŞI A ZILEI DE 8 MARTIE de GEORGETA NEDELCU în ediţia nr. 426 din 01 martie 2012 by http://confluente.ro/Georgeta_nedelcu_povestea_martisoru_georgeta_nedelcu_1330646220.html [Corola-blog/BlogPost/365234_a_366563]
-
Mărțișoarele din zilele noastre sunt confecționate manual sau sunt procurate din magazine, fiind compuse tot din două fire alb-roșii, împletite din mătase, la care se agață mici pandantive artizanale (mărgelele frumos colorate, ceramica și florile) care simbolizează norocul, sănătatea, iubirea, obiceiul pierzându-și mult din semnificațiile inițiale. Mărțișoarele se poartă o perioadă de timp bine determinată, după care se agață în copacii care urmează să înflorească. Procesul scoaterii mărțișoarelor a fost legat de practicile de previziune a vremii. În sud, spre
POVESTEA MĂRŢIŞORULUI ŞI A ZILEI DE 8 MARTIE de GEORGETA NEDELCU în ediţia nr. 426 din 01 martie 2012 by http://confluente.ro/Georgeta_nedelcu_povestea_martisoru_georgeta_nedelcu_1330646220.html [Corola-blog/BlogPost/365234_a_366563]
-
câini și pisici. În satele mici din munți, oamenii își împodobesc și animalele domestice din ogradă (mieii, caii, caprele, etc) cu astfel de podoabe. Casele au și ele, de asemenea, propriul lor mărțișor. Te-ai putea întreba de unde provine acest obicei. În timpurile vechi, ,,matenitsa” cum sunt denumite mărțișoarele în limba bulgară, au fost acceptate ca un semn de ritual, ca o amuletă creată special pentru a te proteja de spiritele rele. În zilele noastre, aproape toate aceste simboluri au fost
POVESTEA MĂRŢIŞORULUI ŞI A ZILEI DE 8 MARTIE de GEORGETA NEDELCU în ediţia nr. 426 din 01 martie 2012 by http://confluente.ro/Georgeta_nedelcu_povestea_martisoru_georgeta_nedelcu_1330646220.html [Corola-blog/BlogPost/365234_a_366563]
-
sărbătoare oficială, în țări precum Croația, Serbia, Bulgaria, România și Letonia. În această zi se obișnuiește ca bărbații să dăruiască flori și mici cadouri femeilor din viața lor - soțiilor, iubitelor, mamelor, fiicelor și colegelor. În România și Bulgaria, se păstrează obiceiurile de dinainte de căderea comunismului, când de 8 martie, de Ziua Mamei, copiii făceau cadouri mamelor, bunicilor, învățătoarelor și profesoarelor. În România, Ziua Mamei a fost în schimb declarată sărbătoare publică începând din 2010 și este sărbătorită în prima duminică a
POVESTEA MĂRŢIŞORULUI ŞI A ZILEI DE 8 MARTIE de GEORGETA NEDELCU în ediţia nr. 426 din 01 martie 2012 by http://confluente.ro/Georgeta_nedelcu_povestea_martisoru_georgeta_nedelcu_1330646220.html [Corola-blog/BlogPost/365234_a_366563]