1,771 matches
-
privat de emoțiile pe care se spune că le trăiesc majoritatea scriitorilor. Acea primăvară a anului 1916 o văd ca pe o primăvară petersburgheză tipică, atunci când Îmi amintesc imagini ca acestea: Tamara purtând o pălărie albă nefamiliară, printre spectatorii unei obositoare partide de fotbal interșcolar, În care, În duminica aceea, un noroc extraordinar m-a ajutat să rețin nenumărate mingi; sau un fluture Camberwell Beautys, exact de aceeași vârstă cu idila noastră, Încălzindu-și la soare aripile negre vătămate, cu marginile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2082_a_3407]
-
le cunoștea, după miezul nopții Iguana Oberlus, mînjit de sînge și cu mintea Încețoșată de alcool, zvîrli cît colo cuțitul și se lungi pe o stîncă, ferm convins că zeița Elegbá nu fusese cîtuși de puțin mișcată de efortul lui obositor și de sacrificarea unui animal care putea fi socotit, la drept vorbind, aproape o plantă. Bău ultimele picături din băutura Împuțită pe care și-o prepara, ca de obicei, singur, Închise ochii, răpus de somn și oboseală, și cînd, cîteva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
spună. Eram suficient de conștientă de sugestia resemnării triste căreia îi permisesem să-mi cuprindă trăsăturile când m-a întâmpinat. Deși acum habar nu am la ce școală fusesem în inspecție, îmi amintesc că avusesem o zi deosebit de frustrantă și obositoare, dar nu cred că aveam vreo scuză pentru care să-mi vărs nervii pe el. Nu era vorba că n-ar fi muncit la fel de mult ca mine- dacă nu mai mult, probabil. —Pari obosită. Sau ceva de genul. Oh, ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2259_a_3584]
-
urmă. Probabil că glumești. Ți-am suportat îmbufnarea nefondată și neplăcută încă de la povestea aia prostească de acasă, cu felicitarea; am ieșit să te găsesc și te-am înveselit tot drumul înapoi, ca să ieși dintr-una dintre dispozițiile tale proaste, obositoare, și-acum îmi zici să tac? De ce naiba trebuie să-ndur eu atitudinea ta de doi bani doar pentru că nu știu ce caz jalnic nu merge cum vrei tu? Eu nu-mi vărs nervii pe tine când vreo afurisită de directoare face
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2259_a_3584]
-
coapselor și peste burtica ei drăgălașă. Am să găsesc eu bani cumva - indiferent cât de mult m-ar enerva acum situația, nu-i pot refuza nimic. Desigur, Crystal și Stacey au în comun experiența obezității, iar aseară, după niște tachinări obositoare despre cum ar fi să-i facă lui Stacey lipeala cu un star rock sau cu altul, conversația lor se îndreptase, la fel ca în fiecare seară, spre discuții repetitive și fără sfârșit despre operații, diete, haine, incizii, catetere și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2259_a_3584]
-
îl privi iute și tânărul amuți. ― E ora 10. 30, domnilor. Melania Lupu se ridicase ținând în mână poșeta deschisă din care ieșea capul lui Mirciulică. ― Ei și? ― Aș vrea, declară senină, să mă duc acasă. A fost o zi obositoare, cred că sînteți de acord cu mine. M-am gândit... Scarlat o întrerupse iritat. ― La ce v-ați gîndit? ― De vreme ce domnul șofer este aici, iar mașina se află în strada, alături, m-ar putea conduce pe mine până acasă. După
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
chiar Îmi place mult. În cea mai mare parte a timpului, aș vrea să fiu Lindsay Lohan, tu nu? Lauren făcu o pauză și așteptă răspunsul meu. Aceasta era, În mod evident, o Întrebare serioasă. Nu ar fi totuși prea obositor să fii Lindsay Lohan În fiecare zi? am zis eu. Trebuie să fie o adevărată pedeapsă să Îți schimbi ochelarii de soare de atâtea ori. — Mi-ar plăcea la nebunie atenția acordată. Oricum, deviez de la subiect. Milton și cu mine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
de zăpăcită de ceea ce se Întâmplase În acea zi la L’Idéal, Încât am decis să aștept până ajungem acasă la New York, ca să iau atunci o hotărâre În legătură cu ceea ce era de făcut În continuare. Zborurile către casă au fost foarte obositoare, iar când am ajuns la New York eram de-acum așa de ostenită și de stresată, că arătam mai rău decât Mireasa moartă. În seara aceea de Început de ianuarie, Thack găzduia vizionarea filmului Femeile. Era o comedie despre femei divorțate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
reverse, plină de aceleași observații caraghioase ca până acum, aceleași scânteieri rizibile, aceleași comicării dezlânate și întorsături pseudohistrionice și, una peste alta, a trebuit să recunosc că eram impresionat de acest pungaș cu cap de dovleac. Era, poate, un pic obositor, dar nu dezamăgea. La plecarea din anticariat, îi invitasem deja pe Tom și pe Harry la cină, sâmbătă seară. Când am ajuns înapoi acasă era puțin trecut de ora patru. Gândul la Rachel încă mă chinuia, dar era prea devreme
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
cea adevărată și-o strânse cât putu de tare, ca ea să nu mai iasă din ea afară și să fugă într-un tunel de cârtiță unde el n-o mai poate ajunge. * Când reveni acasă, după serviciul care fusese obositor, cinci comisiuni și la adrese destul de îndepărtate una de alta, dar și câteva bacșișuri pe măsură, mamă sa spăla rufele cu leșie și le dădea pe-o frecătoare cu niște șerpi ondulați, care-ți gâdilau palmele dacă-i mângâiai, dar
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
în timp ce, cu multă precauție, își luă și ea cele două genți: una micuță pe umăr și una ceva mai mare în mână după care continuă: E timpul să ne luăm la revedere. Cred că nu a fost chiar atât de obositoare călătoria, ba chiar mi s-a părut plăcută, dând în felul acesta un semnal și celorlalți de pregătire pentru coborâre. Acum, la despărțire, Bidaru observă că profesoara nu mai era aceeași persoană pe care o știa el cândva, nici tatăl
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
pesimist: — Ești nebun! mormăi necăjit. Complet nebun. Așteptă să i se obișnuiască iarăși ochii cu întunericul și în cele din urmă demară încet, aplecându-se cât mai mult în față, încercând să distingă obstacolele. A fost un drum lent și obositor primele trei ore, până când Gacel i-a spus că poate aprinde farurile, apoi înaintară mai repede, iar urmarea acestui fapt fu că făcură aproape imediat o pană de cauciuc. Locotenentul transpiră și înjură în vreme ce schimba roata, păzit tot timpul de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2272_a_3597]
-
domnește pacea și tuaregii nu se mai luptă între ei. Făcu o pauză și, fără să deschidă ochii, adăugă: — Acum ar fi mai bine să dormi. Va fi o noapte lungă. Și-a fost, într-adevăr, o noapte lungă și obositoare. Din clipa când un soare roșu și tremurător a început să se cufunde în pâcla ce plutea deasupra crestelor dunelor, până când același soare, odihnit și strălucitor, a renăscut la stânga lor, iluminând identicul peisaj cu uriașe femei goale. Și-au făcut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2272_a_3597]
-
natural dereglat. Sunt un fel de cetățean al lumii care și-a cam pierdut busola. Nu mai știu unde este nordul. Când Socrate, întrebat al cui cetățean este, răspunzând că este "al lumii", nu bănuia că deschide cutia Pandorei. E obositor și deprimant să fii un cetățean al lumii, ca mine. Tabloul la care țin acum cel mai mult este un autoportret pe care-l port mereu în valiză. Îl scot, în fiecare cameră de hotel, îl așez cu grijă în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
care se opri din zbor să-și găsească odihna pe piciorul lui dezgolit. O privi îndelung, simțind gâdilătura piciorușelor ei, fără să facă nici o mișcare, ca să nu o sperie. Bun loc ți-ai mai găsit, șopti el. Nu e foarte obositor zborul ăsta neîncetat... de colo-colo? Cum naiba îți poți mișca aripile atât de iute? Începu să-l cuprindă o ușoară somnolență. Îi venea să închidă ochii și să rămână acolo, cu fața spre cer, dar bâzâitul unui muscoi îl făcu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
să treacă o jumătate de oră și se întoarse la mlaștină. Cu prima rază de lumină ce începu să coloreze cerul în cenușiu, patru caimani, cel mai mare de aproape trei metri, se odihneau pentru totdeauna pe pământ. Începu atunci obositoarea sarcină de a jupui animalele și petrecu așa toată dimineața. Când se întoarse la colibă, soarele era foarte sus și îl dureau toate oasele. Aruncă pieile într-un colț, mâncă ceva, se prăvăli în pat și dormi tot restul zilei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
vor să-i întâlnească... — E dreptul lor. Tratatul lor stipulează, clar, că nu pot ieși de pe pământurile lor, dar pe ele sunt stăpâni absoluți. Inginerul respiră adânc, ca și cum și-ar fi luat avânt ca să se lanseze într-o lungă și obositoare explicație pe care o repetase de o mie de ori și se plictisise. — Se schimbă vremurile... începu el. Când s-a semnat acest Tratat, în lume trăiau mai puțin de jumătate din cât trăiește acum și acest teritoriu nu era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
el. Chiar s-au aflat față în față. Orele trec, încăperea se umple de oameni care dansează, de sticle și de fum, boxele răsună și scutură clădirea cu tot ce este în ea, luminile traversează ringul de dans și clipesc obositor de insistent și dement, timpul trece și atmosfera nu se schimbă, doar el începe să nu mai aibă răbdare, se uită la ceas, cască din cînd în cînd și încearcă să-și mențină atenția asupra scopului pentru care se află
ANOTIMPUL ILUZIILOR by CRISTI ROMEO () [Corola-publishinghouse/Imaginative/270_a_504]
-
la rude. Se chefuia pe săturate și spre seară se întorceau la casele lor. Distanțele erau mari, uneori peste 15 km și dacă oaspeții nu se îmbătau clampă, porneau spre casele lor, trezindu-se din beție pe drumul lung și obositor. Ilie Hojman și cu Gheorghe Prisăcaru nu și-au mai luat nevestele cu ei, pentru că nu le țineau "balamalele" la atîta drum. Cei doi prieteni au pornit tacticos, tocmai din satul Mileanca și au adaptat un ritm care să poată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
ești sigur niciodată.. Ne vom descurca noi cumva. Dar donațiile sînt pentru transplant, Doru. Doar n-o să ne ceară socoteală cineva. Dar nu-i moral. Nu vezi viața cum este? Azi ești și mîine nu mai ești. Discuțiile erau interminabile, obositoare, iritante și creau un soi de lehamite de nesuportat. Raluca, fiind singură cu părinții, abordează și ea aceiași problema. Mi-aș dori o mașină mai acătării.. Draga noastră, facem orice. Ne împrumutăm la bancă. Dar poate folosim ce avem. Doctorul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
eu și Clio ne străduiserăm mult să găsim niște nume care să stârnească acea reacție. Nume neobișnuite pentru niște pisici și nepotrivite într-un mod fundamental, însă totuși deconcertant de fezabile. — Ooo, făcu Jane din nou, puțin cam târziu. — E obositor să nu cunoști pe nimeni, nu? zise Clio mai târziu. — Nu-ți pune în valoarea capacitățile de comunicare, m-am arătat de acord. Băuserăm cocteiluri Zombi aproape toată noaptea. Mă uimea faptul că nu eram mai nervoși. Mâine, hotărâsem, trebuia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
crescut puișorii. Și iat-o și pe surata mea, ciocănitoarea! Mă duc să o anunț că am sosit. — Bună ziua, surato! Ce mai faci? — Bine, bine...dar tu, cum te mai simți? — Binișor, dar după drumul acesta din Egipt, lung și obositor, îți dai seama că sunt slăbită de puteri. Și cum este acolo, în Egipt? — Este foarte cald. Am văzut și piramidele cele imense, dar nu am putut sta acolo prea mult, pentru că nu aveam apă și puteam muri de sete
Buchet de amintiri by Tudorina Andone () [Corola-publishinghouse/Imaginative/459_a_878]
-
argument: „Tovarăși, să nu ne abatem de la linia partidului”. Argumentul îl rostea cu niște priviri atît de îngustate încît deveneai sfios. Din ce în ce mai tare mă năpădea sentimentul singurătății. Cînd mă întorceam acasă, nimic nu mi se părea familiar. Bunăvoința Tomuleștilor era obositoare. Nici dînșii nu mă acceptaseră ca pe unul dintr-ai lor și, față de mine, își supravegheau cuvintele. N-aveam nici un chef să le ascult poveștile iar stoica lor cumințenie începea să mă irite. Dacă ar fi să caut un cuvînt
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
greu proba ca în grupul de colegi. Anna își examinează în oglindă chipul destul de aspru și se gândește că acum, când a sosit clipa cea mare, ar prefera să fie dulce și blondă ca Sophie; asprimea ei e mai degrabă obositoare, oamenii suportă cu greu așa ceva. Mai bine‑ar să se arate mlădioasă și fragilă, dar asta nu trebuie s‑o facă sub nici o formă, altfel lumea o să creadă imediat că‑și poate permite cu ea orice. Trucul ei constă tocmai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
proaspăt, de neuitat, nestăpînit ca natura și ca dorința primitivă a omului, se simțea mirosul lemnului de brad nou, alb, nevopsit, din care era alcătuită toată această construcție dărăpănată și ciudată. În cele din urmă, după o așteptare lungă și obositoare În coridorul Înăbușitor, timp În care ușile cabinelor se deschiseseră de multe ori, mulți bărbați și femei ieșiseră și mulți alții intraseră, băiatul și femeia de lîngă el ajunseseră În față și erau primii din șirul gălăgios și nesfîrșit. Curînd
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]