1,972 matches
-
mai uite în ochii copiilor săi când încearcă să le explice că nu au tot ce nu au, pentru ca balanța de plăți să rămână pozitivă. Domnul Peter a dat din cap, a oftat și a spus cu resemnarea tipică a occidentalului care nutrește simpatii pentru bieții oameni din extremul orient european: nu înțeleg, domnule! Dar mă întreb cine poate înțelege cu adevărat! Un ascultător, octombrie 1984, difuzată la 15 noiembrie 1984 Problema medicamentelor Aprovizionarea cu medicamente și materiale tehnico medicale este
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
sau ca să vadă și să-și ajute rudele. Pe urmă preferă să-și facă concediul în altă parte, unde pentru aceeași bani buni sunt tratați cum se cuvine. Dacă la lipsurile pomenite mai înainte se adaugă acum și șicanarea automobiliștilor occidentali, va fi greu de crezut că în viitor regimul de la București își va îndeplini planul la încasări valutare din turism. Va rămâne doar cu turiștii din țările socialiste, care nu aduc valuta de care România are atâta nevoie pentru a
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
se plângea de o recenzie la volumul său, Collected Poems, În care fusese prezentat ca obsedat de evenimente istorice. Poetul sublinia că, dimpotrivă, lupta sa În exil se concentrase În „eliberarea de acești albatroși morți”. Conștient de aviditatea cu care occidentalii urmăresc „spasmele schimbărilor istorice violente”, Miłosz afirma, În calitatea sa de „nativ al regiunilor cețoase ale Estului”, că - precum locuitorii acelor ținuturi - el percepe Istoria drept un blestem și preferă a restaura literaturii „autonomia, demnitatea și independența de presiunile sociale
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
de pildă, Florin Mugur era contemplat În „rolul convenabil de jidov rătăcitor”. Cât de convenabil?, mă simțeam Îndreptățit să Întreb. În aceeași tonalitate, compozitorul Maiorovici apare „pe postul unui mic bufon evreu de casă”, iar Claudio Magris, incapabil, ca atâția occidentali, „a Înțelege ceva din realitatea românească”, este identificat nu doar drept „triestin și germanist”, ci „probabil evreu, ca și Svevo”. Nici Mugur, nici Mândra, nici Magris, nici Svevo, cu defectele și calitățile cu care Îi Înzestrase natura, nu erau doar
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
patetica declarație a lui Kennedy din timpul Blocadei, dar și cu ultimatumul lansat de Reagan către Gorbaciov chiar În acele zile când devenisem și eu, temporar, „ein Berliner”. O nouă vizualizare și a propriei mele istorii, totodată, de vreme ce În Berlinul Occidental al anului 1987 căutam nu doar urmele coșmarului hitlerist, ci și adresele la care poposise, cândva, Musil, iar Piața Rathenau, unde locuiam, nu mai evoca doar un nume cu atâtea conotații dureroase, ci și locul unde sărbătoream, chiar În 1987
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
cinci culori, iar burta lui este maro sau galbenă. După cum vedeți, cele două specii diferă foarte mult.“ — Chiar că diferă, am zis. — „Sunt foarte diferite nu numai ca aspect, ci și ca fire. Simbolistica nu prezintă nici ea vreo asemănare. Occidentalii văd unicornul ca pe un animal fioros și agresiv. De aceea, după părerea lor, cornul lui are aproape un metru lungime. Apoi, conform afirmațiilor lui Leonardo da Vinci, nu exista decât o singură modalitate de a prinde un unicorn: prin
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
medievale și renascentiste scrise pe teritoriul românesc sau datorate unor români. Câteva dintre tălmăcirile publicate în acest domeniu - Johannes Sommer și Christianus Schesaeus, Scrieri alese (1988), Nicolae Spătarul Milescu, Manual sau Steaua Orientului strălucind Occidentului - Enchiridion sive Stella orientalis splendens occidentali (1997), A. M. Grazianus și Johannes Sommer, Viața lui Despot Vodă (1998), Petru Movilă, Ortodoxa confessio fidei catholicae et apostolicae ecclesiae orientalis (2001) - deschid noi perspective, nu numai istoricilor, ci și istoricilor literari, filosofilor și filologilor. Exegetul se arată preocupat și
DIACONESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286747_a_288076]
-
decât tragic” el are scenariul unui bildungsroman pesimist până Înainte de epilog, fiind foarte aproape de celebrul de acum film american Forrest Gump. În film, ca și În roman, este radiografiată antifrastic și amar ultima jumătate de secol, evoluția “societății spectacolului”, a occidentalului lipsit de griji materiale dar degenerat, a moravurilor al căror libertinaj Îmbrățișează, pe urmele marchizului de Sade, crima. Evenimentele luate În considerare sunt În aparență mărunte, dar, consideră implicit autorul, singurele umane. Unul dintre ele este deschiderea În 1974 la
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
ca o analepsă (din perspectiva anului 2009) fisurată de scurte prolepse care Întăresc rolul naratorului omniscient, reușește să creeze prin Bruno, fratele vitreg al lui Michel (amândoi având vârsta autorului, 40, respectiv 42 de ani), cu exagerările de rigoare, prototipul occidentalului contemporan. Este vorba despre acel individ-(auto)consumator, banal, modelat permanent de modelul cultural În vigoare, care “face” istoria fără să știe, Într-o perioadă În care istoria se confundă cu acumularea exponențială de obiecte produse pentru a-i Întreține
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
fiind date expoziții de carne lăsată la putrezit În chiloți feminini sau de muște cultivate pe propriile excremente - p. 192) la denigrări Înveninate: “Plus loin, une tablée de Chinois de Honk-Kong - reconnaisables à leur saleté, déjà difficilement supportable pour un Occidental [...]” (p. 111) sau “L’Islam ne pouvait naître que dans un désert stupide, au milieu de bédouins crasseux qui n’avaient rien à faire - pardonnez-moi - que d’enculer leurs chameaux” (p. 261). Afirmația de bodegă “Arăboiacele sînt niște curve nefutute
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
Houellebecq crede, precum Destutt de Tracy, că “être c’est vouloir” și că asistăm astăzi la anestezierea tot mai accentuată a voinței ca principiu vital. Nu concepe să scrie o carte cu un personaj oarecare, care să nu reprezinte chintesența occidentalului de Început de secol XXI: bogat dar/și nefericit, o figură antropologică sleită, pe cale de extincție. La adăpostul ficțiunii și totodată mult mai credibil astel, romancierul francez anunță cu exasperare moartea lui homo occidentalus. Cu exasperare, pentru că ține să se
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
la tot pasul figuri umane jalnice, găunoșenia sistemului capitalist și accentuarea discrepanței economice Între Nord și Sud la nivel mondial. Numit scriitor marxist, Houellebecq răspunde pozitiv printr-un antiglobalism pugnace, cu toate că În interviuri se declară solidar În spirit cu liberalismul. Occidentalii sînt niște animale dizgrațioase grevate de degenerescență biologică și morală. Senzația lui Michel În mijlocul lor este aceea de vomă - amintind aici de vîscosul existențialist al lui Sartre, pe care Houellebecq Îl și parafrazează la un moment dat: “Jandarmeria este este
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
dizgrațioase grevate de degenerescență biologică și morală. Senzația lui Michel În mijlocul lor este aceea de vomă - amintind aici de vîscosul existențialist al lui Sartre, pe care Houellebecq Îl și parafrazează la un moment dat: “Jandarmeria este este un umanism”. Discursul occidentalilor a ajuns la stadiul de verbiaj lipsit de noimă. De aceea Houellebecq citează, pentru a le dovedi inanitatea, fragmente de discurs sociologic conformist și sterp. Nu e departe aici de critica intelectualului recent făcută de Patapievici, numai că limbajul houellebecqian
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
eșanjist 2 + 2, Împreună cu un altul, de culoare, iar bărbații Își deapănă viața În timpul unei felații „prestate” fiecăruia de partenera celuilalt. Houellebecq scîrbește cititorul, În mod conștient Însă, avînd ca argument ambiția de a reda nefaradat caracterul infect al bărbatului occidental versus cel altruist al femeii. Procedeul s-ar putea numi hiperrealism sau “realism imediat”. Este ceea ce au Încercat două televiziuni franceze de curînd: să descurajeze fumatul difuzînd imagini cu un bolnav de cancer la plămîni, din ultimele lui cinci zile
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
și Jean-Yves - prin organizarea unor excursii În scopuri libidinale. Utopia se năruie. Organizațiile islamiste de extremă pun capăt atît unui capitalism de aur - schimbul dintre banii vestici și arta orientală sau neagră a sexului - cît mai ales speranței de schimbare. Occidentalii vor fi siliți În continuare la nefericire, restul lumii, la sărăcie. Încecarea de detabuizare a discursului despre prostituție a prins. Un membru al „Asociației pritenilor lui Michel Houellebecq” Îmi scrie că La vie sexuelle de Catherine M., récit-ul lui Catherine
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
consumator a vreo cinci feluri de anxiolitice, de la Xanax la Tranxene, obsedat sexual și totuși patetic, materialist și totuși străbătut de Întrebari metafizice, Daniel 1 este un bărbat de inteligență peste medie, dar, cultural vorbind, vrea să-l reprezinte pe occidentalul mediu, așa cum apare el În nenumăratele statistici date publicității pentru cuantificarea unei epoci. Dintr-un punct de vedere plauzibil, deci, Posibilitatea unei insule este o metaficțiune. Dintr-un altul, Însa cel al intenției auctoriale romanul acesta este o monumentală reducere
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
mult decît divertismentul inocent și dezvrăjirea sprințară, una cam patetică mă repet, dar nu degeaba: este defectul cel mai vizibil al romanului dar profetică. E foarte ușor să fii profet În satul tău, e aproape imposibil să fii crezut de occidentalul critic, ddezvrăjit, super-alfabetizat și extra-suspicios. A-ți asuma rolul de profet, aici, nu e o dovadă de aroganță, nici de pur spirit mercantil, ci un risc foarte mare. Așa după cum astăzi riști dacă scrii lizibil, riști dacă afirmi crezuri serioase
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
la limită de aceeași rațiune cu prețul tocmai al conjurării nebuniei. Ceea ce Încearcă ea să facă În romanul Sphinx este să cuprindă ambii poli prin verificarea „substanței” codului, găsindu-i breșa, slăbiciunea, locul de implozie, demonstrînd că valorile culturale ale occidentalului post-creștin nu sînt altceva decît semnele unui joc asemănător cu cel practicat de oulipieni, că nu există, altfel spus, substanță culturală În afara substanței vitale. Ceea ce Înseamnă că o convertire a ultimei În prima fără rest este imposibilă, astfel că literatura
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
explozia estetică mereu amânată, recunoști la Amélie Nothomb un gust perfect În orice e legat de viață, o cuceritoare noblețe a fulguranței; o gheișă care „stă mereu deasupra”. Cosmetique de l’ennemi (2001) poate fi citit ca o tragedie a occidentalului contemporan. Numai că avem de-a face cu un produs de larg consum, un pachet de chipsuri cu gust de friptură sau o răcoritoare cu aromă de nectar de caise. Pentru a parafraza paradoxul publicitar enunțat de Frédéric Beigbeder din
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
nu din Cugetări), Max Stirner, etc. De ce cosmétique? “La cosmétique, ignare, est la science de l’ordre universel” dar “les estheticiens ont récupéré ce mot admirable”. Cititorului ingenuu romanul Îi oferă un produs al capitalismului turgescent, personajul Jérôme Angust, tipul occidentalului mediocru mereu Înfometat de bani și atît de nefericit În fond - personajul negativ prin excelență al satirei franceze contemporane; un funcționar Într-o mare companie comercială. De partea cealaltă, Textot Texel, așadar, acest avatar mult mai eficace În plan diegetic
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
criminal Într-un luzăr circumspect și plin de (auto)compasiune. Ce Înseamnă literatura de 20ș? Confort. Lectura romanelor publicate de editura Minuit În anii 1980 este aparent comodă: textele mustesc de umor, cinism, parodie. Este o literatură de interior, adresată occidentalului urbanizat care-și petrece toată viața În diverse interioare funcționale, standardizate, impersonale, pe care totuși, cu efort, le poate ocui și le poate impregna de locuirea lui. Este o literatură adesea monotonă, senzație nu foarte supărătoare, Însă, pentru că temperatura camerei
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
Din acest motiv instituțiile noastre moderne apar ca forme fără fond, și nu ca mijloace de ridicare a condiției sociale și materiale a majorității populației alcătuită din țărani. Pentru că statul român trebuia să capete profilul unui stat modern, aidoma unuia occidental, s-a recurs la modelul francez de administrație, puternic centralizată, cu rădăcini adânci într-o civilizație burgheză. De aici derivă caracteristici ale spațiului public românesc. Dezbaterile și deliberările au avut și au ca referențial civilizația și cultura apuseană. Proiectele, strategiile
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
atât legal și rațional, în spirit european, cât etnicist. O parte dintre români nu înțeleg că odată ajunși într-o țară occidentală trebuie să se comporte ca într-un spațiu european și să renunțe la conduitele lor din România. Civic, occidentalii cer românilor un comportament cotidian și profesional identic cu cel al oricărui european. Discriminarea românilor în țări occidentale este și o consecință a statutului comunităților românești cărora le lipsește o comunicare cu România și cu țara în care s-au
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
română modernă, fiind preluată, ca instrument metodologic și analitic, de numeroși gânditori care au investigat, din perspective doctrinare adesea opuse, procesul de modernizare a României și interacțiunile complexe, de ordin economic, politic și cultural, dintre spațiul românesc și cel european/occidental. Formulată de Maiorescu și dezvoltată de Eminescu (într-un registru sociologic și istoric mai amplu), teoria formelor fără fond a generat numeroase și rodnice confruntări de idei, care au vizat complexul problematic al modernizării noastre și au dominat spiritul public
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
sau de adaptare a unor forme occidentale la fondul ortodox sud-est european și în cultura română, care și-a asimilat și acest progres în ritmul său, dar Cantemir era perfect racordat nu doar la spațiul răsăritean, ci și la cel occidental.9 Prin urmare, nu era străin de aceste modificări de paradigmă. Mai mult decât atât, raționalismul său îl face și un om al secolului Luminilor, când ia naștere noțiunea de "literatură națională". Dar despre așa ceva nu are rost să discutăm
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]