3,226 matches
-
englezi și europeni au contat două probleme ce au fost dezbătute neîncetat de-a lungul secolului al XVIII-lea: „Care erau limitele libertății de gândire?” și „Care era importanța socială și politică a unei astfel de libertăți?” - probleme ce au oglindit subiectele de discuție în vogă de-a lungul veacului. După cunoștințele noastre de astăzi, până când aceste întrebări nu și-au primit răspunsul, noțiunea de creativitate și cu atât mai puțin practicarea ei nu au putut fi cu adevărat elucidate. Cele
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
deoarece originalitatea reprezintă, probabil, atributul care se bucură de cea mai mare recunoaștere în cadrul complexului de creativitate (Barron, 1995; Runco și Charles, 1993). Importanța rezultatului este dată și de faptul că diferențele dintre condițiile experimentale constructive și cele critice au oglindit modificarea atitudinilor studenților, și nu doar influența informațiilor primite de aceștia în timpul experimentului. Davis (1992, p. 294) sugerează că atitudinile reprezintă latura cea mai susceptibilă la schimbare din întregul complex de creativitate (vezi și Basadur, Wakabayashi și Graen, 1990; Runco
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
În folosul tău, ci chiar și să te faci temut printre semeni. Însă o satisfacție obținută În acest fel, reprezintă o falsă mulțumire: „Trebuie să iubești și să trăiești În sufletul celorlalți, ca să știi ce e fericirea” (Godwin). * „Ideea altuia oglindită În sufletul tău nu e altă idee.” (N. Iorga) Nu sîntem Întotdeauna, În măsura În care ar trebui, conștienți de importanța dialogului empatic, ca proces de Împărtășire sufletească reciprocă. Un astfel de dialog poate duce la descoperirea unor idei și sentimente comune și
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
procesului de globalizare sunt diferite sau foarte distanțate unele față de altele. De aici și beneficiile sau pierderile pe care globalizarea le-ar induce, deci, reacții de răspuns proprii categoriilor de locuitori. În subsidiarul acestei narațiuni trebuie observat că lumea actuală, oglindită într-un „rezumat” al acesteia (caseta 5) nu arată deloc bine: 70% analfabeți, 50% flămânzi, un intelectual. Se intuiește ușor de partea cui este puterea și cine domină comunitatea. Mai sunt două observații interesante: 80% au condiții proaste de viață
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
Latentele undelor precoce (P14, N20, P25), obținute prin stimularea succesiva a ambelor mâini, la grupul volei, au fost mai mici comparativ cu celelalte sporturi, undele tardive originare din cortexul de asociație, au cea mai mica valoare a latentelor pentru scrimeri, oglindind modificările plastice specifice, necesare comenzilor din ariile specifice [7][16][19]. Profilul neurofiziologic, exprimat prin PEȘ, la lotul volei, se poate evidenția, de asemenea, prin compararea stânga dreapta a mediilor latentelor undelor și intervalelor interunde, față de cele ale întregului lot
INVESTIGAȚII NEUROFIZIOLOGICE PRIN INTERMEDIUL POTENȚIALELOR EVOCATE SOMESTEZICE LA SPORTIVI DE PERFORMANȚĂ. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Denisa Enescu Bieru, Maria Iancău, Adrian Bălşeanu, Germina Cosma, Bogdan Cătălin, Daniel Georgescu, Florin Romanescu, Mirela Călina, Germina Cosma, Cătălin Forțan, () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_794]
-
deznădejde. Lacrimile Împlinirilor și ale căderilor ei.” (Ion Dodu Bălan) Argumenttc "Argument" Proverbele condensează, se știe, Într-o formulare lapidară și plastică, adevăruri stabile, general-umane, adică adânci cugetări și Îndelungate experiențe de viață ale popoarelor, care au proprietatea de a oglindi „eternul omenesc”. Prin această Însușire/caracteristică de a concretiza În formule verbale expresive puterea de observație, istețimea și Înțelepciunea creatorilor anonimi din popor, proverbele demonstrează, În fapt, cât de dificilă, dar și cât de prolifică este prin Învățăminte „școala vieții
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
nelimitat, la fel ca în ’66, ca în ’68, ca în ’69. Acum, în ’73, rolul acțiunilor sale revoluționare pare să fie eliberarea timpului liber și răspândirea folosirii drogurilor: așadar, lupta nu încetează. Limbajul „oral” al lui Valcarenghi, care se oglindește, de parcă ar fi înregistrat, în limbajul său „scris”, este un jargon, demonstrând astfel fără drept de apel specializarea existenței lui Valcarenghi. Un astfel de jargon este constituit dintr-un limbaj de fond „vivace”, de altfel foarte sărac, de caracter milanez
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
țineți minte este că, de fapt, fiecare document a fost scris pentru un scop și o audiență anume, altele decât cele ale investigației pe care o faceți. În acest sens, cercetătorul unui caz este un observator interimar, iar dovezile documentare oglindesc o comunicare Între alte părți, care Încearcă să atingă alte obiective. Prin eforturi constante ce au ca scop Încercarea de identificare a acestor obiective, șansele de a fi duși În eroare de informațiile documentare vor scădea, iar probabilitatea ca dumneavoastră
Studiul de caz. Designul, colectarea și analiza datelor by Robert K. Yin () [Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
tendința poeților din generația anului 1860 de a neglija „aspirațiile naționale”, de a se dedica exclusiv „liricii estetice” este combătută. Poetul, se arăta mai departe, trebuie să fie un agitator național și social. Viața literară din Transilvania anilor 1865-1875 este oglindită adecvat în paginile gazetei, dar literatura publicată este totuși insuficientă. I. Grozescu, V. Bumbac și At. M. Marienescu sunt, prin frecvența colaborării, poeții cei mai legați de A. Și-au publicat aici o bună parte din versuri și I. Vulcan
ALBINA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285225_a_286554]
-
de nuanță decorativă, fără tentații de cunoaștere mitico-magică. La Blaga și Voiculescu fluidul poetic vine din adâncuri tectonice străvechi, la M., mai mult dinspre superstiții decât dinspre mituri. Despre relațiile poetului cu „artele-surori”, revelatoare este această frază-credo: „Poezia trebuie să oglindească în vers adevăruri pe care le cucerește deopotrivă muzica, pictura, arhitectura” (Revăzând manuscrisul). Lui G. Călinescu poetul i se pare manierist, „mai puțin preocupat de a reprezenta”, cât de a avea „paleta, anatomia, contururile lui”, pe scurt, „a găsi o
MANIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287984_a_289313]
-
ÎNDREPTAR, revistă apărută la București, lunar, între 21 ianuarie și 21 aprilie 1936, având subtitlul „Literatură, artă, critică”. Redactor este Dan Smântânescu. Revista propune, în spiritul „Sămănătorului”, „întoarcerea la simplitatea pe care ne-o oglindește în fiecare clipă viața; plăsmuirea poeziei și artei plastice prin mijloace firești și necosmopolite”, critica deformării limbii și „a siluirii gândirii în creațiunea actuală - străină de sufletele noastre”. Versurile și proza nu fac dovada aplicării principiilor anunțate, cu excepția paginilor datorate
INDREPTAR-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287546_a_288875]
-
Kirileanu, D. Mihalache, Leon Mrejeriu, C. Rădulescu-Codin și Șt. St. Tuțescu. În articolul-program, Ținta noastră, se precizează că I.C. vrea să sporească cercetarea creației populare, a „adevăratelor comori de gândire și simțire, de credinți și datini gospodărești, în care se oglindește sufletul și viața neamului nostru”. Mai bine structurată decât „Șezătoarea” de la Fălticeni, revista sistematizează diversele creații populare în rubrici precum „Povești”, „Povestiri și legende”, „Botanică populară”, „Datine și credințe”, „Orații”, „Colinde”, „Plugușoare”, „Cântece de stea”, „Cântece bătrânești”, „Vorbe adânci”, „O
ION CREANGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287574_a_288903]
-
era ocupat cu diverse comitete și comisii. Ceea ce nu se poate nega însă este faptul că manifestările I. de L. au creat ambianța propice pentru afirmarea unui număr apreciabil de studenți care vor deveni nume cunoscute. Revistele care i-au oglindit orientarea au fost „Falanga”, seria 1926-1929 („revistă gălăgioasă și absurdă” - aprecia G. Călinescu), și „Buletinul Institutului de Literatură” (1921-1929). Alte reviste care au susținut Institutul au fost „Flamura” (Craiova), „Miorița”, „Clipa”. Repere bibliografice: Institutul de Literatură. Statutul constitutiv, București, 1922
INSTITUTUL DE LITERATURA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287564_a_288893]
-
Teodoreanu, Mihai Codreanu, Cezar Petrescu, V. Voiculescu, personalități de prim rang care nu erau academicieni sau fuseseră de curând înlăturați din Academie. Propunea, de asemenea, să se discute „fenomenul Maiorescu”, foarte important pentru dezvoltarea organică a culturii noastre. Planurile Institutului oglindesc grija profesorului pentru apărarea valorilor literaturii române. Astfel, se studiau scriitorii „dificili” sau „problematici”, potrivit etichetărilor criticii oficiale, ca, de pildă, Octavian Goga, Mateiu I. Caragiale sau Hortensia Papadat-Bengescu. Ședințele săptămânale de sâmbăta de la Institut, unde profesorul citea sau interpreta
INSTITUTUL DE ISTORIE SI TEORIE LITERARA „G. CALINESCU”. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287561_a_288890]
-
au păstrat sufletul românesc.” Accentul cade discret pe viața țărănimii, specificitatea fiind pusă în legătură cu realitățile rurale. Natura, istoria, societatea și concepția de viață a poporului român sunt elemente ale specificului. Nu e omis fondul folcloric, „opera literară în care se oglindesc cele două mii de ani de viață obiectivă și subiectivă a poporului român”. Din această perspectivă, referindu-se la Creangă și Sadoveanu, criticul crede că „nu există nici un scriitor care să se poată compara cu ei în privința românității din punct de
IBRAILEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287494_a_288823]
-
acea perioadă, cu mijloacele ei precare, tradiția antebelică a deschiderii spre Europa și a dialogului între specialiști. În această privință, profesorul Zub a dat dovadă de o consecvență ieșită din comun, străduindu-se, într-un chip la fel de programatic precum cel oglindit de marile sale inițiative istoriografice, să probeze că, în pofida vremurilor, scrisul istoric românesc mai putea fi încă, cel puțin pe alocuri, sincron cu direcțiile epistemologice de pe continent sau cu unele din inițiativele istoricilor europeni. Nu altul este rostul unor culegeri
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Siret, Stănești și Vașcăuți. În ultimele două districte au fost înregistrați chiar mai mulți alegători români, decât vorbitori de limbă română la recensământul oficial. Așadar, recensămintele austriece din anii 1880-1910, efectuate după criteriul limbii de conversație, nu au reușit să oglindească obiectiv situația etnică din Bucovina și mai ales raportul dintre cele două etnii principale ale provinciei. Mulți români din localitățile cu populație mixtă, care cunoșteau deopotrivă limba maternă și limba ucraineană, au fost înregistrați drept vorbitori de limbă ucraineană. Informațiile
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
alte limbi, menite să ne așeze În circuitul schimbului internațional de informații. Într-un ritm de două titluri pe an, Caietele Echinox au publicat, din 2001 până În prezent, douăsprezece volume. În ce privește difuzarea electronică, toate informațiile legate de activitatea Centrului se oglindesc În website-ul acestuia, www.phantasma.ro, care găzduiește inclusiv o galerie electronică, pe ale cărei „simeze” virtuale au expus câțiva artiști fantaști apropiați grupului clujean. Revenind la Dezbaterile Phantasma, Începând cu toamna anului 2002, Centrul a organizat o serie de
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
faci unele lucruri de care n-ai chef; cel din oglindă doar te imită. Pentru că tu ești În timp; nu și el (el doar maimuțărește timpul). Alternativa, totuși, te sperie: pentru că ți se sugerează că doar un subiect ar putea oglindi ceea ce În mod esențial ești. „Dar mă va vedea și mă va spune el Întocmai așa cum sunt?” „Dar nu se va insinua, Între mine și reflectarea mea, timp?” Îl vei vedea gândind - și vei avea de trăit o penibilă așteptare
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
În care individul este instrumentalizat, robotizat. O structură de comandă politică pentru care societatea civilă să nu Însemne decât o vitrină decorativă pentru comisarii europeni. Modul În care intelectualii din universități sunt văzuți ca un fel de funcționari s-a oglindit În sporirea excesivă a numărului de universități de stat ori particulare În aproape toate centrele de județ. Se poate face tranziție fără educație, fără reforma acesteia? În ce fel instituția Universității mai este păstrată ca loc specific al cunoașterii, dacă
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
din Valea Jiului, 1955, O uzină cu tradiții revoluționare, 1955, Fata plutașului, 1956, Oamenii din minunata vale, 1956), se încadrează tipologic în producția literară realist-socialistă a epocii și urmăresc, prin încercarea de transpunere a ideologiei de partid în substanță narativă, „să oglindească” noua realitate. Atât în reportaje, mai numeroase și mai adecvate cerințelor propagandistice, cât și în romane sau povestiri, concepute artificial, după clișeele vremii, cu personaje-tip manifestându-se previzibil în situații-tip, cu accentuarea factologiei și excluderea interiorității, sunt înregistrate
FAY. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286973_a_288302]
-
o sută de Psalmi publicați în 1997, dar scriși, probabil, de-a lungul întregii vieți, semne ale unei căutări cu momente de exaltare, de revoltă, de rar extaz, de continue întrebări legate de rostul ființei muritoare, în care Dumnezeu își oglindește chipul. Familia spirituală în care se situează poetul este hotărât cea patronată de Tudor Arghezi, unii psalmi părând chiar variațiuni pe tema argheziană a orgoliului creatorului: „Cum să Te-ntâmpin, Doamne, - cu ce rugă? / Ai fost copac: acum ești buturugă
DOINAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286816_a_288145]
-
dintr-un mecanism uriaș, în care viața fiecăruia în parte nu interesează pe nimeni. „Marele merit” al cărții, relevat prompt de Mircea Eliade într-un articol din „Uniunea română”, este acela de a fi „prima operă literară în care se oglindește teroarea istoriei contemporane”. Odată cu evidențierea meritelor, în presa românească din exil au fost semnalate și limitele, nu puține, ale cărții (concesiile făcute gustului public într-un moment când acest lucru putea fi trecut cu vederea, lipsa specificului național și, nu
GHEORGHIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287233_a_288562]
-
5 martie 1889 se publică un număr de probă. Gavril Szabó este redactor răspunzător al acestui periodic, pe care îl editează Mihai Molnar. Ambii se străduiesc să concentreze intelectualii români din nordul Transilvaniei, pentru a scoate o revistă care să oglindească mișcarea socială și culturală națională din această regiune. G. nu a putut adopta o atitudine politică limpede, din cauza asprimii cenzurii austro-ungare. Totuși, se poate desprinde o linie politică implicită, și anume protestul împotriva încercărilor repetate ale autorităților de a înăbuși
GUTINUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287393_a_288722]
-
Guides bleus” a Editurii Hachette a îngrijit volumul Roumanie (1981), prefațat cu o sinteză asupra spiritualității românești. Vădind un interes aparte pentru individualitatea unei limbi, a folclorului, a literaturii vechi și clasice, propune colaboratorilor săi tineri cercetări precum Spiritul popoarelor oglindit în vorbele lor de spirit. A publicat și o antologie de texte românești comentate pentru a înlesni cunoașterea specificului romanic al limbii noastre. A fost membru de onoare al Academiei Române. La Genèse intérieure des poésies d’Eminescu este un studiu
GUILLERMOU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287381_a_288710]