2,372 matches
-
nu mai făceau obiectul major al creației artistice, iar cei însărcinați cu verificarea șevaletelor și a pensulelor artiștilor suspecți se cam leneviseră și ei. Ba chiar apăruseră, cu vreun deceniu bun mai devreme, cîțiva tineri care, pe nesimțite, au părăsit ogorul și imaginea de șantier și s-au impus cu autoriate în peisagistică, în natură statică și în compoziția neutră. Pictori ca Ion Pacea, Alin Gheorghiu, Constantin Piliuță (care ulterior va trece în tabăra cealaltă) și alții, profitînd de o oarecare
Cinci decenii de artă contemporană by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/8949_a_10274]
-
cu toate articulațiile acestuia, de vreme ce Simmel anunță răspicat că nu caută o teorie, căci ea nu ar putea fi decît dogmă? Răspunsul îl oferă autorul printr-o parabolă: un țăran lasă cu limba de moarte copiilor lui să caute în ogorul din fața casei o comoară pe care el ar fi îngropat-o acolo. După moartea tatălui, fiii sapă adînc pămîntul, răscolindu-l în lung și în lat, dar fără folos, pentru că nu găsesc comoara. În schimb, simplul lor efort de căutare
Veverita intelectuală by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18014_a_19339]
-
nu mai făceau obiectul major al creației artistice, iar cei însărcinați cu verificarea șevaletelor și a pensulelor artiștilor suspecți, se cam leneviseră și ei. Ba chiar apăruseră, cu vreun deceniu bun mai devreme, cîțiva tineri care, pe nesimțite, au părăsit ogorul și imaginea de șantier și s-au impus cu autoriate în peisagistică, în natură statică și în compoziția neutră. Pictori ca Ion Pacea, Alin Gheorghiu, Constantin Piliuță (care ulterior va trece în tabăra cealaltă) și alții, profitînd de o oarecare
Cincizeci de ani de artă contemporană by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/7652_a_8977]
-
aceea, să le târască într-o temniță, unde ele (sau măcar una) să-l implore să le cruțe viața. Chelnerița: Aura Estrada. Colonelul îl omorâse în chinuri, arzându-l de viu, pe frățiorul de 14 ani care încerca să apere ogorul familiei. Aura intrase în trupele de gherilă, învățase să ucidă pentru a nu fi ucisă și pierduse în îndelungatul război civil improbabil de mulți apropiați: băiatul iubit, Tito, aruncat în aer de o mină, unchiul Luís, tărât la deal de
Logodiți cu moartea by Felicia Antip () [Corola-journal/Journalistic/5994_a_7319]
-
lecturii din Logica mică, traducere abia apărută în 1962, cînd tînărul student, aflat încă sub impresia de orgă a viziunii hegeliene, a ieșit din casă cu gîndul de a merge în oraș, și cînd, strigat fiind de părinții care munceau ogorul familiei, i-a privit ca pe niște arătări infime, de acută insignifianță culturală, căzuți din ordinea conceptului, care se zbăteau silnic sub apăsarea chinului georgic, din neputința de a intui lava ideilor. Iar el, Ion Papuc, el efebul înalt, deșirat
Vultus importunus by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4692_a_6017]
-
C.S.V. Viile Satu Str. Plopilor nr. 21 38.416 52 598 Mare 39. Policlinica Satu Str. Toamnei nr. 32-34 38.417 300 46 Mare 40. C.S.V. Andrid str. Principala nr. 143 38.375 160 1.064 41. C.S.V. Sanislau str. Ogorului nr. 1094 38.404 190 957 ------------------------------------------------------------------------------- Județul SĂLAJ ------------------------------------------------------------------------------- IMOBILUL ---------------------------------- Denumirea Adresa Suprafață Nr. circumscripției imobilului Numărul Suprafață terenului, crt. sanitare veterinare (localitatea) de desfășurată exclusiv actuale inventar a clădirii suprafață M.F.P. (m,) ocupată de clădire (m,) ------------------------------------------------------------------------------- 0 1 2 3
EUR-Lex () [Corola-website/Law/124475_a_125804]
-
de partid dețin rolul principal, al "înțelepților", deținătorii adevărurilor și ai soluțiilor de viață socială. Primele izbânzi, îndelung lăudate, sunt romanele: Mitrea Cocor (1949) de Mihail Sadoveanu, Temelia (I, 1951) de Eusebiu Camilar, Trandafir de la Moldova (1952) de Ion Istrati, Ogoare noi (1953) de Aurel Mihale, Bărăgan (I, 1954, II, 1959) - acestea pe tema colectivizării, iar despre edificarea socialismului în industrie: Oțel și pâine (1951) de Ion Călugăru, Cumpăna luminilor (1952) de Nicolae Jianu, În orașul de pe Mureș (1954) de Francisc
Literatura oportunistă (II) by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8310_a_9635]
-
Toate ne aparțin, pe bună dreptate -/ să le-adunăm cu grijă, migălos,/ să le topim în furnalele călimărilor/ și să-ngrășăm cu amintirea lor fecundă/ pământul nopților noastre de azi...// Așa trebuie să facem, sporind/ în fel și chip, puterea ogoarelor noastre,/ dar mai cu seamă,/ ar trebui poate să lucrăm cu cerneală fierbinte.../ Asta v-o spun, nu de la mine - de fapt, e o taină./ Am furat-o trăgând cu ochiul/ la oamenii care fac pâine, care fac oțel.../ Vă
Un poet mereu la modă: GEO DUMITRESCU by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17035_a_18360]
-
fi fost și dac -/ dar a ieșit așa: să fiu român,/ și eu cu soarta asta mă împac!// mi-au dat și alții sânge și cuvinte -/ nisipuri galbene trecură-n zbor,/ purtate-n vântul Asiei fierbinte,/ să-ngrașe primitorul meu ogor.// Și din Apus, din Miazăzi, veniră/ umane pulberi, umbre și lumini,/ cu bine și cu rău mă vremuiră -/ Pe toate le-am sorbit în rădăcini!// Și nu-i nimic străin - a'mele-s toate,/ dator nu sunt: plătit-am cu
Un poet mereu la modă: GEO DUMITRESCU by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17035_a_18360]
-
de om semănăturile; aici în câmpia aceasta a Galileei, s-a născut întâia oară grâul; aici și vița-de-vie, și încă se mai târau pe coastele muntelui viile sălbatice. Departe se auzi cum scârțâie un car cu boi; măgărușii țâșneau din ogoare, adulmecau văzduhul, își ridicau cozile și răgeau. Apărură primele secerătoare; râsete, taifasuri, secerile ascuțite străluceau, soarele le văzu, se ridică și căzu pe brațele lor, pe gâturi și fluierele picioarelor. Văzură de departe pe fiul Mariei alergând, izbucniră în râsete
NIKOS KAZANTZAKIS - Ultima ispită a lui Hristos () [Corola-journal/Journalistic/5626_a_6951]
-
se oprea și întindea mâna să rupă frunza, o nădușeală rece îi scăldă trupul; cele două tălpi care alergau în urma lui se opriră și ele. Părul i se ridică; cu brațul încă ridicat, își trecu privirea împrejur; pustiu, numai Dumnezeu; ogoare umede, frunzele picurau, un fluture, în scorbura unei stânci, se căznea să-și deschidă aripile ude, să plece. - O să strig, se hotărî, o să strig, să mă ușurez! Când rămânea singur pe munte sau la amiază pe câmpul pustiu, bucuria era
NIKOS KAZANTZAKIS - Ultima ispită a lui Hristos () [Corola-journal/Journalistic/5626_a_6951]
-
Stimate Domnule Profesor, În republica noastră bananieră cu două ortografii, doar Dumneavoastră și revista „România literară” ați mai putea da semnalul pertinent de intrare în normalitate, măcar pe ogorul scrisului. Reticențe orgolioase, vag motivate „științific”, întrețin aberația unei ortografii duble de peste un deceniu, deși Academia este singura instituție care are dreptul să legifereze în privința ortografiei. Excelentul articol al dlui Pârvu Boerescu reamintea afirmațiile lui Emil Petrovici că „Ortografia nu
SCRISORI CATRE EDITORIALIST () [Corola-journal/Journalistic/13633_a_14958]
-
Rodica Zafiu Genul publicistic al "cronicii mondene", întrerupt timp de mai multe decenii de seriozitatea partinica a reportajelor din fabrici și de pe ogoare, a supraviețuit în memoria cititorilor mai ales prin intermediul parodiilor lui Caragiale. Carnetul monden - "Cum se pitrece la noi" - al tînărului Edgar Bostandaki din High-life, pasajul în franceză ("Un journal chic") din Tema și variațiuni, aluziile la cronicarul real cu pseudonimul
Claymoor by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17627_a_18952]
-
bază de date”, ce include și o vastă bibliografie a scriitorilor români abordați de cronicarul N. Manolescu, ilustrată cu o sumă de citate referitoare la autorii socotiți mai însemnați. Iată-l așadar pe Laszlo Alexandru trudind cu mînecile suflecate pe ogorul reconstituirii literare, ogor pe care, departe de-a se resemna cu factologia și inventarierea, îl însămînțează cu puncte de vedere și reacții proprii: „Dacă propunem astăzi o analiză de istorie literară, ține a preciza exegetul, nu înseamnă că o facem
Tratat despre Nicolae Manolescu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13213_a_14538]
-
ce include și o vastă bibliografie a scriitorilor români abordați de cronicarul N. Manolescu, ilustrată cu o sumă de citate referitoare la autorii socotiți mai însemnați. Iată-l așadar pe Laszlo Alexandru trudind cu mînecile suflecate pe ogorul reconstituirii literare, ogor pe care, departe de-a se resemna cu factologia și inventarierea, îl însămînțează cu puncte de vedere și reacții proprii: „Dacă propunem astăzi o analiză de istorie literară, ține a preciza exegetul, nu înseamnă că o facem de pe o poziție
Tratat despre Nicolae Manolescu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13213_a_14538]
-
amintitul turneu al trupei de operetă, la Soroca, i s-a povestit că funcționarii ruși (cinovnicii) și boierii devotați trup și suflet țarului veniseră la spectacole de dragul muzicii, dar populația de la periferie, de la mahala și țăranii din vii și de pe ogoare veniseră ca să asculte vorba moldovenească (p. 21). Și tot la Soroca, invitat într-o familie în curs de înstrăinare (p. 29) a avut parte de o altă experiență interesantă. în casa acelei familii s-a vorbit mult și cu însuflețire
Klaus HeItmann - Mihail Sadoveanu călător prin Basarabia by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/11036_a_12361]
-
sunt doar acele servicii pe care nu le poți primi mai ieftin din străinătate: sănătatea, educația, apărarea și pensiile (de cultură n-are rost să mai pomenesc, având în vedere cine se află la conducerea țării!). Tot restul, fabricile, uzinele, ogoarele trebuie să producă valoare reală - spre binele celor care muncesc acolo și spre binele țării. Înafara acestei condiții minimale, ce rost are un stat? Doar așa, să ocupăm și noi un loc pe harta Europei? Exemplul prietenilor kurzi, obligați să
Țara puciurilor liniștite by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16222_a_17547]
-
vieții. Sau, dacă pornim de la vocabula zemlerob (cultivator al pământului), putem crea cuvântul vremeapahari (cronoplugar; plugar al timpului), vremiarob (cronocultivator; cultivator al timpului), ajungând a numi printr-un cuvânt direct oamenii care își cultivă timpul vieții, așa cum plugarul își îngrijește ogorul [...]. Creația verbală este inamicul limbii livrești osificate. Bazându-se pe faptul că, și astăzi încă, pe undeva prin satele din prejma râurilor și pădurilor, mai continuă să apară noi mostre lingvistice, în fiece clipă izvodindu-se cuvinte care ba mor
Un eseu de Velimir Hlebnikov - Temeiul nostru by Leo Butnaru () [Corola-journal/Journalistic/14389_a_15714]
-
brațe și pe spătar și atunci s-au înălțat tot mai mult și bătrâna a mulțumit, foarte satisfăcută, văzând totul atât de limpede de acolo de sus - copacii, acoperișurile, casele, mașinile foarte mici pe șosele, râurile și pădurile, malul mării, ogoarele semănate, munții, și pe urmă au luat mai multă înălțime și nu se mai vedeau decât nori, zburau peste o mare de nori, până în zare și asta era o priveliște care nu putea să existe pe lume și bătrâna s-
O povestire de Teolinda Gersão - Bătrâna by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/13147_a_14472]
-
de tractoare sosite din U.R.S.S. nu mai făceau obiectul extazierilor cromatice, iar cei însărcinați cu verificarea șevaletelor și a pensulelor artiștilor suspecți, se cam leneviseră și ei. Ba chiar au apărut cîțiva tineri artiști care, pe nesimțite, au părăsit ogorul și imaginea de șantier și s-au impus cu autoriate în peisagistică, în natură statică și în compoziția neutră. Pictori ca Ion Pacea, Ion Gheorghiu, Constantin Piliuță și alții, profitînd de o oarecare amorțire a vigilenței, au reconectat limbajul artistic
Artă tradițională / Artă alternativă by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12800_a_14125]
-
și dedublare, veritabile performanțe. Lucrul s-a văzut imediat în politică, unde au invadat mai ales grobienii, mincinoșii, escrocii. Obișnuiți să se "servească" fără să întrebe din frigiderul vecinului de bucătărie, nu le-a fost greu să "privatizeze" fabrici, uzine, ogoare și instituții. Firește că primul lor gând a fost să facă uitat trecutul de ticăloșie, umilințe și frustrări. Ajunși multimilionari, n-ar accepta în ruptul capului că sunt alcătuiți din același aluat cu ceilalți oameni. Ce e valabil pentru aceia
V-ați autodenunțat vreodată? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/8568_a_9893]
-
nu se îndură să renunțe la expresii tip: "păcatul mă îndeamnă - răcoarea frumuseții - foc sfânt e veșnicia - simt în mine - ai coborât în inima mea!.../ I-ai dat inimii/ lumină și grai - solara dăruire - vioara vorbei - imensitatea omului - semnul purității - Ogorul sfânt/ semințele dreptății - izbânda suferinței". Ca să nu mai vorbim de enunțuri devastatoare ca acestea: "Unde-i bogăția/ domnește viclenia!". Slujind într-un protocol vetust și naiv al relației dintre poet și poezie, dintre cititorul de azi și clasici (vezi stereotipul
Un bilanț by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/16982_a_18307]
-
Gheorghe Grigurcu Petre Stoica e de-acum un nume clasicizat al poeziei noastre contemporane. Important atît prin opera d-sale, cît și prin rolul pe care l-a jucat în desțelenirea ogorului liric uscat de oficializare, în deschiderea unor noi zări de care au profitat în primul rînd poeții afirmați în anii ’60-’70, dar și cei veniți ulterior. S-a scris mult despre Petre Stoica, însă avem impresia că nu s-
Poezia lui Petre Stoica by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13341_a_14666]
-
nu mai făceau obiectul major al creației artistice, iar cei însărcinați cu verificarea șevaletelor și a pensulelor artiștilor suspecți, se cam leneviseră și ei. Ba chiar apăruseră, cu vreun deceniu bun mai devreme, cîțiva tineri care, pe nesimțite, au părăsit ogorul și imaginea de șantier și s-au impus cu autoriate în peisagistică, în natură statică și în compoziția neutră. Pictori ca Ion Pacea, Alin Gheorghiu, Constantin Piliuță (care ulterior va trece în tabăra cealaltă) și alții, profitînd de o oarecare
Arta românească de astăzi (o privire sumară) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11392_a_12717]
-
national.Volumul intitulat “POEZII DIN ÎNCHISORI” este o monumentala culegere de poeme scrise de autori cunoscuți sau anonimi care au trecut prin universul concetrationar din România, în frunte cu Radu Gyr și Nichifor Cainic “Acest volum de versuri culese de pe ogorul însângerat al închisorilor românești, dau socoteală de realitatea cea mai cumplită pe care ființă omenesca a trăit-o vreodată”, după cum precizează în prefață scriitorul Vintilă Horia. Referitor la această perioadă, cercetătoarea spaniolă de origine română Silvia Marcu a scris că
Editura Destine Literare by george Georgescu () [Corola-journal/Science/76_a_304]