2,025 matches
-
de divizare în sânul postmodernismului, cel care, la origini, cunoaște tentația spre moderație și toleranță. Hipermodernismul, spune Borgmann, vrea să dea postmodernismului omogenizant, prin masificare culturală, o strălucire care-i lipsește, acel "farmec" în superficialitate care-l apropie, aparent, de oniricul suprarealist. Nu întâmplător postmodernismul românesc, dacă nu a fost o avangardă, atunci, cu siguranță, a cunoscut apetitul hipermodernismului, revendicându-se chiar din onirismul "școlii" lui Leonid Dimov, precursoare a optzecismului. Totodată, hipermodernismul se vrea și o reacție la globalismul coercitiv
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
lumii. Romancierul este un extraordinar muzician din cuvinte. Laitmotivul "muzical" central este totuși dragostea dintre Tereza și Tomas și se leagă chiar de rezonanța cvartetului beethovenian. Se interferează repetitiv-savant, prin reveniri succesive asupra poveștii centrale, diverse metafore și mituri incifrate oniric, de la eterna reîntoarcere (piatra unghiulară a construcției simfonice) până la mitul lui Don Juan, al lui Tristan și al Isoldei, de la mitul lui Oedip și de la aventurile lui Tomas și ale Sabinei până la visurile Terezei și până la moartea lui Karenin și
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
Poetul Ion Pillat), Dan Botta (Teatru pentru 10 000, Templele graiului, Horia și geniul suferinței), George Murnu, ca și „raționaliștii”: Șerban Cioculescu (Caragiale în ediție completă, Caragiale și ardelenii, Între actualitate și permanență, Critica de directivă), Vladimir Streinu (Poetic și oniric, Romane în două volume, Începuturile criticii literare, serialul Tipologii literare), Tudor Vianu (Ce s-a schimbat în literatura română în ultimii 25 de ani, Ștefan Dimitrescu), Al. Rosetti (serialul Diverse), D. Caracostea (Mai presus de generații), Emil Gulian. Lor li
UNIVERSUL LITERAR-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290365_a_291694]
-
mormântul lui Mihai Eminescu II). În volumul Balada vestitorului și alte poeme (1986) recursul la prozodia clasică și priza la real lasă impresia unei întoarceri la tradiționalism. Dar elementele realității nu sunt decât semne pentru sensuri alegorice, parabole și reprezentări onirice. Dragostea, chiar într-un mediu dur, își păstrează caracterul ideal, angelic: „Mă gândesc la un poem pentru tine / ușor și serafic / deși sângerez în bocanci / În această noapte am disponibilitatea / să confund realitatea cu visul / și să te recreez așa cum
VERONA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290498_a_291827]
-
psihologică în lumea doctorilor fără morală și a profesorilor arbitrari, intriga evoluează pe două direcții: viața cotidiană și evaziunea. Romanul dezvoltă mai multe elemente obsesive: teama de bătrânețe, ireversibilitatea timpului, irosirea tinereții, refugiul într-o lume fictivă, idealizată, sau în oniric, pregnante în pofida lirismului uneori excesiv. În subsidiar circulă și un curent esopic, V. amestecând în jocul ei câte ceva din lumea lui Franz Kafka, Leonid Dimov sau Czeslaw Milosz. SCRIERI: Scenarii lirice moderne (De la T. S. Eliot la Paul Valéry), București
VIANU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290511_a_291840]
-
tipul „neoavangardist”, „postmodernist de nuanță ironică”, V. interpretează epigonic rolul lui Virgil Mazilescu. Frecventarea boemei asigură clișeul, băutura spirtoasă dă revelatorul, iar versurile confirmă poza. Manieriste, poemele se construiesc pe canavaua acelorași teme (iubire, alcool, prieteni) și linii stilistice (metaforizare onirică, discursivitate, tehnică de elasticitate controlată a textului), asumate de ucenicul devotat. În Drumul până la ospiciu și reîntoarcerea pe jumătate, lungimea titlurilor o concurează pe cea a textului propriu-zis, care face stop-cadru pe secvențe din viața „fratelui sardele” aflat în cârdășie
VINICIUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290577_a_291906]
-
impulsul care l-a motivat să Își scrie memoriile a plecat de la o viziune pe care a avut-o Într-o noapte de aprilie din anul 1850, pe când se afla Închis la Sibiu, În clădirea mănăstirii franciscanilor. Răspunzând acestui Îndemn oniric, el și-a notat mai Întâi visul din noaptea respectivă, după care a trecut la redactarea lucrării, pe baza propriilor amintiri, ca și a celor Împărtășite de camarazii săi de detenție. Deși Dálnoki nu ne mai dă alte amănunte, ar
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
miroir d’Hérodote. Essai sur la représentation de l’autre, Gallimard, Paris, 1980; pentru cazul Europei occidentale medievale, Jacques Le Goff, Pentru un alt Ev Mediu, Editura Meridiane, București, 1986, vol. II, pp. 84-110: „Occidentul medieval și Oceanul Indian: un orizont oniric”. Ernest Gellner, Națiuni și naționalism, Editura Antet, București, 1997, pp. 9-10. Pentru care vezi Lucian Boia, L’exploration imaginaire de l’espace, La Découverte, Paris, 1987; Lucian Boia, Pentru o istorie a imaginarului..., pp. 85-86, 90-92. Molnár Gusztáv, „Az erdélyi
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
cele expuse mai sus, fac ca filmul să fie dăunător și în contradicție cu propaganda dusă de noi. De aceea concluzia cenzurii este ca filmul să fie respins. Recunoaștem restricțiile impuse filmului sovietic începând cu anii ’30 : orice atingere cu oniricul este interzisă, acțiunea filmului trebuie să fie ancorată într- o realitate bine definită spațial și temporal. Viziunile fantastice ale unei lumi a luxului, care o bântuie pe eroină, sunt considerate dău nătoare pentru tinerele și tinerii comuniști. Miracolul inserat în
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
telefon. Prima indicație corespunde politicii prudente a lui Ceaușescu de după marele său moment din august 1968 de a pune surdină oricăror referiri la URSS și Moscova, „ca să nu se interpreteze”. Cea de-a doua exprimă fixația respingerii de către culturnici a oniricului ca un atac la adresa realismului mai mult sau mai puțin socialist. În garderobă e probabil vorba de un act de lesbianism, homosexualitatea fiind considerată infracțiune sub comunism. În sfârșit, pilula este probabil un anticoncepțional - subiect interzis în condițiile decretului din
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
se produce în evoluția regizorului Mircea Daneliuc odată cu Glissando (1984). Renunțând la domeniul filmului realist de actualitate, slab reprezentat în filmul românesc, pe care îl îmbogățise cu trei pelicule remarcabile - Cursa, Probă de microfon și Croaziera -, Daneliuc se afundă în oniric, metaforic, alegoric, baroc. Spațiul-timp din Glissando e o pseudo-Românie a anilor ’30, un univers oscilând la granița visului. Sensul fimului nu poate să stea în povestea plină de clișee a tribulațiilor sentimentale și pieirii unui trișor de cazinou, narată neatașant
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
idei. Valoarea rezultatului muncii creatoare este dată de originalitatea sa. În funcție de gradul de control exercitat de conștiință, imaginația poate fi: a) voluntară ( imaginația reproductivă, productivă și visul activ/planuri de viitor); b) involuntară ( reveria / visarea cu ochii deschiși și visul oniric ). F.C. Barlett distingea trei tipuri de imaginație: a) imaginația asimilativă, asociată cu interese specializate, probabil determinate genetic, capacitatea de a se uimi. Imaginația asimilativă este caracterizată prin rezonanța între sentimente, amintiri individuale și obiectele imaginației, visătorul și obiectul aflându se
Creativitatea : latură a personalităţii by Gabriela Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/713_a_1307]
-
la un an după apariția romanului lui Buzura romanul ekphrastic Der Blindensturz. Cartea imaginează drumul celor șase orbi din pictura lui Breughel spre casa pictorului care urmează să îi picteze. Apelând la tema visului, Gert Hofmann construiește narațiunea proiectând-o oniric încă din debut - cei șase orbi sunt treziți din somn de bătăile în ușa șopronului în care dormeau și pleacă spre locul în care trăiește artistul ce îi va picta pe pânză. Cel care bate la usă (the knocker) îi
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
și estetice, care se bat cap în cap, fără a recurge la canale secundare de comunicare, fără decodificări ambigue, pentru că face parte integrantă din universul nostru spiritual. Și asta pentru că este o artă nefalsificată de automatisme mondene, netransfigurată de obsesii onirice sau psihopatice, netulburată de erezii artistice sau iconoclasme estetice. ...Așa se explică de ce aderăm necondiționat la aceste opere naive, nu atât pentru că ne plac pur și simplu, cât mai ales pentru că deschid retrospecții intelectual-afective asupra purității receptive a copilăriei noastre
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
o intenționeze, răspunsuri la multe dintre întrebările pe care le pune omul modern cu privire la dimensiunile fericirii și la valorile ce dau un sens vieții.” (Victor Ernest Mașec) „Pentru ea, realitatea vizuală este în mod constant îmbogățită de eresuri și construcții onirice, fragile eșafodaje de iluzii și frumuseți. Tablourile sale păstrează mereu o latură mediatică, chiar și atunci când este vorba de scene de gen, din care nu lipsesc detaliile umoristice. Spre deosebire de alți pictori naivi, la care primează spontaneitatea inspirației, Paula Iacob își
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
ne parcă cu o anume malițicitate ne invită să participămla un ritual păgân, desfășurat chiar sub ochi noștri, după un scenariu absurd.” (Aurel Istrate) „Creația lui Calistrat Robu, sondează profunzimi și tensiuni unde fiorul epic este mereu intersectat de aceste onirice cu dimensionări neașteptate și cu promisiuni ce pot îmbogăți orizontul ideatic al artei naive de la noi și de oriunde.” (Vasile Savonea) Robu Paul Răzvan 1974 Pictor Născut pe 11 octombrie 1974 în Iași. Studii: Universitatea Tehnică Gheorghe Asachi, Facultatea Ingineria
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
estetice, care se bat cap în cap, fără a recurge la canale secundare de comunicare, fără decodificări ambigue, pentru că face parte integrantă din universul nostru spiritual. Și asta pentru că este o artă nefalsificată de automatisme mondene, netransfigurată de obsesii onirice sau psihopatice, netulburată de erezii artistice sau iconoclasme estetice. ...Așa se explică de ce aderăm necondiționat la aceste opere naive, nu atât pentru că ne plac pur și simplu, cât mai ales pentru că deschid retrospecții intelectual-afective asupra purității receptive a copilăriei noastre
50 de ani de art? naiv? ?n Rom?nia:enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/84035_a_85360]
-
o intenționeze, răspunsuri la multe dintre întrebările pe care le pune omul modern cu privire la dimensiunile fericirii și la valorile ce dau un sens vieții.” (Victor Ernest Mașec) „Pentru ea, realitatea vizuală este în mod constant îmbogățită de eresuri și construcții onirice, fragile eșafodaje de iluzii și frumuseți. Tablourile sale păstrează mereu o latură mediatică, chiar și atunci când este vorba de scene de gen, din care nu lipsesc detaliile umoristice. Spre deosebire de alți pictori naivi, la care primează spontaneitatea inspirației, Paula
50 de ani de art? naiv? ?n Rom?nia:enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/84035_a_85360]
-
-ne parcă cu o anume malițicitate ne invită să participămla un ritual păgân, desfășurat chiar sub ochi noștri, după un scenariu absurd.” (Aurel Istrate) „Creația lui Calistrat Robu, sondează profunzimi și tensiuni unde fiorul epic este mereu intersectat de aceste onirice cu dimensionări neașteptate și cu promisiuni ce pot îmbogăți orizontul ideatic al artei naive de la noi și de oriunde.” (Vasile Savonea) Robu Paul Răzvan 1974 Pictor Născut pe 11 octombrie 1974 în Iași. Studii: Universitatea Tehnică Gheorghe Asachi, Facultatea Ingineria
50 de ani de art? naiv? ?n Rom?nia:enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/84035_a_85360]
-
Se confirmă și prin această cercetare teza specială lui Mircea Eliade privind supraviețuirea camuflată, dar activă, a miturilor în lumea modernă. Încetând a mai fi ,,poveste sacră", ,,revelație primordială", ,,istorie exemplară", ,,model arhetipal", mitul continuă să fie activ în universul oniric, în imaginarul social, în visele, dorințele, fobiile și nostalgiile omului actual. Fantasmele mitice au fost deseori preluate, transpuse într-un registru ideologic, apoi activate propagandistic (inclusiv prin mijlocirea benzilor desenate) pentru eficienta manipulare și îndoctrinare a ,,omului nou" din cadrul fostei
Mit, magie și manipulare politică by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
și lecturi diferite ale imaginarului, aparent insurgent, oricum dificil de încadrat ca obiect de studiu. În plus, un fenomen controversat, mai ales atunci când a fost abordat conceptual și redus la efectele psiho-sociale provocate de fantezie, la rezultatele manifestării funcției imaginației "onirice" - asimilate tenebrosului, elucubrațiilor neștiințifice, mitologiilor populare, superstițiilor și credințelor păgâne. Prin Meditationes de prima philosophia in qua dei existentia et animæ immortalitas demonstratur (1641), René Descartes a provocat una din cele mai puternice crize pe care le-a traversat conceptul
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
sistemic, după o "hartă" a planului terestru (teritoriu cunoscut − teritorii străine) și pe mai multe registre desfășurate pe verticală (celest - teluric - "lumea de dincolo"). Funcția simbolică (iconică) a imaginației se manifestă în figurarea sacrului (de la Geneză la Apocalipsă), iar funcția "onirică" (pe care o putem asimila cu fantezia, ludică sau tenebroasă) este creativă mai ales în registrul popular al imaginarului, acolo unde credința creștină întâlnește moștenirea pre-creștină și iau naștere astfel cele mai expresive interpretări și proiecții simbolice. Cercetarea exploatează și
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
de ordin mental între realitate și imaginar. Ea e produsă de imaginația "icastică" (sau mimetică, pentru că ea are ca referință mai ales perceptibilul), de imaginația "iconică" (sau simbolică - prefigurează sacrul definit de dogmă, "non-perceptibilul non-fantezist", divinul) sau de fantezie (imaginația "onirică", ars combinatoria, arta hibridului, a fantasticului popular creștin etc.); ea poate fi condusă către unitățile funcționale de bază ale sistemului: imaginea (mentală sau materială; simplă sau complexă - nu operez aici diferențieri) și simbolul (Al.-Fl. Platon 154-66). În sine, nu
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
anume: a. imaginația "icastică" sau mimetică (referința ei o constituie perceptibilul, dat sau posibil); b. imaginația "iconică" sau simbolică (figurează și ceea ce nu e perceptibil, dar nu e nici fantezist, adică divinul și sacrul interpretat dogmatic); c. fantezia sau imaginația "onirică" ("artă" a combinațiilor insolite, fantastice sau fabuloase; pentru perioada la care ne referim, evul mediu românesc, conservator și canonic, ea este relevantă mai degrabă în cazul imaginarului popular creștin, în care regăsim figurarea diavolului, a lumii de dincolo și a
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
chiar dacă sistemul nervos care o produce nu recurge la resurse creative. Memorată, conștient sau inconștient, ea rămâne latentă până când, într-un anumit cotext, acționează asupra ei funcția imaginativă și o reintegrează mimetic în raport cu referința, în structuri simbolice sau în manifestări onirice. Are, în consecință, o mare capacitate de "modelizare", conformându-se naturii obiectului și dorinței subiectului (Thomas 22), însă în absența unui suport material. Ea e o dedublare, dar, ca impresie senzitivă, este condiționată de calitatea receptării, a memorării și a
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]