2,408 matches
-
compozită. În Chemarea focului se menține același apel la sacru, la acea forță prin care se regenerează întreaga fire, cele trei părți ale poemului care constituie substanța volumului (Chemarea focului, Îngerul roșu, Intrare în etern) marcând un traseu inițiatic. Ultimul op, Balade și simfonii (1983), îl definește pe autor ca bun tehnician al versului. Pe lângă sonet, sunt abordate terțina și distihul, unele poezii având versificație în stil popular. Încercarea de a scrie roman nu i-a izbutit, cum se observă în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287577_a_288906]
-
mind over mood. The Guilford Press, New York, London PARKER G et al (2002Ă - Defining Disordered Personality Functioning, Journal of Personality Disorders, 16(6Ă: 503-522 PATTERSON G (1982Ă - Coercive Family Process: A Social Learning Approach to Family Intervention. Vol 3, SUGENE OP, Castalia Publications PERRY JC (1995Ă - Dependent personality disorder. In „Treatment of Psychiatric Disorders”, vol 2, 2nd Edition, Edited by GABBARD GO, Washington DC, American Psychiatric Press, pp. 2355-2366 PERRY JC, BOND M (2000Ă - Empirical studies of psychotherapy for personality disorders
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
theories of transference. J Am Psychoanal Assoc, 50: 99-134 WIDIGER TA, WEISSMAN MM (1991Ă - Epidemiology of borderline personality disorder. Hosp. Community Psychiatry, 42: 1015-1021 WIGGINS JS, TROHST KK (1999Ă - The fields of interpersonal behavior. In „Handbook of Personality”, LA DERVIN, OP JOHN (edsă, The Guilford Press, pp 653-670 WILBERG T et al (1998Ă - Outcomes of pearly functioning patients with personality disorders in a day treatment program. Psychiatric Serv., 49: 1562-2567 WILCOX JA (1995Ă - Divalproex sodium as a treatment for borderline personality
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
Producția de automobile suferă. Speculațiile finanțiștilor nu pot acoperi regresul economic, Wall Street-ul se prăbușește. Se declanșează "Marea Criză" din 1929. La începutul secolului XX, Boston-ul era "sufletul" economiei mondiale, și Wall Street-ul153 centrul financiar al lumii. Băncile OP Morgan, Rockfeller, Chase, City, Lehman Brothers, Morgan Stanley (create în secolul al XIX-lea) devin instrumente de colectare masivă a economiilor și de plasare a titlurilor (bonuri de război, acțiuni, obligațiuni). Ele finanțează întreprinderile pe timpul războiului mondial. Strategiile de urmat
by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
aloce un numar de pagini fiecărei litere, iar cuvintele să înceapă toate cu acea litera. Ocupat cu treburile legate de apariția revistei, el nu are timp să-și trieze sau să-și adune textele. O va face Șasa Până, alcătuind opul intitulat Repertoriu (1935), si acesta neterminat, înrudit vizibil cu Alfabet. Într-un număr al revistei berlineze „Der Sturm” (1935), prozatorul se află într-o vecinătate onoranta cu Urmuz, Ilarie Voronca, Ștefan Roll, Geo Bogza, B. Fondane, Râul Iulian, Aurel Zaremba
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288211_a_289540]
-
zi, dar acest lucru trebuie descoperit. Tot ceea ce trebuie să facă este să dea la o parte "masca". GRUPA 4 A patra dimensiune Bibliografie: http://www.csc.matco.ro/Capcana%20Tridimensionalului.htm http://www.rov.ro/complexity/portal/modules.php?op=modload&name=Sections&file=index&req=viewarticle&artid=21&page=1 -,,Capcana tridimensionalului'' Motivația: Elevii vor putea înțelege mai bine noțiunea de infinit, dacă o corelează cu alte noțiuni care încă nu au fost perfect definite hiperspațiu, a patra dimensiune
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
de firme, precum și autorități locale, adolescenți, studenți și public larg. Participanții au evaluat măsurile propuse de Comisia Națională pentru Populație și Dezvoltare și au propus măsuri noi care să fie cuprinse în strategia națională. Au urmat prezentările invitaților străini. Julius Op de Beke, de la Comisia Europeană, și Nikolai Botev, de la Fondul ONU pentru Populație, au oferit o imagine de ansamblu a viitorului demografic al Europei, accentuând provocările pe care acesta le ridică la nivelul politicilor. Emilia Voynova, de la Ministerul Muncii și Politicii
[Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
lui U. cu un volum propriu, nu-l prevestește pe condeierul acid de mai târziu. Pusee lirice, mici patetisme, ca și livrescul ingenuu împing în conformism o narațiune confesivă care tocmai își propune să torpileze „șabloanele” ce ar fi parazitând opurile de evocare a stagiului ostășesc. O carte cu farmec este cea intitulată Povești de adormit părinții sau Carte cu copii pentru părinți (1990). Și pentru cei mici, și pentru cei mari sunt cele cinci scenarii îngemănate în volumul Ion Creangă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290331_a_291660]
-
cum ar fi grupul oniriștilor și "Școala de la Târgoviște". Cel mai "național", ca să zic așa, dintre postmoderniști devine Mircea Cărtărescu. Din acest punct de vedere, îi putem da dreptate poetului când pretinde că Levantul este singura mare creație postmodernistă românească, opul constituindu-se ca o epopee lirică a întregii poezii naționale, de la Dosoftei și Bolintineanu până la Eminescu, Arghezi și Nichita Stănescu. În atare perspectivă, Levantul transcende chiar capcanele neoavangardei și ridică parodicul la condiția lui pură, cu o invenție verbală uluitoare
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
Patapievici, între timp, a început să se lepede de postmodernism!), crede că rațiunea de a fi a tineretului este să deconstruiască specificul național și conceptul de patrie. Autoarea parodiază dadaist titlul unei cărți postume a lui Emil Cioran, zicând propriului op Tzara mea. 203 Tamara Carauș etalează un număr important de lecturi postmoderniste și arată suficientă inteligență spre a surprinde, cu oarecare nedumerire, câteva dintre paradoxurile postmodernismului autohton. "Tzara" (nu Tristan!) este deopotrivă România și Republica Moldova, tânăra simțindu-se a fi
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
un constant entuziasm dup? 1990, av�nd adep?i deopotriv? printre teoreticieni ?i printre cei implică?i direct �n construc?ia efectiv? a oră?elor �moderne ?i democrate�, cum s-a spus adesea. Treptat, �ns?, pozi?iile fă?? de aceast? op?iune s-au nuan?at, au ap?rut curente cu atitudini contrare, pentru ca, �n ultimele decenii, s? se instaureze ?i �n arhitectur? un gen de eclectism stilistic �n sens strict sau sub forma coabit?rîi unor orient?ri diverse. De
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
formeaz? relativ aceea?i cultur? de specialitate. �nc�ț, diferen?ierile stilistice ?în �n prezent mai pu?în de impactul tradi?iei din care se ive?te artistul ?i mai mult de factorii insondabili ai psihologiei individuale, care adesea decid op?iunile �n materie de orientare stilistic?. * * * �n aceste condi?îi, este firesc s? ne �ntreb?m cum se situeaz? realiz?rile arhitecturii rom�ne?ți �n raport cu acest concept de �arhitectur? european?�. Se obi?nuie?te, �n prefe?ele
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
este fondatoarea proiectului, c?ruia �i fixeaz? programul, prin această �n?eleg�nd marile orient?ri func?ionale ?i, uneori, chiar formale ?i simbolice. Prin această, comandă public? sau privat?, observat? �ntr-un anumit interval de timp, las? s? se văd? op?iuni politice sau comportamente sociale. Arhitectul este un creator capabil s?-?i stabileasc? problematică evalu�nd ?i combin�nd mai mul?i parametri, c�teodat? contradictorii. �Arhitectură, a?a cum o defi-ne?te Andr� Chastel, este administrarea complexului�. Or, �n
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
toate cuno?țin?ele tehnologice ?i artistice ale vremii. ?i �n secolul al XI-lea, raritatea arhitec?ilor capabili s? conceap? edificii mari �nc? �i punea pe conduc?torii de lucr?ri �n situa?ia de a lua asupra lor op?iunile importante ale proiectului ?i ale ?antierului: ordon?rile spa?iale, modurile de construire; astfel stau lucrurile, de exemplu, �n cazul abatelui Gauzlin, la Saint-Beno�t-sur-Loire (1026). �n secolul urm?tor, conducerea lucr?rilor la catedrale va fi asigurat? de
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
istoriciste. Unul, numit din comoditate �neogotic�, reactuali-zeaz? arhitectură medieval?, �n general gotic?, re?în�nd pitorescul ?i nostalgia sau privilegiind o abordare ra?io-nalist?, pentru a satisface programe func?ionale, pentru a rezolva probleme tehnice sau estetice, pentru a exprima op?iuni religioase sau aspiră?îi identitare ?i politice. �ntr-o logic? corect?, geografia neogoticului corespunde grosso modo celei a goticului istoric. Al doilea curent este constituit de practicile eclectismului, care consider? istoria stilurilor că pe o colec?ie din care iei
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
prin stil, cultur?, sens; contractarea spa?iului ?i timpului s�nt aici surse de pitoresc ?i de reverie. F?r? �ndoial?, acestea s�nt semne precursoare ale eclectismului, �mbog??it �n secolul al XIX-lea prin l?rgirea considerabil? a op?iuni-lor posibile pentru modelele furnizate de progresul istoriei, al arheologiei ?i al etnologiei ?i vehiculate de nume-roase publică?îi precum: The Architectural Antiquities of Great Britain (21 de volume, 1820-1878) de Nodier ?i Taylor, �difices de la Rome moderne (1840-1857) de
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
lui Viollet-le-Duc de a preda la ?coală de Arte Frumoase, �n 1864. Oric�ț de stufoas? ar p?rea produc?ia arhitectural? eclectic?, se pot degajă dou? practici constituente esen?iale. Fie se compune o oper? plec�nd de la o op?iune pentru ele-mente tipice ale unui stil istoric; fie se combin? �ntr-o aceea?i construc?ie �mprumuturi din stiluri diferite. �n primul caz, se ob?ine o varia?ie pe o tem? unic?; �n al doilea, se constituie un stil
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
de moral? artistic? �n stare s? joace o fest? domină?iei puterilor financiare, dup? cum sus?ine H. Van de Velde (1863-1957) �n Le D�blaie-ment de l�art (1894), inspirat? de scrierile socializante ale lui W. Morris. Este o op?iune clar func?ionalist? ?i igienist? pe care O. Wagner o ap?r?, �n Architecture moderne (Viena, 1895), afirm�nd c? �stilul artei moderne trebuie s? ne ofere forme noi care reprezint? epoca noastr? ?i modul nostru de via??�. De
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
ale acestei cet??i utopice, dar aceasta va servi mai ales că baz? teoriilor urbanismului func?ionalist. Aceast? modernitate radical? ?i militant? ia o �ntor-s?tur? polemic? cu Ornement et crime (Viena, 1908) de A. Loos (1870-1933), lucrare inspirat? de op?iunile lui O. Wagner ?i ale americanului L. Sullivan (Ornament în Architecture, 1892). Consider�nd ornamentul că un fel de arierare cultural?, Loos �?i fondeaz? proiectul estetic modernist pe o etic? a purit??îi � nuditate ?i albea?? a formelor � aplicat
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
i standardiza?i din beton s�nt turnă?i ?i dota?i �n uzin?, apoi asambla?i pe ?antiere. Procedeele Camus sau Costamagna, de exemplu, s�nt chiar exportate �n URSS. Rolul statului este decisiv, �n Fran?a, �n aceast? op?iune constructiv?, care favorizeaz? dezvoltarea unor puternice �ntreprinderi de construc?îi ?i lucr?ri publice, capabile s? st?p�neasc? aceste tehnici prin care zid?ria cedeaz? locul montajului. �n ideologia pro-gresist? a Mi?c?rîi moderne, industrializarea construc?iei
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
pu?în organizate. �n orice caz, istoricizarea Mi? c?rîi moderne oblig? �n mod necesar pe fiecare arhi-tect la a se defini, din cauza bulvers?rilor introduse de modernism �n g�ndirea ?i practică arhitectural? ?i urbanistic?. Putem regrupa schematic multiplele op?iuni ap?rute de vreo treizeci de ani �ncoace �n dou? curente majore. Primul, �n care se cultiv? spiritul de modernitate proced�nd la o reevaluare a con?inuturilor doctrinare ?i a cli?eelor stilistice, este uneori numit neomodern. Al
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
periferiile urbane. Cauzele acestor derive s�nt adesea imputate lucr?rilor, arhitec?ilor. F?r? �ndoial?, cadrul construit ac?ioneaz? asupra comportamentelor locuitorilor, dar amploarea ?i profunzimea acestor probleme, esen?ialmente sociale ?i economice, dep??esc cu mult responsabilitatea inerent? op?iunilor arhitecturale. Adev?raț c? politicienii, urbani?ții ?i arhitec?îi se g?sesc aici n fă?a unei provoc?ri ce-i afecteaz? pe locuitori, pro-vocare pe care trebuie s? o accepte. LEXIC Absid?: Amortisment: Element sculptat, o statuie
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
a ex pe rie nț el or c on fo rm m et od ei ba la nț ei a le at oa re Fa ct or ii ce rc et aț i P ar am et ru d e op tim iz ar e N um ăr ul ex pe rie nț ei x 1 x 2 x 3 x 4 x 5 x 6 x 7 x 8 x 9 x 1 0 x 1 1 y yI yI
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
a ex pe rie nț el or c on fo rm m et od ei ba la nț ei a le at oa re Fa ct or ii ce rc et aț i P ar am et ru d e op tim iz ar e N um ăr ul ex pe rie nț ei x 1 x 2 x 3 x 4 x 5 x 6 x 7 x 8 x 9 x 1 0 x 1 1 y yI yI
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
C. Korten, Corporațiile conduc lumea, Editura Antet, București, 1997, p.42. 127 David C. Korten, Ibidem, p.127-128. 20% 20% 20% 20% 20% 82,7% 11,7% 2,3% 1,9% 1,4%P ro ce nt d in p op ul at ia g lo bu lu i Ve ni tu l t ot al m on di al a nu al Creativitate și progres tehnic 226 În al cincilea rând, odată cu noua economie au apărut noi elemente de vulnerabilitate
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]