1,722 matches
-
departe de a constitui întotdeauna un indiciu corect al independenței judecătorilor și membrilor organelor semijudiciare. CASETA 20.1 În ce măsură instanțele administrative protejează cetățeanul? Problema gradului în care instanțele administrative protejează cetățeanul a provocat dezbateri majore la începutul secolului XX. Principalul opozant al acestora a fost Dicey, profesor de drept la Oxford, care a afirmat că instanțele ordinare erau cât se poate de adecvate și erau superioare instanțelor administrative create după modelul Consiliului de Stat francez. El considera că instanțele administrative erau
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
deformarea lui de ultimă oră), nici cu autorii de scrisori deschise radiodifuzate în aceeași perioadă, nici măcar cu breșa haiducească produsă de unii scriitori, ci mult înainte, odată cu instalarea sistemului, ca o reacție legitimă și ca un însoțitor permanent al acestuia. Opozanți cu trecut politic sau oameni simpli pe care împrejurările i-au silit să protesteze, diplomați, militari, clerici, profesori, meseriași de toată mâna, neoprotestanți și (nu în ultimul rând) greco-catolici dispuși a milita pentru credința lor etc., iată legiuni de luptători
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
atitudine de calmă expectativă, de lucru metodic, de construcție monumentală, așa cum apare vasta-i sinteză istoriografică. Alte figuri prezentate în volum completează tabloul unei Rusii agitate, nervoase, dar încă inaptă să pună la lucru ideile Revoluției Franceze. Cunoscutul scriitor și opozant A. Radiscev, diplomatul Ivan Simolin, dramaturgul Iacov Kniajnin, prințesa Ecaterina Dașkova, eruditul N. Novikov sunt numai câteva personalități a căror atitudine autorul a căutat să o fixeze în volum. Excursul nu se prezumă la generația contemporană revoluției. N. Eidelman face
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
va fi să atragă pe indiferenți și pe cei blegi. În planul al treilea vom pune pretinsa noastră opoziție. Un organ cel puțin va fi la extrema opusă a ideilor noastre. Adversarii noștri vor lua drept aliat pe acest fals opozant, și ne vor arăta planurile lor. Ziarele noastre vor fi de toate tendințele: unele aristocratice, altele republicane, revoluționare sau anarhiste, atât cât va trăi Constituția, bineînțeles. Ele vor avea, ca zeul indian Vișnu, o sută de mâini, din care fiecare
„Protocoalele” Înţelepţilor Sionului by Unknown () [Corola-publishinghouse/Science/852_a_1577]
-
predictibil? De regulă, într-un proiect comunitar, există mai multe categorii de actori „interesați” (stakeholders): cei fără de care proiectul nu ar putea fi dus până la capăt, cei care susțin proiectul, dar nu le aparține ideea, cei indiferenți, care pot deveni opozanți sau susținători, cei care tolerează proiectul, dar așteaptă anumite concesii, precum și cei care se opun (Staudt, 1991). Numai prin evaluări oneste se poate înțelege modul în care sunt construite mizele la nivel local, cum se structurează opțiunile pentru anumite tipuri
[Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
unul împotriva acesteia. Li s-a spus că discursurile au fost redactate de doi autori cărora nu li s-au dat instrucțiuni precise. Deloc surprinzător, voluntarii au declarat că autorul primului text era profund pro-castrist, în timp ce al doilea era un opozant al regimului cubanez. Psihologii au reluat apoi experimentul, precizând de această dată că autorii textelor au fost trași la sorți și că primul trebuia să scrie, fie că îi plăcea sau nu, un text în favoarea lui Castro, în timp ce al doilea
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
îi plăcea sau nu, un text în favoarea lui Castro, în timp ce al doilea avea drept sarcină scrierea unui text anti-Castro, indiferent de convingerile sale personale. Or, voluntarii au considerat în continuare că autorul primului text era procastrist convins, iar al doilea - opozant al regimului. Totuși s-a precizat clar că autorii au avut drept sarcină realizarea unui text într-o manieră arbitrară, fie că asta corespundea ideilor lor sau nu. Însă această specificare nu a avut nici un efect: ei atribuiau în continuare
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
Souriau distinge în textul dramatic: • Leul sau forța tematică orientată (subiectul care inițiază acțiunea); • Soarele sau valoarea dorită de subiect (căsătorie, reușită socială etc.); • Pămîntul sau beneficiarul valorii vizate (familia eroului, comunitatea din care acesta face parte etc.); • Marte sau opozantul; • Balanța sau arbitrul; • Luna sau adjuvantul. Pornind de la aceste modele de orientare sintactică, Greimas le dă o investiție semantică: "actanții apar sub forma de sememe construite, ca locuri stabile în interiorul rețelei axiologice" (A.J. Greimas, 1966: 185) și spectaculară (prin
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
Greimas, 1966: 185) și spectaculară (prin filiera Souriau: "microuniversul semantic nu poate fi definit ca întreg de semnificație decît în măsura în care poate apărea în fața noastră ca spectacol simplu, ca structură actanțială (A.J. Greimas, 1966: 173). Destinator Obiect Destinatar Adjuvant Subiect Opozant Prima categorie subiect/obiect produce o polarizare actanțială legată de căutare (vezi basmul popular, mitul), căutare a obiectului dorinței (Ileana Cosînzeana, Tinerețe fără bătrînețe etc).; categorie precumpănitor sintactică, axa subiect/obiect se reinvestește semantic în cuplul agent/pacient, relația unificatoare
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
se actualizează în diverse povestiri ale "căutării" mitice și practice (A.J. Greimas, 1966: 177). Axa destinator/destinatar este cea a controlului valorilor și a repartiției lor între personaje; este axa cunoașterii și a puterii (savoir și pouvoir). Axa adjuvant/opozant facilitează sau împiedică acțiunea și comunicarea. Produce circumstanțele și modalitățile acțiunii, dar nu este necesarmente reprezentată de personaje. Uneori e vorba de proiecții ale voinței de acțiune și rezistența imaginară a subiectului (A.J. Greimas, 1966: 190). Cu aceste trei
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
Greimas, 1966: 190). Cu aceste trei cupluri actanțiale Greimas elaborează modelul actanțial mitic bazat pe obiectul dorinței, vizat de subiect, situat ca obiect de comunicare între destinator și destinatar și a cărui obținere este facilitată/împiedicată de acțiunea adjuvanților respectiv opozanților. Echivalarea model actanțial/structură narativă se realizează prin intermediul noțiunii de actant, noțiune cheie a semioticii narative. "Susceptibilă să ocupe un loc esențial în teoria universaliilor limbajului, noțiunea de actant a cunoscut o dezvoltare considerabilă și s-a detașat progresiv de
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
mesajul publicitar, de pildă, va construi căutarea eroului (cowboy-ul care fumează Marlboro) generată de un destinator (supra eul unei societăți moderne în care virilitatea este reprezentată și de consumul de țigări), facilitată de un adjuvant (țigările promovate), dinamitată de un opozant (toate celelalte mărci de țigări). Obiectul căutării este atît de cunoscut spațiul libertății și aventurii Far Westul, în asocierea cu țigările Marlboro încît acestea nu sînt sugerate decît metonimic, muzical și grafic: Marlboro Country (pachetul de țigări neapărînd nici un moment
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
apud J. Lull, 1995: 61). * Mass-media structurează experiența umană în sensul pozitiv sau negativ al cuvîntului. Structurile narative ale celor mai diverse genuri mediatice ne permit să identificăm și să înțelegem în propria noastră existență contextul, complicarea, evaluarea, eroii și opozanții, dar oferă în același timp tentația actualizării unor scripturi diabolice (asasinate reale inspirate de modele televizuale sau cinematografice). "Semiotica și structuralismul evidențiază mecanismele prin care ne construim experiența. Ele ne ajută să conștientizăm abilitățile de exprimare prin intermediul semnelor și simbolurilor
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
specifice (a ruga, a invoca, a întreba ca mecanism generator al rugăciunii, invocației magice, ghicitoarei etc.). ACTANT Unitate sintactică anterioară investirii semantice; în interiorul discursului se disting:i) actanții comunicării (naratorul și naratarul): ii) actanții narațiunii (subiect/obiect; destinator/destinatar; adjuvant/opozant). ACTANȚIAL (model) Prin eliminarea caracteristicilor "psihologice" și abstractizare (situare la nivelul unei gramatici de profunzime, anterioară palierului verbal), narațiunea este redusă la o secvență de evenimente ("funcții", "motive") asumate de entități logice: actanții povestirii.Inspirîndu-se din teoria proppiană a basmului
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
Eroul (subiectul) în căutarea unui obiect concret (sabie de aur, filtru magic, mașină de lux, etc.) sau abstract (glorie, putere, tinerețe eternă etc.) este sprijinit în această căutare de un adjuvant (zînă, tată, prieten, expert etc.) sau împiedicat de un opozant (frate vitreg, dragon, concurent etc.). Forța care dinamizează căutarea eroului este fie comunitatea pe care o reprezintă, cu normele și valorile sale, fie divinitatea, într-un cuvînt destinatorul, iar rezultatul căutării va fi oferit destinatarului (familie, iubită, comunitate sau erou
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
p.359; 66 David Cortright, George A.Lopez ., Richard W. Conroy , Jaleh Dashti - Gibson , JuliaWagler, The sanctions Decade: Assessing UN Strategies in the 1990`s, Editura Lynne Rienner, Boulder, 2000, p. 3; uneori, în funcție de conjunctura internațională, acestea întârzie să apară. Opozanții văd practica costisitoare și ineficientă: sancțiunile impun o stare de suferință și sărăcie asupra cetățenilor nevinovați. Sancțiunile pot fi ocolite prin reexportul de la țări terțe în cazul unor sancțiuni unilaterale. Pierderea exportului ocolind țările țintă impun costuri semnificate asupra cetățenilor
ARMA ECONOMICĂ ÎN CONTEXTUL GLOBALIZĂRII by Cristian Moșnianu () [Corola-publishinghouse/Science/844_a_1868]
-
sau accentuează separațiile. Unele clase sunt alcătuite numai din "maghrebini și africani", altele numai din "francezi". Exmatriculările și pedepsele cad mereu în aceleași clase. În jurul acestei segregări interne și al unui puternic sentiment de nedreptate se cristalizează un grup de opozanți, care deviază treptat spre delincvență. În mult mai mare măsură decât alții, ei spun că locurile pe care le detestă cel mai mult sunt sălile de clasă. Mai întâi amestecat frecvent în încăierările din curte, refuzând munca școlară, acest grup
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
origine, din șase actanți: SUBIECT (LEU la Souriau, EROU la Propp), OBIECT (SOARE la Souriau, PERSONAJ CĂUTAT la Propp), REMITENT (BALANȚĂ la Souriau, TRIMIȚĂTOR la Propp), DESTINATAR (PĂMÎNT la Souriau), ADJUVANT (LUNĂ la Souriau, AJUTOR și DONATOR la Propp) și OPOZANT (MARTE la Souriau, RĂUFĂCĂTORUL și FALSUL EROU la Propp). Într-o versiune mai recentă a modelului actanțial greimasian, Adjuvantul și Opozantul sînt considerați AUXILIANȚI, și nu actanți. Un actant poate ocupa un număr bine definit de poziții sau ROLURI ACTANȚIALE
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
la Souriau, TRIMIȚĂTOR la Propp), DESTINATAR (PĂMÎNT la Souriau), ADJUVANT (LUNĂ la Souriau, AJUTOR și DONATOR la Propp) și OPOZANT (MARTE la Souriau, RĂUFĂCĂTORUL și FALSUL EROU la Propp). Într-o versiune mai recentă a modelului actanțial greimasian, Adjuvantul și Opozantul sînt considerați AUXILIANȚI, și nu actanți. Un actant poate ocupa un număr bine definit de poziții sau ROLURI ACTANȚIALE de-a lungul PARCURSULUI NARATIV. Subiectul, de exemplu, se poate stabili ca atare de Remitent, calificat (înzestrat cu competență) de-a
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
narațiunii, un singur actant poate fi reprezentat de mai mulți ACTORI diferiți, iar mai mulți actanți pot fi reprezentați de unul și același actor. Astfel, într-o poveste de aventuri Subiectul poate avea mai mulți dușmani, ei toți funcționînd ca Opozanți; iar într-o simplă poveste de dragoste, tînărul poate funcționa, fie ca Subiect, fie ca Destinatar, în timp ce tînăra poate fi atît Obiect, cît și Remitent. În fine, nu doar actorii umani, ci și animalele, lucrurile și conceptele pot îndeplini rolurile
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
actanți diferiți, și mai mulți actori pot reprezenta unul și același actant. În romanțuri, bunăoară, protagonistul funcționează adesea atît ca SUBIECT, cît și ca DESTINATAR; iar în poveștile de aventuri, diverșii adversari ai eroului sau eroinei pot funcționa, cu toții, ca OPOZANȚI. ¶Adam 1985 [1999]; Greimas 1970 [1975], 1983a, 1983b; Greimas, Courtés 1982; Hénault 1983; Mathieu 1974; Scholes 1974. Vezi și PERSONAJ. acțiune [action]. 1. O serie de evenimente conexe, posedînd unitate și semnificație și deplasîndu-se printr-un ÎNCEPUT, MIJLOC și SFÎRȘIT
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
momentul cînd se întrerupe relatarea cronologică a unei secțiuni de evenimente, pentru a face loc anticipării). ¶Chatman 1978; Genette 1980; Lämmert 1955; Prince 1982. Vezi și NOTIFICARE PREALABILĂ, ORDINE. anticlimax. Vezi BATOS. antidonator [antidonor]. Opusul DONATORULUI. Antidonatorul este omolog cu OPOZANTUL. ¶Greimas, Courtés 1982. antierou [antihero]. Un EROU noneroic; un erou definit prin atribute negative; un PROTAGONIST ale cărui trăsături sînt antitetice față de cele asociate prin tradiție cu un erou. Bardamu în Călătorie la capătul nopții de Céline și Yossarian în
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
o căutare care este în contradicție cu aceea întreprinsă de Subiect. ¶Greimas, Courtés 1982; Hénault 1983. antisubiect [antisubject]. Opusul SUBIECTULUI. Antisubiectul are scopuri care sînt în contradicție cu cele ale Subiectului. Nu ar trebui să fie văzut ca un simplu OPOZANT care vine accidental în conflict cu Subiectul sau care reprezintă un obstacol vremelnic pentru Subiect. Ca și acesta din urmă, el este un căutător, iar narațiunea este articulată în funcție de căutările lor conflictuale: în Problema finală, Holmes reprezintă Subiectul, iar Moriarty
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
La nivelul STRUCTURII DE SUPRAFAȚĂ, auxiliantul poate fi reprezentat de ACTORUL care reprezintă Subiectul nemodalizat, sau de un actor diferit. Cînd e vorba de un actor diferit, și în funcție de natura pozitivă sau negativă a auxiliantului, actorul funcționează ca ADJUVANT, sau OPOZANT. ¶Greimas, Courtés 1982. Vezi și MODALITATE. B balanță [balance]. Unul din cele șase ROLURI fundamentale izolate de Souriau în studiul său dedicat posibilităților dramei. Balanța (echivalentă TRIMIȚĂTORULUI lui Propp și REMITENTULUI lui Greimas) este arbitrul care atribuie bunurile, distribuie valorile
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
mai multe din aceste funcții. ¶K. Bühler 1934; Hymes 1970; Jakobson 1960 [1964]. falsul erou [false hero]. Unul din cele șapte ROLURI fundamentale pe care și le poate asuma un personaj (într-un basm), după Propp. Falsul erou (analog cu OPOZANTUL lui Greimas și MARTE al lui Souriau) pretinde că a realizat ceea ce a realizat, de fapt, EROUL. ¶Propp 1968 [1970]. Vezi și ACTANT, DRAMATIS PERSONA, SFERĂ DE ACȚIUNI. ficellă [ficelle]. Un termen folosit de Henry James pentru a descrie un
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]