3,495 matches
-
50% și ESD a VS > 55 mm [5]. STENOZA AORTICĂ Stenoza aortică (SA) valvulară constă în îngroșarea și fibrozarea valvulelor aortice și / sau sudarea comisurilor valvulare cu restricție de flux, încărcare de presiune a VS și hipertrofie de VS (HVS). Orificiul aortic normal este apreciat la 2,5-4 cm2 [1,5]. ETIOLOGIA Diferă geografic: reumatică (Lumea a 3-a, țări în curs de dezvoltare, Europa de Est), degenerativă (în țările vestice), congenitală sau bacteriană (endocardită). Familial - stenoză aortică supra-valvulară și / sau subvalvulară, sindrom
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92074_a_92569]
-
Familial - stenoză aortică supra-valvulară și / sau subvalvulară, sindrom Noonan. INCIDENȚA/PREVALENȚA [2-4] 2,5 % (SUA, Europa), crește cu vârsta (8-13 %); etiologia reumatică 10-15 % [6]. LEZIUNI Fibroză valvulară, deformare valvule, calcificare în valvule și inelul aortic, sudarea comisurilor, diminuarea progresivă a orificiului aortic, modificarea indexului de stenoză (cm2/suprafață corporală). Hipertrofia VS apare ca răspuns la modificările de mai sus. Se apreciază că numărul de miocite este fix la naștere: hipertrofia reprezintă o mărire a miofibrilelor producând creșterea miocitelor în grosime nu
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92074_a_92569]
-
pe o valvă aortică cu trei valvule sau pe o valvă bicuspidă / unicuspidă congenital. Calcificarea reprezintă o acumulare de lipide și inflamație, similare cu cea aterosclerotică, consecința unui „shear stress” și a unor factori de risc similari [5]. PATOGENEZA Diminuarea orificiului aortic prin progresiunea leziunii valvulare produce creșterea presiuniii endi-astolice a VS, creșterea stresului parietal (legea lui Laplace: stres parietal = presiune × raza VS / 2 × grosime parietală VS), scăderea complianței miocardice a VS și conduce la creșterea presiunii pulmonare [1]. Tulburările de
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92074_a_92569]
-
stresului parietal (legea lui Laplace: stres parietal = presiune × raza VS / 2 × grosime parietală VS), scăderea complianței miocardice a VS și conduce la creșterea presiunii pulmonare [1]. Tulburările de flux sanguin subendocardic conduc la perfuzie miocardica deficitară în diastolă [1,5]. Orificiul aortic stenotic scade cu 0,1 cm2 pe an (mai rapid la cele degenerative). Deteriorarea hemodinamică apare numai la reducerea orificiului aortic normal la mai puțin de 50%. Peste această limită, obstrucția VS progresează rapid [5]. Când orificiul valvular scade
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92074_a_92569]
-
la creșterea presiunii pulmonare [1]. Tulburările de flux sanguin subendocardic conduc la perfuzie miocardica deficitară în diastolă [1,5]. Orificiul aortic stenotic scade cu 0,1 cm2 pe an (mai rapid la cele degenerative). Deteriorarea hemodinamică apare numai la reducerea orificiului aortic normal la mai puțin de 50%. Peste această limită, obstrucția VS progresează rapid [5]. Când orificiul valvular scade sub 1 cm2 apar simptome; orificiu sub 0,5-0,7 cm2 și/sau gradient > 50 mmHg definesc o SA severă cu simptome
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92074_a_92569]
-
1,5]. Orificiul aortic stenotic scade cu 0,1 cm2 pe an (mai rapid la cele degenerative). Deteriorarea hemodinamică apare numai la reducerea orificiului aortic normal la mai puțin de 50%. Peste această limită, obstrucția VS progresează rapid [5]. Când orificiul valvular scade sub 1 cm2 apar simptome; orificiu sub 0,5-0,7 cm2 și/sau gradient > 50 mmHg definesc o SA severă cu simptome [1]. COMORBIDITĂȚI [1] Comorbități: - insuficiență cardiacă, hipertrofie VS, tulburări de ritm, angină pectorală, sincope; - endocardită bacteriană - sângerări
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92074_a_92569]
-
1 cm2 pe an (mai rapid la cele degenerative). Deteriorarea hemodinamică apare numai la reducerea orificiului aortic normal la mai puțin de 50%. Peste această limită, obstrucția VS progresează rapid [5]. Când orificiul valvular scade sub 1 cm2 apar simptome; orificiu sub 0,5-0,7 cm2 și/sau gradient > 50 mmHg definesc o SA severă cu simptome [1]. COMORBIDITĂȚI [1] Comorbități: - insuficiență cardiacă, hipertrofie VS, tulburări de ritm, angină pectorală, sincope; - endocardită bacteriană - sângerări frecvente la bolnavi cu SA (sindrom Heyde, sindrom
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92074_a_92569]
-
Doppler a devenit testul neinvaziv de elecție - determină viteza fluxului prin valva aortică stenotică, din care se poate deduce severitatea stenozei. De asemenea permite estimarea gradientului de presiune transvalvular (ecuație Bernoulli simplificată), iar vitezele derivate din Doppler pot estima aria orificiului valvei aortice - ecuația de continuitate [11]. Cateterismul cardiac a fost utilizat la bolnavii simptomatici pentru confirmarea diagnosticului, evaluarea severității stenozei, măsurarea gradientului de presiune, calcularea ariei valvulare, diagnosticului unei leziuni mitrale asociate sau a unei leziuni coronariene asociate. Ecocardiografia Doppler
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92074_a_92569]
-
și ca durată. Evaluarea rezultatelor tardive, a tuturor indicatorilor de evoluție, pe baza stratificării de risc inițiale și a factorilor de risc persistenți conduce la îmbunătățirea calității rezultatelor în chirurgia cardiacă. STENOZA TRICUSPIDĂ Stenoza tricuspidă (ST) constă în reducerea suprafeței orificiului valvei tricuspide, care obstruează debitul sanguin dinspre atriul drept (AD) spre ventriculul drept (VD). AD devine hipertrofiat, destins și se dezvoltă sechele de insuficiență cardiacă indusă de leziunea inimii drepte, dar fără disfuncție ventriculară dreaptă. VD rămâne mic și cu
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92074_a_92569]
-
3 valvule - anterioară, posterioară, și septală, inserate pe inelul tricuspidian și ancorate prin cordaje la pilieri. „Principala funcție a valvei tricuspide este de a deveni incompetentă atunci când este necesar”. Valva tricuspidă se scurtează în sistolă realizând coaptarea valvulelor și competența orificiului tricuspid. Prin dilatarea VD diminuă această funcție și valva devine incompetentă prin lipsă de coaptare. Insuficiențe tricuspide minore sunt frecvent descoperite la ecocardiografie la pacienți normali [9]. IT funcțională este mult mai comună decât IT de cauze organice [8]. Analiza
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92074_a_92569]
-
trombi mobili din structuri adiacente sau aderenți de structurile valvei tricuspide care împiedecă funcția VT. Insuficiența tricuspidă produce congestie venoasă sistemică. În stenoza tricuspidă sau insuficiența severă, presiunea în AD crește la 10 - 20 mmHg. Presiunile cresc în AD când orificiul valvei tricuspide scade sub 1,5 cm2 și un gradient diastolic mediu între AD și VD de 5 - 15 mmHg sau la pacienți cu hipertensiune pulmonară și insuficiență severă. Când presiunea AD rămâne peste 15 mmHg de obicei, apar hepatomegalia
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92074_a_92569]
-
a VD (hipertrofie, dilatare) • Ecocardiografie: Diferențiază stenoza tricuspidă de insuficiență. Cateterismul cardiac nu este necesar în multe cazuri. Examenul color Doppler evidențiază regurgitarea tricuspidă în AD. Aria de regurgitare care ocupă o mare parte din AD indică o IT severă, orificiul insuficient efectiv este mai mare decât 40 mm2 [8] (fig. 12.16). • Ecg: posibil HVD și ocazional HAD. Evoluție, Prognostic Prognosticul IT severă este nefavorabil, deși poate fi bine tolerată funcțional pentru mai mulți ani [9]. De asemenea, evoluția leziunii
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92074_a_92569]
-
Începe imediat după deschiderea valvelor atrioventriculare, sângele din atrii pătrunzând cu viteză în ventriculi pe baza gradientului de presiune atrioventricular. Pe parcursul acestei faze se realizează aproximativ 2/3 din umplerea ventriculară, având însă o pondere variabilă în funcție de frecvența cardiacă, suprafața orificiului valvular mitral și complianța ventriculară. Faza de umplere ventriculară lentă Apare atunci când debitul circulator prin valvele atrioventriculare se reduce, datorită scăderii gradientului presional atrioventricular prin golirea atriilor și umplerea ventriculilor cu sânge. În timpul umplerii lente (diastazis) valvele atrioventriculare iau forma
Tratat de chirurgie vol. VII by DAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/92067_a_92562]
-
plasate în regiunea precordială sau pot fi ascultate atunci când îndeplinesc condițiile pentru a determina o senzație auditivă (fig. 5.47) [67]. Determinarea debitului cardiac prin metoda termodiluției. 10 mL de ser fiziologic la temperatura de 15° C sunt injectați prin orificiul cateterului de la nivelul AD, iar termistorul plasat la nivelul arterei pulmonare înregistrează variația de temperatură a sângelui, măsurând prin planimetrie aria de sub curba temperatură-timp modificat după [66]). Caracterizarea vibrațiilor cardiace din punctul de vedere al proprietăților fizice; pentru a putea
Tratat de chirurgie vol. VII by DAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/92067_a_92562]
-
clicurile sau clacmentele sunt zgomote cardiace suplimentare sub forma unor vibrații de frecvență mijlocie sau înaltă și durată foarte scurtă; - suflurile cardiace sunt vibrații de frecvență variabilă și durată peste 150 ms. Se produc datorită circulației turbulente, la traversarea unor orificii valvulare cu diametrul redus sau la creșterea vitezei de circulație a sângelui. După localizarea lor în cadrul ciclului cardiac, se disting sufluri sistolice situate între Z1 și Z2 și sufluri diastolice între Z2 și Z1 (fig. 5.52). REGLAREA ACTIVITĂȚII CARDIACE
Tratat de chirurgie vol. VII by DAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/92067_a_92562]
-
păcate, realizarea tehnică a acestui deziderat nu este tocmai facilă și implică costuri realtiv mari. Există actualmente trei posibilități de realizare a colangioscopiei: baby endoscoape, spy glass și colangioscopia cu gastroscoape subțiri. În timpul colangiopancreatografiei retrograde endoscopice, după realizarea sfincterotomiei endoscopice, orificiile biliare și pancreatice pot fi deschise larg, permițând trecerea unor endoscoape subțiri (baby endoscop) de 3,1-3,4 mm prin canalul operator al duodenoscopului. Dirijarea celui de-al doilea endoscop se poate face atât sub control endoscopic direct al duodenoscopului
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Andrada Seicean () [Corola-publishinghouse/Science/92160_a_92655]
-
-lea strat histologic, celulo-grăsos - stratul subfascial, prin care pleura, prin intermediul fasciei endotoracice, aderă de periostul coastelor și de fascia mușchilor intercostali. Decolările pleurei parietale realizate în acest plan poartă numele de decolări extrafasciale. Spre deosebire de pleura viscerală, pleura parietală prezintă niște orificii (stome) ce pot avea între 2 μm și chiar mai mult de 6 μm diametru, prin care cavitatea pleurală comunică direct cu o bogată rețea limfatică subpleurală (concentrată mai ales în porțiunea postero-inferioară a toracelui), facilitând transferul de fluide și
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Adrian Ciuche, Teodor Horvat, Daniel Paul Fudulu () [Corola-publishinghouse/Science/92101_a_92596]
-
de vena cavă superioară, superior de artera pulmonară dreaptă și inferior de vena pulmonară superioară. Reflexia pericardică interpusă între vena cavă superioară și vena pulmonară superioară, realizează un mezou venei cave superioare, ce separă foseta lui Alisson de sinusul transvers. Orificiul de pătrundere în recesul retrocav, privește spre dreapta, supero-lateral. La acest nivel, prin tracționatrea venei cave superioare către stânga, se poate realiza, în situații speciale, ligatura intrapericardică a arterei pulmonare și a venei pulmonare superioare drepte. Recesul interpulmonar drept [3
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Adrian Ciuche, Teodor Horvat, Daniel Paul Fudulu () [Corola-publishinghouse/Science/92101_a_92596]
-
ligatura intrapericardică a arterei pulmonare și a venei pulmonare superioare drepte. Recesul interpulmonar drept [3, 6] este delimitat superior de vena pulmonară superioară dreaptă și inferior de vena pulmonară inferioară dreaptă. El are formă triunghiulară, vârful privește către medial, iar orificiul de pătrundere în el, lateral. Prin mezoul venei pulmonare superioare drepte comunică cu recesul retrocav, iar prin mezoul venei pulmonare inferioare drepte cu recesul venei cave inferioare. La acest nivel se realizează ligatura intrapericardică a venelor pulmonare drepte. Recesul venei
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Adrian Ciuche, Teodor Horvat, Daniel Paul Fudulu () [Corola-publishinghouse/Science/92101_a_92596]
-
inferioare drepte cu recesul venei cave inferioare. La acest nivel se realizează ligatura intrapericardică a venelor pulmonare drepte. Recesul venei cave inferioare [3, 6] este delimitat superior de mezoul venei pulmonare inferioare drepte iar inferior de mezoul venei cave inferioare. Orificiul de pătrundere în acest reces privește către lateral. Recesul pulmonar stâng [3, 6] are formă ovalară, fiind delimitat superior de artera pulmonară stângă, inferior de vena pulmonară superioară stângă, medial de repliul lui Marshall și lateral de lama parietală a
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Adrian Ciuche, Teodor Horvat, Daniel Paul Fudulu () [Corola-publishinghouse/Science/92101_a_92596]
-
venei pulmonare inferioare stângi cu sinusul oblic al pericardului. La acest nivel se realizează ligatura intrapericardică a venelor pulmonare stângi. La nivelul pediculului arterial se află sinusul transvers al lui Theile, care se prezintă sub forma unui tunel cu două orificii. Este delimitat anterior de către peretele posterior al aortei și peretele posterior al trunchiului arterei pulmonare, inferior de unghiul dintre atrii și pediculul arterial iar superior de ramul drept al trunchiului arterei pulmonare [3, 6]. La acest nivel se realizează manevra
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Adrian Ciuche, Teodor Horvat, Daniel Paul Fudulu () [Corola-publishinghouse/Science/92101_a_92596]
-
IV și V pe fața diafragmatică a cordului. Astfel, între degetul III și degetele IV și V se realizează pensarea venei cave și a venelor pulmonare. Degetele I și II sunt folosite pentru a stabiliza cordul [11]. Dintre cele două orificii ale tunelului, cel drept este reprezentat de recesul interaorticocav [3, 6], de mare importanță chirurgicală. Recesul este delimtat la dreapta de vena cavă superioară iar la stânga de aorta ascendentă. Peretele posterior este reprezentat de lama parietală a seroasei pericardice, ce
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Adrian Ciuche, Teodor Horvat, Daniel Paul Fudulu () [Corola-publishinghouse/Science/92101_a_92596]
-
de aorta ascendentă. Peretele posterior este reprezentat de lama parietală a seroasei pericardice, ce acoperă la acest nivel traiectul orizontal al arterei pulmonare drepte, situată deci extrapericardic. Aici este ultimul loc unde se mai poate realiza ligatura arterei pulmonare drepte. Orificiul stâng este delimitat către median de trunchiul arterei pulmonare, lateral de urechiușa stângă a atriului, posterior de repliul lui Marshall și vena pulmonară superioară stângă, inferior de peretele atrial. Tot la nivelul pediculului arterial au mai fost descrise două funduri
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Adrian Ciuche, Teodor Horvat, Daniel Paul Fudulu () [Corola-publishinghouse/Science/92101_a_92596]
-
cu epiteliul ependimar (fig. 1.2). Plexurile coroide sunt incluse în prelungiri ale piei mater care pătrund intraventricular și se găsesc în ventriculii laterali, în ventriculul III și în ventriculul IV. La nivelul recesurilor laterale ale ventriculului IV se găsesc orificiile lui Luschka (uneori pot lipsi) și prelungirea bilaterală a plexurilor coroide din ventriculul IV care pătrund în spațiul subarahnoidian prin aceste orificii a fost denumită „cornul abundenței”. FORMAREA LICHIDULUI CEREBRO-SPINAL Lichidul cerebro-spinal este produs în proporție de 60-70% de către plexurile
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ion Poeată () [Corola-publishinghouse/Science/92118_a_92613]
-
ventriculii laterali, în ventriculul III și în ventriculul IV. La nivelul recesurilor laterale ale ventriculului IV se găsesc orificiile lui Luschka (uneori pot lipsi) și prelungirea bilaterală a plexurilor coroide din ventriculul IV care pătrund în spațiul subarahnoidian prin aceste orificii a fost denumită „cornul abundenței”. FORMAREA LICHIDULUI CEREBRO-SPINAL Lichidul cerebro-spinal este produs în proporție de 60-70% de către plexurile coroide din ventriculii cerebrali. Elaborarea lichidului cefalorahidian are loc în două etape: trecerea fluidelor printr-un proces de ultrafiltrare a plasmei sanguine
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ion Poeată () [Corola-publishinghouse/Science/92118_a_92613]