2,206 matches
-
de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (90,14%), cu o minoritate de maghiari (1,28%). Pentru 7,76% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt romano-catolici (82,7%), cu o minoritate de ortodocși (9,26%). Pentru 7,76% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna purta numele de "Valea Seacă", făcea parte din plasa Bistrița de Jos a județului Bacău și era formată din satele Valea
Comuna Nicolae Bălcescu, Bacău () [Corola-website/Science/300686_a_302015]
-
de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (92,63%), cu o minoritate de romi (3,3%). Pentru 4,04% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (93,23%), cu o minoritate de ortodocși de rit vechi (1,03%). Pentru 4,04% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Muntelui a județului Bacău și era formată din satele Brănești, Podurile, Prohogești, Valea Sosei
Comuna Poduri, Bacău () [Corola-website/Science/300693_a_302022]
-
recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (94,39%). Pentru 5,52% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt romano-catolici (59,34%), cu o minoritate de ortodocși (34,93%). Pentru 5,52% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, pe teritoriul actual al comunei funcționa, în plasa Siretul de Sus, comuna Bogdănești, formată din satele Bogdăneștii de Sus, Bogdăneștii de Sus
Comuna Traian, Bacău () [Corola-website/Science/300707_a_302036]
-
recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (97,14%). Pentru 2,72% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt romano-catolici (61,96%), cu o minoritate de ortodocși (35,08%). Pentru 2,82% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Târgul vechi exista în veacul al XIII-lea și a căzut din însemnătate după anul 1650, odată cu dezvoltarea ocnelor de sare de la Târgu Ocna. În trecut a fost
Comuna Târgu Trotuș, Bacău () [Corola-website/Science/300706_a_302035]
-
a trebuit să fie, sigur, cuprinsă în această zonă de siguranță, încă înainte de formarea statului feudal al Moldovei. Ep. Marcu Bandulovic Bandini spune, în relația sa din anul 1646, că în trei orașe din Moldova catolicii se rânduiau alternativ cu ortodocșii la conducerea așezării, anume la Bacău, Huși și Trotuș. Afirmarea nu trebuie să ne surprindă, pentru că formarea statului feudal al Moldovei nu a fost altceva decât ocuparea teritoriului de către ,vitejii<nowiki>"</nowiki> veniți din Maramureș. A fost suprapunerea organizației noi
Comuna Târgu Trotuș, Bacău () [Corola-website/Science/300706_a_302035]
-
la 4 iulie 1952, cu numele de Valerian, a preluat conducerea spirituală a Episcopiei. La 7 martie 1970 a fost ridicat la rangul de Arhiepiscop. Timp de 33 de ani, a funcționat ca șef spiritual și administrativ al bisericii românilor ortodocși din Statele Unite și Canada. Au existat suspiciuni că Bartolomeu Anania a fost trimis în Statele Unite în 1966 de către Securitate, pentru a-l elimina pe , urmând să aducă ortodoxia românească din S.U.A. în subordinea Sinodului de la București. Bartolomeu Anania nu a
Valerian Trifa () [Corola-website/Science/300716_a_302045]
-
episcopul Trifa omorând evrei?” la care rabinul a replicat: "Nu, dar nu l-am văzut nici pe Hitler omorând evrei". La 25 august 1980, un tribunal american i-a retras lui Viorel-Valerian Trifa cetățenia americană obținută prin fraudă, iar creștinii ortodocși români din Statele Unite și Canada i-au sugerat să-și dea demisia din pozițiile sale laice și religioase (arhiepiscop al Episcopiei Ortodoxe Române din America și Canada). În anul 1984 Trifa s-a refugiat în Portugalia, unde a primit azil
Valerian Trifa () [Corola-website/Science/300716_a_302045]
-
din 1930 populația județului era de 166.911 de locuitori, dintre care 42,4% bulgari, 23,0% turci, 22,6% români și aromâni, 3,8% găgăuzi, 2,7% tătari ș.a. Din punct de vedere confesional marea majoritate era alcătuită din ortodocși (70,4%), urmați de mahomedani (28,2%) ș.a. În anul 1930 populația urbană a județului era de 41.588 de locuitori, dintre care 39,8% bulgari, 24,1% turci, 15,4% români și aromâni, 6,9% țigani, 3,6% găgăuzi
Județul Caliacra (interbelic) () [Corola-website/Science/300778_a_302107]
-
454 locuitori (la recensământul maghiar din anul 1869) la 680 în 2002. Alte valori înregistrate: La ultimul recensământ (2002), populația română a fost majoritară (678 locuitori, 2 declarându-se de naționalitate maghiară). În ceea ce privește religia, 566 de locuitori s-au declarat ortodocși, iar restul (114) adepți ai cultului penticostal. Ocupația principală a locuitorilor este agricultura, cu accent pe creșterea animalelor (bovine, ovine, porcine, păsări) și cultivarea, pe areale restrânse, a unor cereale (ovăz, orz, secară, grâu), cartofi, legume etc. Pomicultura, în special
Damiș, Bihor () [Corola-website/Science/300852_a_302181]
-
Bălaia este un sat în comuna Tileagd din județul Bihor, Crișana, România. </br>. Diversitatea religioasă este foarte mare, majoritari fiind ortodocșii, dar existând și alte culturi religioase, precum baptiști, penticostali și adventiști.</br> Localitatea se află într-o depresiune a dealurilor de vest (dealurile Oradiei) și este traversată de pârâul Arin.Satul Bălaia este așezat pe un teren deluros la poalele
Bălaia, Bihor () [Corola-website/Science/300843_a_302172]
-
de familii jeleri cu casă și 2 de iobagi iar în 1786 - 36 de de familii, toate de confesiune ortodoxă.La acea dată satul făcea parte din Protopopiatul de Meziad. În 1842 erau consemnați în sat 461 de suflete de ortodocși ,5 iudaici adică evrei și 2 greco-catolici iar în 1936 erau 676 de locuitori toți ortodocși. Satul Valea Neagră de Jos a fost cunoscut în zonă prin două ocupații specifice:spătăritul și olăritul. Prima ocupație se practica pâna în urmă
Valea de Jos, Bihor () [Corola-website/Science/300879_a_302208]
-
toate de confesiune ortodoxă.La acea dată satul făcea parte din Protopopiatul de Meziad. În 1842 erau consemnați în sat 461 de suflete de ortodocși ,5 iudaici adică evrei și 2 greco-catolici iar în 1936 erau 676 de locuitori toți ortodocși. Satul Valea Neagră de Jos a fost cunoscut în zonă prin două ocupații specifice:spătăritul și olăritul. Prima ocupație se practica pâna în urmă cu 15 ani,în mod curent, de câțiva meșteri cel mai cunoscut fiind Nicoras Terente zis
Valea de Jos, Bihor () [Corola-website/Science/300879_a_302208]
-
Sporul natural al satului Nimigea de jos este negativ, populația find îmbătrânită . Diversitatea etnică, lingvistică și culturală este foarte mare în localitate . Conform recensământului din 2002 majoritatea locuitorilor sunt Reformați(812 adică 51,32%), dar mai sunt și minorități de Ortodocși (659 adică 41,68%), Penticostali (84 adică 5,31%), Romano-Catolici(14 adică 0,89%), Greco-Catolici (13 adică 0,82%), iar 43 nu au dorit să-și declare religia sau sunt persoane non-religioase.
Nimigea de Jos, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300885_a_302214]
-
6 cadre necalificate. Școala din sat este condusă de directorul Mircea Cosbuc. Școala din satul Leșu are un număr de 373 elevi. De la înființarea satului, până în secolul al XVIII-lea, locuitorii Leșului au fost ortodocși. Ei se înșiși se declarau ortodocși în 1761 în fața comisiei care cerceta apartenența confesională a ardelenilor, desi în recensamintele oficiale habsburgice erau inregistrati ca greco-catolici în urma aderării formale a preoților leșeni la unirea cu Roma. Comunitatea revine oficial în sânul Bisericii Ortodoxe Române în 1948, în timpul
Leșu, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300881_a_302210]
-
cu victoria armatei moldovene asupra partizanilor lui Ferdinand de Habsburg. La recensământul din 1930 au fost înregistrați 2.505 locuitori, dintre care 1.052 germani, 1.046 români, 191 maghiari ș.a. Sub aspect confesional populația era alcătuită din 1.231 ortodocși, 1.038 evanghelici, 110 reformați, 62 romano-catolici ș.a. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Feldioara se ridică la 6.154 de locuitori; majoritatea locuitorilor sunt români (81,65%). Economia locală este bazată în principal pe agricultură (cultivarea terenurilor, creșterea
Feldioara, Brașov () [Corola-website/Science/300942_a_302271]
-
lui 1700 veniră însă cu un alt val de prigoane religioase, de astă dată opera noilor stăpâni, austriecii catolici, acțiuni dirijațe de către iezuiți, cardinalul Kollonich și împăratul Leopold I, el însuși crescut de către iezuiți. Atragerea prin orice metode a românilor ortodocși la unirea cu Biserica Romei, urmărea creșterea rolului politic al ""statului catolic ardelean"" ce se cerea întărit după 150 de ani de dominație maghiară calvină. Așadar, trebuia mărit la maximum numărul catolicilor și aceasta bineânțeles, pe seama românilor ortodocși care trebuiau
Dejani, Brașov () [Corola-website/Science/300940_a_302269]
-
a românilor ortodocși la unirea cu Biserica Romei, urmărea creșterea rolului politic al ""statului catolic ardelean"" ce se cerea întărit după 150 de ani de dominație maghiară calvină. Așadar, trebuia mărit la maximum numărul catolicilor și aceasta bineânțeles, pe seama românilor ortodocși care trebuiau siliți să-și lepede credința. Urmează o crâncenă luptă de păstrare a credinței ortodoxe strămoșești, în prima linie aflându-se românii făgărășeni și cei brașoveni. Cu toate cele îndurate, în 1745, ca într-un glas satele de sub munte
Dejani, Brașov () [Corola-website/Science/300940_a_302269]
-
jupânul Ioan Oancea din Făgăraș scria: A fost firesc așadar ca în 1759, la declanșarea răscoalei anti-uniație condusă de călugărul Sofronie de la Cioara, făgărășenii să fie primii care au participat în masă la aceasta. În 53 de sate din 61, ortodocșii și-au luat înapoi bisericile și moșiile bisericești de la uniți. Lucrurile însă au continuat să se agraveze, astfel că în 1761 aproape toate schiturile și mânăstirile pomenite mai sus au căzut victime artileriei militar-confesionale austriece, ca urmare a campaniei armate
Dejani, Brașov () [Corola-website/Science/300940_a_302269]
-
și credința și credincioșii, i-au "convins" pe dejenari să-și lase vrând-nevrând venerabila lege ortodoxă și să primească unirea cu Roma, devenind greco-catolici. După mai bine de un veac de frământări, în perioada de după 1761 și până în 1803 toți ortodocșii din Dejani îmbrățișează uniația, satul devenind dintr-unul pur ortodox, unul compact greco-catolic. Dar cum nebănuite sunt căile Domnului, iar roata istoriei se întoarce, strivindu-i nu o dată pe oameni sub vremi, în 1948, în urma unui proces similar celui din
Dejani, Brașov () [Corola-website/Science/300940_a_302269]
-
servicii sociale pentru cei defavorizați, introducerea telefoniei fixe și mobile, acțiuni de protecție a mediului, introducerea rețelei de electricitate în zonele locuite de minoritatea romă. La recensământul din 1930 au fost înregistrați 1.253 locuitori, dintre care 908 luterani, 274 ortodocși, 36 reformați, 15 romano-catolici ș.a. Satul dispune de resurse naturale care în momentul de față nu sunt foarte exploatate și anume: apele minerale carbogazoase,argilă pentru cărămidă și țiglă, nisip și pietriș din albia pârâurilor necesare în construcție. Producția este
Zizin, Brașov () [Corola-website/Science/300985_a_302314]
-
romano-catolic. Episcopul Valeriu Traian Frențiu a sfințit Biserica greco-catolică din Bocșa pe 8 septembrie 1937, de Nașterea Maicii Domnului. Potrivit recensământului din 1941, erau 1.305 locuitori, din care 1.266 greco-catolici, 14 romano-catolici, 13 reformați, 11 evrei și un ortodox. Episcopul Iuliu Hossu a sfințit biserica din Bocșa pe 24 octombrie 1943. Greco-catolicii din Bocșa, care formau majoritatea locuitorilor satului până în 1948, au fost obligați de regimul comunist să renunțe la Biserica Greco-Catolică. Biserica greco-catolică din Bocșa a fost atribuită
Bocșa, Sălaj () [Corola-website/Science/301777_a_303106]
-
a avea 300 de locuitori (pag. 105) 1869: 299 locuitori (283 greco-catolici, 16 izraeliți) 1871: Borzova-300 de locuitori (pag. 90), 1876: Borzova-281 locuitori (pag.92), 1880: Borzova- 65 case, 254 locuitori (242 români, 6 unguri, 6 evrei), 7 alfabetizați; (5 ortodocși, 243 greco-catolici, 6 izraeliți); 1886: Borz᾽a, Borzova-260 locuitori (pag. 107) 1890: Borzova avea 77 case cu 332 locuitori (319 români, 11 unguri, 2 de altă naționalitate); 315 erau greco-catolici, 1 ortodox, 1 romano-catolic, 4 reformați și 3 izraeliți Ca
Borza, Sălaj () [Corola-website/Science/301779_a_303108]
-
români, 6 unguri, 6 evrei), 7 alfabetizați; (5 ortodocși, 243 greco-catolici, 6 izraeliți); 1886: Borz᾽a, Borzova-260 locuitori (pag. 107) 1890: Borzova avea 77 case cu 332 locuitori (319 români, 11 unguri, 2 de altă naționalitate); 315 erau greco-catolici, 1 ortodox, 1 romano-catolic, 4 reformați și 3 izraeliți Ca o curiozitate, în 1895, în Borza oamenii aveau 9 cai, 14 boi, 37 bivoli, 1 catâr, 11 asini, 122 vaci, 2 măgari, 57 capre, 68 porci, 113 oi, 444 păsări, 26 coșnițe
Borza, Sălaj () [Corola-website/Science/301779_a_303108]
-
evrei, 1 german), 1029 iugăre de pământ. 357 dintre locuitori erau greco-catolici, 3 erau ortodocși și 3 izraeliți 1906: Borzova-363 locuitori (pag. 112) 1910: 80 case, 409 locuitori (393 români, 7 unguri, 3 evrei, 6 alte naționalități); 399 greco-catolici, 2 ortodocși, 1 romano-catolic, 4 reformați, 3 izraeliți 1911: Borzova-409 locuitori (pag. 94) Următoarele date sunt preluate din recensămintele populației efectuate pe teritoriul României între 1920-2011: 1920: 412 locuitori (409 români, 3 evrei), 80 de case 1930: 91 case, 431 locuitori (417
Borza, Sălaj () [Corola-website/Science/301779_a_303108]
-
417 greco-catolici, 7 romano-catolici și 7 izraeliți 1941: 411 locuitori (405 români, 6 unguri) din care 406 greco-catolici și 5 izraeliți 1956: 378 locuitori 1966: 354 locuitori, toți români 1977: 367 locuitori, români 1992: 245 locuitori de naționalitate română (222 ortodocși, 22 penticostali, 1 de altă religie) 2002: 221 locuitori, toți români 2011: 176 locuitori 2016: 107 case, 238 locuitori
Borza, Sălaj () [Corola-website/Science/301779_a_303108]