2,246 matches
-
Jean-Jacques, din mai multe motive. În mod evident, conceptul nu există pentru el, nu are un loc în dispozitivul său filozofic și numeroasele indexuri stabilite de critici operei lui Rousseau confirmă această lipsă, ceea ce nu înseamnă că practica și imaginarul ospitalității nu sunt prezente la el, ci dimpotrivă. Rousseau a fost toată viața un oaspete, ca să nu spunem un parazit, și are multă experiență ca oaspete. Analizând câteva scene de ospitalitate în perspectiva acestei dorințe de ospitalitate, în care ni se
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
confirmă această lipsă, ceea ce nu înseamnă că practica și imaginarul ospitalității nu sunt prezente la el, ci dimpotrivă. Rousseau a fost toată viața un oaspete, ca să nu spunem un parazit, și are multă experiență ca oaspete. Analizând câteva scene de ospitalitate în perspectiva acestei dorințe de ospitalitate, în care ni se arată diferitele declinări pe care le face Rousseau găzduirii, scenei de ospitalitate, ritualului său și implicațiilor acestuia, vom situa mai ușor atitudinea sa ambivalentă și ambiguă între dorința de a
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
că practica și imaginarul ospitalității nu sunt prezente la el, ci dimpotrivă. Rousseau a fost toată viața un oaspete, ca să nu spunem un parazit, și are multă experiență ca oaspete. Analizând câteva scene de ospitalitate în perspectiva acestei dorințe de ospitalitate, în care ni se arată diferitele declinări pe care le face Rousseau găzduirii, scenei de ospitalitate, ritualului său și implicațiilor acestuia, vom situa mai ușor atitudinea sa ambivalentă și ambiguă între dorința de a fi găzduit și experiența parazitismului. Relația
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
viața un oaspete, ca să nu spunem un parazit, și are multă experiență ca oaspete. Analizând câteva scene de ospitalitate în perspectiva acestei dorințe de ospitalitate, în care ni se arată diferitele declinări pe care le face Rousseau găzduirii, scenei de ospitalitate, ritualului său și implicațiilor acestuia, vom situa mai ușor atitudinea sa ambivalentă și ambiguă între dorința de a fi găzduit și experiența parazitismului. Relația întotdeauna critică a celui care este găzduit față de cel care găzduiește este o temă recurentă care
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
relației cu celălalt. Sexul gazdei este un element deosebit de important, ca și seducțiile reciproce, pozitive sau negative, al căror joc îi permite lui Rousseau să creeze o formă de antropologie pe care am putea-o califica drept pesimistă sau deziluzionată. Ospitalitatea se ocupă de sentimentul de solitudine, solitudinea pribeagului, a călătorului care, printr-un "accident" a pierdut contactul cu comunitatea sa de origine, ruptură care antrenează încercarea ospitalității (fie aceasta benefică sau ostilă). Văzută în perspectiva schimbului, a darurilor și contra-darurilor
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
formă de antropologie pe care am putea-o califica drept pesimistă sau deziluzionată. Ospitalitatea se ocupă de sentimentul de solitudine, solitudinea pribeagului, a călătorului care, printr-un "accident" a pierdut contactul cu comunitatea sa de origine, ruptură care antrenează încercarea ospitalității (fie aceasta benefică sau ostilă). Văzută în perspectiva schimbului, a darurilor și contra-darurilor, ospitalitatea gândită de Rousseau trădează ambivalența fundamentală a situației ospitaliere, marcată de tot felul de reguli de îndeplinit și de transgresiuni dorite, oscilând între dorință de libertate
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
se ocupă de sentimentul de solitudine, solitudinea pribeagului, a călătorului care, printr-un "accident" a pierdut contactul cu comunitatea sa de origine, ruptură care antrenează încercarea ospitalității (fie aceasta benefică sau ostilă). Văzută în perspectiva schimbului, a darurilor și contra-darurilor, ospitalitatea gândită de Rousseau trădează ambivalența fundamentală a situației ospitaliere, marcată de tot felul de reguli de îndeplinit și de transgresiuni dorite, oscilând între dorință de libertate și dorință de dependență (relația privind mâncarea fiind paradigmatică pentru un astfel de conflict
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
între dorință de libertate și dorință de dependență (relația privind mâncarea fiind paradigmatică pentru un astfel de conflict al acestui spațiu de interacțiune umană și socială, așa cum este și spațiul limbajului, al schimbului de cuvinte și de discursuri pe care ospitalitatea le poate provoca). Atitudinea critică a lui Jean-Jacques față de politețe și consecințele sale se regăsește aici, în mod concret și totodată teoretic. Ce loc poate acorda contractul social ospitalității? Ce loc este rezervat ospitalității între solitudine și comunitate? Acestea sunt
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
spațiul limbajului, al schimbului de cuvinte și de discursuri pe care ospitalitatea le poate provoca). Atitudinea critică a lui Jean-Jacques față de politețe și consecințele sale se regăsește aici, în mod concret și totodată teoretic. Ce loc poate acorda contractul social ospitalității? Ce loc este rezervat ospitalității între solitudine și comunitate? Acestea sunt câteva din întrebările pe care ni le putem pune. O primă scenă, descrisă în Confesiuni, ilustrează ambivalența scenei de ospitalitate pentru Rousseau. Ospitalitatea fericită creează o dependență pozitivă atunci când
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
cuvinte și de discursuri pe care ospitalitatea le poate provoca). Atitudinea critică a lui Jean-Jacques față de politețe și consecințele sale se regăsește aici, în mod concret și totodată teoretic. Ce loc poate acorda contractul social ospitalității? Ce loc este rezervat ospitalității între solitudine și comunitate? Acestea sunt câteva din întrebările pe care ni le putem pune. O primă scenă, descrisă în Confesiuni, ilustrează ambivalența scenei de ospitalitate pentru Rousseau. Ospitalitatea fericită creează o dependență pozitivă atunci când el este primit la Confignon
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
și totodată teoretic. Ce loc poate acorda contractul social ospitalității? Ce loc este rezervat ospitalității între solitudine și comunitate? Acestea sunt câteva din întrebările pe care ni le putem pune. O primă scenă, descrisă în Confesiuni, ilustrează ambivalența scenei de ospitalitate pentru Rousseau. Ospitalitatea fericită creează o dependență pozitivă atunci când el este primit la Confignon, în Savoie, la două leghe de Geneva, la preot, Domnul de Pontverre: "El mă primi bine și îmi vorbi de erezia Genevei, de autoritatea sfintei Biserici
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
Ce loc poate acorda contractul social ospitalității? Ce loc este rezervat ospitalității între solitudine și comunitate? Acestea sunt câteva din întrebările pe care ni le putem pune. O primă scenă, descrisă în Confesiuni, ilustrează ambivalența scenei de ospitalitate pentru Rousseau. Ospitalitatea fericită creează o dependență pozitivă atunci când el este primit la Confignon, în Savoie, la două leghe de Geneva, la preot, Domnul de Pontverre: "El mă primi bine și îmi vorbi de erezia Genevei, de autoritatea sfintei Biserici și-mi dădu
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
bine, să vrea să mă convingă? Nici unul spre binele meu. Inima mea tânără îmi spunea asta. Eram pătruns de recunoștință și respect pentru acest preot cumsecade. Îmi simțeam superioritatea, dar nu voiam să-l copleșesc cu asta drept preț al ospitalității lui. Nu era nici un scop fățarnic în purtarea mea..."279 Este amuzant, și Rousseau se amuză și el, să vedem cum tânărul Jean-Jacques se lasă îmbiat de vinul gustos al gazdei și cum își justifică el politețea interesată de care
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
simțământ se stinge repede așa cum s-a aprins. Când îți vorbesc sunt plini de tine, dar dacă nu te mai au în fața ochilor, te dau uitării. Nimic nu e permanent în inima lor, totul la ei este opera momentului"281. Ospitalitatea unei națiuni foarte civilizate nu mai este ospitalitatea antică, homerică sau biblică, a cărei idee este prezentă în mintea lui Rousseau. El consideră că francezii sunt oameni deosebit de ospitalieri, astfel că-și însemnează în comentariul său la Scrisori despre englezi
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
Când îți vorbesc sunt plini de tine, dar dacă nu te mai au în fața ochilor, te dau uitării. Nimic nu e permanent în inima lor, totul la ei este opera momentului"281. Ospitalitatea unei națiuni foarte civilizate nu mai este ospitalitatea antică, homerică sau biblică, a cărei idee este prezentă în mintea lui Rousseau. El consideră că francezii sunt oameni deosebit de ospitalieri, astfel că-și însemnează în comentariul său la Scrisori despre englezi și despre francezi de Béalt de Muralt care
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
homerică sau biblică, a cărei idee este prezentă în mintea lui Rousseau. El consideră că francezii sunt oameni deosebit de ospitalieri, astfel că-și însemnează în comentariul său la Scrisori despre englezi și despre francezi de Béalt de Muralt care scria "Ospitalitatea față de străin, pentru care anticii merită toate elogiile are ceva atât de blând și de omenos încât tot ce are legătura cu ea, orice primire făcută străinilor, face să crească valoarea națiunii în care există această pornire și să o
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
orice primire făcută străinilor, face să crească valoarea națiunii în care există această pornire și să o deosebească de cele în care străinul este neglijat". Rousseau observă atunci că "trebuie să adăugăm că mulțimea străinilor care micșorează aproape întotdeauna zelul ospitalității nu l-a scăzut pe al francezilor la care vedem mai mulți străini decât oriunde în lume"282. Dar acest zel face pereche cu ușurătatea, cu un caracter efemer care-i distrug soliditatea, fundamentul și interesul. " Totul la ei este
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
al francezilor la care vedem mai mulți străini decât oriunde în lume"282. Dar acest zel face pereche cu ușurătatea, cu un caracter efemer care-i distrug soliditatea, fundamentul și interesul. " Totul la ei este opera momentului". Ceea ce înseamnă că ospitalitatea cea mai răspândită în societatea actuală nu se bazează decât pe vorbe și pe clipă; ea nu garantează nici o legătură veritabilă, nu favorizează nici o prietenie autentică, care nu rezistă la compromisuri, ambiguități sau neînțelegeri. Pentru Jean-Jacques, este clar că pornirea
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
el și mă așezai alături de dânsul. După tonul familiar pe care îl luă numaidecât, am înțeles că această îndrăzneală îi făcea plăcere și că-și spunea în sinea lui: Ăsta nu este din Neufchâtel"283. Așa începe o relație de ospitalitate bazată pe spontaneitate, pe simplitatea manierelor în care inima vorbește înaintea oricărei idei de convenție socială. Această "mare potrivire de caractere" stă la originea unei relații de prietenie bazată pe libertatea reciprocă a fiecăruia. "El ținea neapărat să mă găzduiască
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
șireturi și își ia pernuța în vizite, ceea ce fără îndoială nu este semnul unei atenții și politeți deosebite. Fără a mai vorbi de faptul că ia atunci o poziție feminină, travesti care dă de gândit 286. Alienarea denunțată în practica ospitalității este și o consecință a intențiilor oaspetelui, a dorinței sale. Se ciocnesc două dorințe, cea de a fi primit și cea de a primi care nu corespund deloc acelorași intenții și stârnesc numeroase neînțelegeri. Rousseau descoperă că dorința gazdei este
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
celor din casă, a valeților care îl servesc scrâșnind din dinți și care i-au "smuls" mulți bani, "în case în care altădată am făcut prostia să mă duc și în care servitorii m-au făcut întotdeauna să plătesc scump ospitalitatea stăpânilor" (A noua plimbare). Voltaire nu se înșeală când se răzbună cu o ironie superbă pe Rousseau prin spațiul închis al unei ospitalități fără rezerve. Este cunoscută anecdota în care Voltaire, căruia i se să citește o pagină îngrozitoare, pe
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
am făcut prostia să mă duc și în care servitorii m-au făcut întotdeauna să plătesc scump ospitalitatea stăpânilor" (A noua plimbare). Voltaire nu se înșeală când se răzbună cu o ironie superbă pe Rousseau prin spațiul închis al unei ospitalități fără rezerve. Este cunoscută anecdota în care Voltaire, căruia i se să citește o pagină îngrozitoare, pe care cetățeanul din Geneva o scrisese împotriva sa, se înfurie, se dezlănțuie, făcându-l infam și vrând să-l omoare. Totuși, îi spuse
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
în preajma lor, le găsesc un farmec neștiut vreodată de curtezanii de profesie"298. Natura, departe de oameni, este spațiul cel mai ospitalier și farmecul său este ca și chipului unei mame care se bucură să facă plăcută șederea copiilor 299. Ospitalitatea extremă de care vorbește Derrida, cea care se estompează în dăruirea oblativă de sine pentru oaspete este cea căutată de Rousseau. Egoism, lipsă de reciprocitate efectivă? Poate. În orice caz ceea ce așteaptă el întotdeauna este dăruirea fără obligații, aceea a
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
și că, prin urmare pentru dumneata a iubi înseamnă a aplauda". În final pe 31 martie 1764 îi scrie: "Pe dumneata te iubești în mine, iar eu nu iubesc în dumneata decât pe dumneata și amândoi avem dreptate". Nu există ospitalitate veritabilă care să nu fie fondată pe prietenie, adică o relație duală între două ființe care își sanctifică relația. Îndeplinind protocolul amical de corespondență, el îi scrie lui Du Peyrou pe 22 aprilie 1765, că "prietenia este un lucru atât
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
lucru atât de sfânt ca nici n-ar trebui folosit cuvântul în limbajul obișnuit. Astfel vom fi prieteni, dar nu ne vom spune dragă prietene". De aceea el se hotărăște să-l numească "oaspete", sau chiar "dragă oaspete". Prietenia este ospitalitatea celuilalt în el însuși.302 Cel care crede că "este făcut să fie cel mai bun prieten"303 se așteaptă la un suflet deschis "în care când sufletul meu se bucură să simtă că se găsește în altul"304. Prietenul-gazdă
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]