5,719 matches
-
lucrătoare la ghișee etc.). Astfel, nu e deloc surprinzător că ajunse acasă își revarsă tensiunea acumulată. Hărțuirea sexuală are două forme distincte: folosirea directă a puterii (fizice, sociale) cu scopul de a obține rezultatul sexual dorit și crearea unui mediu ostil (aluzii și propuneri, șicane, perturbare în activitate). Dacă utilizarea puterii se poate face doar de către șefi, mediul ostil îl pot provoca și colegii. Tocmai din această cauză, în multe împrejurări este greu de separat strădania de a face curte, admirația
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
are două forme distincte: folosirea directă a puterii (fizice, sociale) cu scopul de a obține rezultatul sexual dorit și crearea unui mediu ostil (aluzii și propuneri, șicane, perturbare în activitate). Dacă utilizarea puterii se poate face doar de către șefi, mediul ostil îl pot provoca și colegii. Tocmai din această cauză, în multe împrejurări este greu de separat strădania de a face curte, admirația și dorința sinceră de o relație intimă, de hărțuire. Cert este că hărțuirea sexuală induce victimelor depresie, anxietate
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
sunt cauzate de acestea din urmă; - stresul și atmosfera tensionată din familie accentuează simptomele bolii, duc la decompensări și recidive; - terapia familială se bazează pe teoria emoțiilor exprimate (EE), care arată că un câmp emoțional familial puternic (remarce critice, atitudini ostile, dar și o prea mare „dădăceală”, o accentuată supraprotecție) sporește rata recidivelor (Seff, Vaughan, 1985); Tehnicile psihoeducaționale caută să reducă EE; - în faza de debut a terapiei, în întâlnirea cu familia este important să nu se facă blamări și să
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
scena cată să fie un „sanctuariu”, un „altar” sau o tribună de la care se pot răspândi ideile de dreptate și libertate. Cu atât mai mult, argumentează publicistul, se cere un repertoriu original, cu piese inspirate din istoria și legendele noastre. Ostil dramelor lacrimogene, el se declară în favoarea „comediei naționale”. Observațiile, competente, îi vizează pe interpreți, sfătuiți „a imita natura”, se referă la decoruri și costume și nu pierd din vedere publicul. În afara unei piese scrise la Paris, Femeia fără zestre, R.
ROSETTI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289374_a_290703]
-
artă ar fi produsul unei anume opoziții față de pulsiunile inconștientului amenințând cu instalarea haosului existențial. Creația restabilește o ordine, un echilibru, după cum tensiunea lăuntrică generatoare poate fi mai bine sau mai puțin bine stăpânită și transfigurată în operă. Creația este ostilă oricărei instinctualități sau manipulări utilitare, urmărind doar reconstituirea unității ființei și relevarea unui sens al existenței, printr-o viziune a lumii. R. depășește psihologismul, care i-ar putea fi eventual reproșat într-o primă interpretare, și tinde către elaborarea unei
RUSU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289410_a_290739]
-
În considerare restul omenirii. Visul european este mai expansiv și deci mai legat de bunăstarea Întregii planete. Asta nu Înseamnă Însă că Europa a devenit brusc Shangri-la. În ciuda discursului despre inclusivitate, diversitate și prezervarea identității culturale, europenii au devenit mai ostili față de noii imigranți și azilanți. Luptele interetnice și intoleranța religioasă continuă să izbucnească În diverse regiuni ale Europei. Antisemitismul este din nou În creștere, la fel discriminarea musulmanilor și a altor comunități religioase. În timp ce națiunile europene și publicul european protestează
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
administrat și manipulat. Însuși cuvântul automobil a atins o coardă sensibilă. Americanii, mai mult decât oricare alt popor, au ajuns să conceapă securitatea personală În termenii autonomiei și mobilității. Pe frontieră, unde interacțiunile dintre oameni erau puține și mediul Înconjurător ostil, a fi autosuficient și mobil era modul de a-ți asigura securitatea personală. Autonomia, mobilitatea și libertatea au fost Întotdeauna văzute ca părți ale unui Întreg În America. A fi autonom Înseamnă să fii independent și să nu depinzi de
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
europeni Îi acuză pe liderii americani de astăzi că fac o „diplomație cowboy”, au dreptate. Tradiția americană În politica externă urmează În linii mari visul american. Viziunea noastră despre americanul nobil este cea a unui om singur, Într-o lume ostilă și care nu poate fi prevăzută, care este capabil, prin perseverență și voință, să domine natura sălbatică, să controleze forțele răului și să transforme lumea Într-un loc sigur de trai. Fiecare nuvelă și film american western glorifică această poveste
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
de securitate a Casei Albe În perioada ulterioară evenimentelor de la 11 septembrie este neechivocă În această privință. În de pe acum faimoasa directivă din septembrie 2002 referitoare la securitatea națională, administrația Bush a arătat că „pentru a Împiedica sau preveni... acțiuni ostile ale adversarilor noștri, Statele Unite ale Americii vor acționa, dacă este necesar, În mod preventiv”22. Îngrijorați că teroriștii ar putea intra În posesia armelor de distrugere În masă și ar putea lovi acolo unde vor, Guvernul Statelor Unite ale Americii a spus că
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
al Cartei ONU și care interzic oricărei țări să atace o alta, dacă nu este atacată În prealabil și atunci numai În autoapărare 23. Statele Unite ale Americii răspund că dacă ar trebui să aștepte până adună suficiente dovezi În ceea ce privește activitățile ostile sau până când pot obține consens În Consiliul de Securitate al ONU, ar putea fi prea târziu pentru a se apăra. Problema, așa cum G. John Ikenberry arăta Într-un articol În Foreign Affairs, este că „dacă Statele Unite ale Americii cred că
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
puncte oamenii ajung să admită egalitatea și nevoia restructurărilor sociopolitice în favoarea celor dezavantajați, iar în altele să rămână pe poziții conservatoare. În cazul sexismului, primul set de crezuri și atitudini a fost numit sexism binevoitor, iar cel de-al doilea, ostil (Glick și Fiske, 1995, apud Eagly și Chaiken, 1998). Să remarcăm, în finalul acestor considerații, că în problematica atitudinilor și comportamentului față de minorități și, mai larg, în cea a relațiilor intergrupale își dau întâlnirea o serie de teorii dezvoltate în
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
optimistă, fiindcă, dacă agresiunea este în primul rând învățată, ea poate fi mult mai direct și ușor controlată, deopotrivă la nivelul societal și la cel individual. Psihologii sociali insistă că agresivitatea dobândită social nu înseamnă doar tendința de a răspunde ostil la interacțiunile neplăcute. Mediul familial, grupul de similaritate (peer group) din cartier sau din școală, mass-media constituie cadre psihosociale de achiziționare a unor scenarii de agresivitate, care sunt susținute de structuri de cunoaștere și evaluare (percepții, atitudini, credințe normative) ce
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
frustrări în diferite contexte de viață, ceea ce cu mai mare probabilitate duce la reacții agresive. Se creează astfel condiții de reîntărire și encodare a conduitelor agresive. Copiii cu insuccese școlare vin în coliziune cu părinții și profesorii, ale căror răspunsuri ostile amplifică frustrările și reacțiile negativ-agresive ale copiilor. De unde și o altă consecință potențatoare de agresivitate: respectivii copii și adolescenți vor petrece tot mai mult timp cu cei aflați în aceeași situație cu ei, pentru care agresivitatea este de multe ori
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
vădit a fi mai folositor liderilor (indiferent dacă ipocriți sau autentici) decât cetățenilor de rând (Iluț, 1995b). 1.4. Tipuri de agresivitate și cauzalitatea multiplătc " 1.4. Tipuri de agresivitate și cauzalitatea multiplă" Oarecum în contrast cu agresivitatea instrumentală este cea numită ostilă, al cărei scop nu este obținerea de beneficii concrete de către agresor, ci doar producerea de suferință victimei. Suntem aici, probabil, mai aproape de o pornire spontană spre violență, poate una instinctivă, dar în orice caz saturată de emoțional-afectiv; de aceea ea
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
comportamentului agresiv. Persoanele de tip A nu numai că reacționează cu violență supradimensionată la acte minore de provocare (intenționată sau nu), dar sunt înclinate în mai mare măsură decât cele de tip B să inițieze agresivitate atât instrumentală, cât și ostilă. Totuși, și aici se vede cum anumite trăsături de personalitate se manifestă în funcție de situație și de caracteristicile celui cu care se interacționează. Într-un studiu, R. Baron (1989) a rugat un grup mare de manageri să indice frecvența conflictelor avute
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
de personalitate poate fi diferită. Interacționând în manieră concretă, de la context la context, variabilele de input produc un impact considerabil asupra a trei procese: 1) activarea sistemului neuropsihologic inducând surescitare (arousal); 2) modificarea stării afective datorate unor trăiri și sentimente ostile, marcate de cele mai multe ori și în expresia facială; 3) apariția în sistemul cognitiv a gândurilor ostile, aducerea în memorie, aproape instantaneu, a informațiilor legate de ostilitate, formularea intențiilor și mijloacelor de răspunsuri agresive. Declanșarea efectivă a procedurilor agresive depinde de
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
produc un impact considerabil asupra a trei procese: 1) activarea sistemului neuropsihologic inducând surescitare (arousal); 2) modificarea stării afective datorate unor trăiri și sentimente ostile, marcate de cele mai multe ori și în expresia facială; 3) apariția în sistemul cognitiv a gândurilor ostile, aducerea în memorie, aproape instantaneu, a informațiilor legate de ostilitate, formularea intențiilor și mijloacelor de răspunsuri agresive. Declanșarea efectivă a procedurilor agresive depinde de felul în care indivizii interpretează situația în care intră și de estimarea mai deliberată sau aproape
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
fertile s-au dovedit sociodrama și psihodrama ca metode terapeutice. Ele au la bază, grosso modo, raționamentul - validat practic - că, dacă indivizii sunt puși să joace anumite roluri sau să efectueze anumite activități față de care au reprezentări false și atitudini ostile, există șanse să-și schimbe anumite habitusuri de gândire și comportament. Intrarea lor în situații și roluri concrete - fie ele improvizate ca scene teatrale -, plasarea „în interiorul” problematicii au șanse mari să schimbe optica și conduita indivizilor. Sintetic, metoda sociometrică poate
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
care întrețin relații pozitive cu aceștia (în special prietenii) este suficient. Aceasta se întâmplă întrucât: „ceilalți” nu mai par indezirabili ca însușiri umane; normele propriuluigrup nu sunt atât de rigide, din moment ce atare relații există (sunt acceptate); membrii out-group-ului nu par ostili și neînțelegători față de grupul nostru, dovadă fiind inițierea și menținerea prieteniilor cu „ai noștri” (Baron și Byrne, 2000). Desigur, constatarea relațiilor de apropiere, intime (prietenii, iubiri, căsnicii reușite) între persoane din grupuri diferite, de multe ori adverse, nu duce automat
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
nu e făcută pentru timpurile astea”. Sculptorul Manole Crudu este tipul cel mai conturat de artist biruitor, echilibrat și armonios, un adevărat „clasic în viață”, care - asemenea lui Bérenger din Rinocerii lui Eugen Ionescu - crede că „în imensitatea unui univers ostil sau indiferent, unica soluție pentru om e de a rămâne cu înverșunare fidel lui însuși, de a rezista fricii de abis, de a se bate împotriva necunoscutului și de a câștiga teren pentru ordinea lui umană”; pentru un astfel de
LOVINESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287852_a_289181]
-
Emil Cioran, Mircea Eliade, Petru Dumitriu, L.M. Arcade ș.a. Publicistica a fost susținută și ea, de-a lungul timpului, de nume importante: Tudor Arghezi, Augustin Z. N. Pop, Radu Cosașu, Horia Liman, Ilie Purcaru, Nicolae Prelipceanu ș.a. Față de tendințele inițiale, ostile deschiderilor „idealiste”, în anii din urmă se remarcă efortul de recuperare a unor idei din perimetrul religiilor și al filosofiilor occidentale sau extrem-orientale. Se mai pot menționa numeroasele anchete literare, mesele rotunde, colocviile, dialogurile, care s-au desfășurat, de regulă
LUCEAFARUL-9. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287875_a_289204]
-
principale: sistemele de înrudire și studiul miturilor la popoarele primitive. „Când un sistem mitologic - spune Lévi-Strauss - acordă un rol important unui anumit personaj, să zicem o bunică răutăcioasă, ni se va spune că, în cutare societate, bunicile au o atitudine ostilă față de nepoții lor; mitologia va fi considerată un reflex al structurii sociale și al raporturilor sociale” (Lévi-Strauss, 1978, p. 248). Totuși, o anumită evoluție interpretativă- chiar dacă într-o formă minimală - se regăsește în aceste rânduri, semn că în științele sociale
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
fiind activate în funcție de situație și de necesitatea unor relaționări specifice. Spre exemplu, dacă cineva își activează starea de Părinte el va acționa de o manieră care să confere dependență celor cu care interacționează, oscilând între: (1) reacții de impunere, reacții ostile (de persecutor), prin care partenerul comunicațional este „pus la punct” într-un mod brutal, fără să-i fie lăsată nici o situație de ieșire (expresii ca: „faceți cum vă spun eu”, „ce este asta?” „nu sunteți buni de nimic!” etc.) și
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
mai mare, mama sa recăsătorindu-se (el a sperat în tot acest timp că părinții lui se vor împăca și se vor recăsători). Sentimentele sale negative s-au canalizat spre noul tată și s-au manifestat adesea printr-o atitudine ostilă, închidere în propria persoană și refuzul de a face ce îi spune acesta. Din acest motiv, mama sa îl acuză adesea că el „niciodată nu comunică” ori că „nu știe să comunice”. De exemplu, i-a cerut acum câteva zile
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
le transmitem celorlalți cuvântul „tu” cu „eu”. Dacă, spre exemplu, un părinte îi spune copilului său „mă deranjezi”, interpretarea copilului ar trebui să fie „sunt rău”, ceea ce îl conduce pe acesta la o atitudine defensivă „nu sunt rău”, și deci ostilă părintelui. Dar dacă, spre exemplu, părintele îi spune copilului „sunt într-adevăr extrem de obosit și nu mă simt în stare să mă joc cu tine acum”, copilul va gândi probabil că „tata este obosit”, ceea ce descurajează reacțiile defensive și ostile
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]