12,062 matches
-
de a se conforma uzanțelor diplomatice, În sensul de a-l trimite pe dragomanul Misiunii diplomatice a Rusiei de la Istanbul, pentru a-l salută, În numele său, pe Carol I, așa cum procedaseră toți ceilalți șefi de Misiuni diplomatice acreditate În Capitala otomană. Că justificare a atitudinii sale, el a invocat faptul că, dacă ar fi procedat astfel, ar fi Însemnat că Rusia Îl recunoștea oficial că domnitor al Principatelor Unite, ceea ce nu era cazul. În consecință, el pretindea că domnul să-i
ASPECTE ALE PROBLEMEI ORIENTALE ÎN TIMPUL PRIMEI PĂRȚI A DOMNIEI LUI CAROL I (1866-1878). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by VENIAMIN CIOBANU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1270]
-
cele mai semnificative clauze menționate În Preambulul Actului Imperial, unele aveau un caracter cu totul restrictiv. În această categorie, din perspectiva poziției României În problema orientala, se numără afirmarea categorica a principiului calității Principatelor Unite de părți integrante ale Imperiului Otoman și cea a sultanului de suveran al acestora <ref id="15">15 Ibidem, p. 1784. </ref>. Și aceasta, În pofida faptului că, așa cum se știe, În spiritul actelor internaționale Încheiate În anul 1856, Principatele Române nu erau considerate ca fiind părți
ASPECTE ALE PROBLEMEI ORIENTALE ÎN TIMPUL PRIMEI PĂRȚI A DOMNIEI LUI CAROL I (1866-1878). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by VENIAMIN CIOBANU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1270]
-
sultanului de suveran al acestora <ref id="15">15 Ibidem, p. 1784. </ref>. Și aceasta, În pofida faptului că, așa cum se știe, În spiritul actelor internaționale Încheiate În anul 1856, Principatele Române nu erau considerate ca fiind părți integrante ale Imperiului Otoman, iar sultanul avea doar calitatea de suzeran. Ca urmare, noului domnitor i se interzicea să Încheie tratate și convenții cu puterile străine, de vreme ce, În calitatea lor de părți integrante ale Imperiului, ele erau incluse În actele internaționale la care Poartă
ASPECTE ALE PROBLEMEI ORIENTALE ÎN TIMPUL PRIMEI PĂRȚI A DOMNIEI LUI CAROL I (1866-1878). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by VENIAMIN CIOBANU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1270]
-
și Dimitrie C. Sturdza, vol. ÎI, București, 1889, p. 1085-1806 (În continuare, Acte și documente, ÎI). </ref>. Noua reglementare a statutului Strâmtorilor nu a fost considerată, Însă, de Marile Puteri ca fiind suficientă pentru asigurarea, În viitor, a securității Imperiului Otoman, ca și pentru consacrarea statutului Strâmtorilor. Rusia continuă să rămână cel mai mare pericol la adresa securității celui dintâi, datorită, mai ales, faptului că avea la dispoziție o „armă” pe care o folosise nu o dată și, Încă, În mod eficace, În
ASPECTE ALE PROBLEMEI ORIENTALE ÎN TIMPUL PRIMEI PĂRȚI A DOMNIEI LUI CAROL I (1866-1878). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by VENIAMIN CIOBANU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1270]
-
dispoziție o „armă” pe care o folosise nu o dată și, Încă, În mod eficace, În decursul secolului XVIII și În prima jumătate a celui următor, si anume, comunitatea de religie cu popoarele de riț ortodox din provinciile europene ale Imperiului Otoman. Așa se explică înserarea În Tratatul general de pace de la Paris a unui alt articol, cel de al XI-lea, care stipula neutralizarea Mării Negre, În sensul interdicției pentru toate puterile, riverane sau nu, de a menține sau trimite În Marea Neagră
ASPECTE ALE PROBLEMEI ORIENTALE ÎN TIMPUL PRIMEI PĂRȚI A DOMNIEI LUI CAROL I (1866-1878). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by VENIAMIN CIOBANU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1270]
-
pentru situațiile În care ar fi fost Încălcată, neutralizarea Mării Negre a luat Rusiei mijloacele pe care le-ar fi putut avea În Marea Neagră, pentru a preîntâmpina ocuparea Strâmtorilor de o altă mare putere, În cazul, foarte probabil, al disoluției Imperiului Otoman. În plus, pentru că Rusia să nu mai aibă contact direct cu gurile Dunării și, deci, să nu mai poată controla nici cursul inferior al fluviului, În virtutea art. XX al Tratatului general de pace de la Paris, din 30 martie 1856, a
ASPECTE ALE PROBLEMEI ORIENTALE ÎN TIMPUL PRIMEI PĂRȚI A DOMNIEI LUI CAROL I (1866-1878). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by VENIAMIN CIOBANU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1270]
-
consent à la rectification de șa frontière en Bessarabie” (s.n.). Vezi Acte și documente, ÎI, p. 1081. Pentru art. IV, vezi Ibidem, p. 1078. </ref>. Or, aceasta din urmă măsură avea să creeze numeroase dificultăți În relațiile Rusiei cu Imperiul Otoman <ref id="23">23 Pentru detalii, vezi excelentul studiu semnat de Dumitru Vitcu, Tratatul de la Paris și avatarurile delimitării hotarului european Între Rusia și Turcia, În vol. Congresul de pace de la Paris (1856). Prefaceri europene, implicații românești, volum editat de
ASPECTE ALE PROBLEMEI ORIENTALE ÎN TIMPUL PRIMEI PĂRȚI A DOMNIEI LUI CAROL I (1866-1878). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by VENIAMIN CIOBANU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1270]
-
X.1870, În Ibidem, p. 189.</ref>. Ambasadorul Mării Britanii la Istanbul, Henry Elliot, era Însă de părere că, din perspectiva intereselor britanice În Europa Orientala, cedarea sudului Basarabiei nu ar fi fost la fel de dăunătoare pentru poziția internațională a Imperiului Otoman că abrogarea neutralizării Mării Negre, În schimb, diplomatul britanic nu a trecut sub tăcere repercusiunile pentru Principatele Unite ale revenirii acelui teritoriu În granițele Imperiului Rusiei. Căci, potrivit opiniei sale, nu era atunci momentul „to deprive a Hohenzollern Prince of any
ASPECTE ALE PROBLEMEI ORIENTALE ÎN TIMPUL PRIMEI PĂRȚI A DOMNIEI LUI CAROL I (1866-1878). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by VENIAMIN CIOBANU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1270]
-
toate puterile semnatare ale Convenției, si anume cel de a nu abroga unilateral Tratatele internaționale pe care le semnaseră, obligație ce a fost consemnata În Protocolul primei Întruniri a Conferinței. Această sugera nu numai poziția internațională, relativ favorabilă a Imperiului Otoman, În comparație cu perioada anterioară, ci și existența unui interes real din partea tuturor puterilor semnatare de a-l proteja și de a instaura cel putin o relativă formă de legalitate În relațiile internaționale. Așa se explică faptul că Rusia a fost dispusă
ASPECTE ALE PROBLEMEI ORIENTALE ÎN TIMPUL PRIMEI PĂRȚI A DOMNIEI LUI CAROL I (1866-1878). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by VENIAMIN CIOBANU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1270]
-
de Ion Ghica, care consideră gestul domnitorului ca fiind o „afacere personală” , Conferința de la Londra nu a luat În discuție „leș griefs du Prince Charles”, formulate, probabil, Împotriva Porții, ce refuzase să dea curs cererilor sale. Slăbiciunea internă a Imperiului Otoman, instabilitatea politică, eșuarea programului de reforme - Tanzimatul - acutizarea problemelor naționale au fost tot atâtea cauze care au alimentat efervescenta politică și socială din Balcani . În acele Împrejurări, la 24 aprilie 1877, Rusia a declarat război Turciei. În temeiul Convenției secrete
ASPECTE ALE PROBLEMEI ORIENTALE ÎN TIMPUL PRIMEI PĂRȚI A DOMNIEI LUI CAROL I (1866-1878). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by VENIAMIN CIOBANU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1270]
-
amintitele proiecte „were illusions and phantoms; they never existed în reality”, si ca el, tarul, consideră „that the acquisition of Constantinople would be a misfortune for Russia” (s.n.) . Din perspectiva politicii orientale a guvernului britanic, principiul integrității teritoriale a Imperiului Otoman, care constituia esență acelei politici, putea fi la fel de grav afectat de către Rusia, nu numai pe calea unei modificări atât de dramatice a hărții politice a Europei Orientale, ci și În alte modalități. Anume, prin sprijinirea de către ea a procesului de
ASPECTE ALE PROBLEMEI ORIENTALE ÎN TIMPUL PRIMEI PĂRȚI A DOMNIEI LUI CAROL I (1866-1878). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by VENIAMIN CIOBANU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1270]
-
directă a României În război, alături de Rusia, În Împrejurările cunoscute, avea să imprime, Însă, un alt curs problemei independenței sale. Declanșarea războiului a sporit interesul Mării Britanii față de obiectivele pe care și le propusese Rusia să le realizeze pe seama Imperiului Otoman și care ar fi putut să afecteze interesele sale, determinând-o să și le precizeze. Ca urmare, contele Piotr Andreevici Șuvalov, ambasadorul Rusiei la Londra, a redactat un amplu Memoriu pe care l-a comunicat, În mod confidențial, lordului EdwardGeoffrey-Smith
ASPECTE ALE PROBLEMEI ORIENTALE ÎN TIMPUL PRIMEI PĂRȚI A DOMNIEI LUI CAROL I (1866-1878). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by VENIAMIN CIOBANU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1270]
-
menționată și aceasta din urmă probabilitate, se poate presupune că Rusia, formulând-o, dorea să asigure guvernul englez, care era atât de sensibil la orice tentativă a sa, reală sau doar În intenție, de afectare a integrității teritoriale a Imperiului Otoman, Îndeosebi În zona europeană, că nu urmărea așa ceva. Că, din contră, acceptând că Dobrogea să intre În granițele unui stat vasal al Porții, recte România, integritatea teritorială a acestuia În Europa nu ar fi avut de suferit. Dată fiind importanță
ASPECTE ALE PROBLEMEI ORIENTALE ÎN TIMPUL PRIMEI PĂRȚI A DOMNIEI LUI CAROL I (1866-1878). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by VENIAMIN CIOBANU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1270]
-
că nu a asigurat pacea și stabilitatea politică În Orientul European, ci, din contră, datorită clauzelor sale, a declanșat o puternică reacție În Europa. Rusia Își adjudecase teritorii care o plasau Într-o poziție favorabilă față de provinciile asiatice ale Imperiului Otoman. Apoi, În urma instaurării controlului asupra porturilor Odesa, Varna și Batum, ultimul situat În extremitatea estică a Mării Negre, aceasta ar fi devenit „un lac rusesc”, ca și Marea Caspică. Ceea ce Însemna că Rusia rupsese echilibrul de forțe existent În Marea Neagră, iar
ASPECTE ALE PROBLEMEI ORIENTALE ÎN TIMPUL PRIMEI PĂRȚI A DOMNIEI LUI CAROL I (1866-1878). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by VENIAMIN CIOBANU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1270]
-
tractatul din Paris, de la 30/11 (sic!) Martie 1856, precum și tractatul din Londra, de la 13/25 Martie 1871, sunt menținute În toate acele deciziuni care nu sunt abrogate sau modificate prin stipulațiile de față” (s.n.) . În ceea ce privește clauzele referitoare la Imperiul Otoman, înserate În Tratatul de la Berlin, acestea nu erau, așa cum s-a apreciat În istoriografia problemei, la fel de severe că cele stipulate de Tratatul de pace de la Sân Stefano. Cu toate acestea, Tratatul de la Berlin a fost considerat ca fiind un adevărat
ASPECTE ALE PROBLEMEI ORIENTALE ÎN TIMPUL PRIMEI PĂRȚI A DOMNIEI LUI CAROL I (1866-1878). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by VENIAMIN CIOBANU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1270]
-
de la Berlin, acestea nu erau, așa cum s-a apreciat În istoriografia problemei, la fel de severe că cele stipulate de Tratatul de pace de la Sân Stefano. Cu toate acestea, Tratatul de la Berlin a fost considerat ca fiind un adevărat „dezastru” pentru Imperiul Otoman. Atât războiul ruso-turc, cât și Tratatul de la Berlin au inaugurat o nouă perioadă În evoluția acestui Imperiu, În care s-a accentuat declinul sau, pentru că avea să fie lipsit de forțele defensive necesare pentru a face față presiunilor exercitate de
ASPECTE ALE PROBLEMEI ORIENTALE ÎN TIMPUL PRIMEI PĂRȚI A DOMNIEI LUI CAROL I (1866-1878). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by VENIAMIN CIOBANU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1270]
-
mutație semnificativă În raportul de forțe de pe Continent, centrată pe noua putere În ascensiune, anume Germania. În istoriografia problemei s-a apreciat, totodată, și faptul că problema orientala și-a modificat conținutul, În sensul că principiul integrității teritoriale a Imperiului Otoman, una din componentele sale esențiale, s-a transformat Într-o „ficțiune politicoasa”. Căci, așa cum s-a constatat În istoriografia problemei, Turcia, ca și statele balcanice au devenit o contrapondere În marea balanța de forțe de pe Continent .
ASPECTE ALE PROBLEMEI ORIENTALE ÎN TIMPUL PRIMEI PĂRȚI A DOMNIEI LUI CAROL I (1866-1878). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by VENIAMIN CIOBANU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1270]
-
a statului, domnitorul fiind șeful puterii executive și având, În același timp, importante prerogative legislative și judecătorești. Cu toate acestea, la doar zece ani după punerea În aplicare a Regulamentului Organic, cele două puteri, suzerane și protectoare, Rusia și Poarta Otomană, Încălcând principiul domniei pe viață, l au Înlăturat de pe tronul Țării Românești pe domnitorul Al. I. Ghica, iar apoi prin Convenția de la Balta Liman (19 aprilie/ 1 mai 1849) au decis să revină la numirea domnilor din cele două principate
IDEEA „PRINȚULUI STRĂIN” ÎN DECENIUL PREMERGĂTOR INSTAURĂRII MONARHIEI CONSTITUȚIONALE (1856-1866). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by DUMITRU IVĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1247]
-
și Ion C. Brătianu, de exemplu, nu au ascuns niciodată opțiunea lor republicană. Au Îmbrățișat Însă ideea monarhiei constituționale, așa după cum vom vedea, influențați de realitățile timpului pe care Îl trăiau. Revoluția de la 1848, Înăbușită de prezența trupelor țariste și otomane, arătase contemporanilor că o construcție statală republicană nu poate fi aplicată și, pusă În practică, nu are viitor. Într-o vreme când cele mai multe și importante state europene erau monarhice, când republicile edificate prin revoluții aveau o existență efemeră, singura soluție
IDEEA „PRINȚULUI STRĂIN” ÎN DECENIUL PREMERGĂTOR INSTAURĂRII MONARHIEI CONSTITUȚIONALE (1856-1866). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by DUMITRU IVĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1247]
-
puternic curent de opinie În societatea românească, curent temperat de unele mari puteri europene, Îngrijorate de perspectiva apariției, În imediata vecinătate, a unui stat român având În frunte un domnitor dintr-o dinastie străină. Aceste puteri europene, cu deosebire Imperiul Otoman și Imperiul Habsburgic, erau conștiente că domnitorul străin nu putea avea alt proiect decât un statut internațional propriu, de sine stătător, pentru statul În fruntea căruia se afla, cu consecințe neplăcute pentru imperiile multinaționale vecine. Franța, mai ales după Întâlnirea
IDEEA „PRINȚULUI STRĂIN” ÎN DECENIUL PREMERGĂTOR INSTAURĂRII MONARHIEI CONSTITUȚIONALE (1856-1866). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by DUMITRU IVĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1247]
-
de altfel, că cele două principate vor avea câte un domnitor și câte o Adunare pentru fiecare, o Comisie Centrală la Focșani, pentru legiferări de interes comun, o Curte de Casație comună, armata sub comanda unui singur șef, menținerea suzeranității otomane, garanția comună a marilor puteri și denumirea de Principatele Unite ale Moldovei și Valahiei. Așa după cum bine s-a observat, Convenția suferea de un defect fundamental, acela că „nu stabilea nici Unirea, nici separația Principatelor” <ref id="4">4 T.
IDEEA „PRINȚULUI STRĂIN” ÎN DECENIUL PREMERGĂTOR INSTAURĂRII MONARHIEI CONSTITUȚIONALE (1856-1866). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by DUMITRU IVĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1247]
-
Statutul lui Cuza, aflat Încă În vigoare. Întocmită În totalitate de către instituțiile statului român și fără avizul puterilor garante, Constituția din 1866, promulgată la 1/13 iulie, reprezintă un act de autoritate prin felul În care a fost elaborată (Imperiul Otoman nefiind consultat sau informat), dar și prin prevederile Înscrise (pentru că nu amintește de suzeranitatea față de Turcia) <ref id="20">20 Constantin C. Angelescu, Izvoarele constituției române de la 1866, În Dumitru Vitcu (ed.), Constantin C. Angelescu. Scrieri alese. Drept, istorie și
IDEEA „PRINȚULUI STRĂIN” ÎN DECENIUL PREMERGĂTOR INSTAURĂRII MONARHIEI CONSTITUȚIONALE (1856-1866). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by DUMITRU IVĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1247]
-
influența Pronunciamentului sau a incidentului provocat de tipărirea și distribuirea În școli a hărții „Daco-României”. </ref>. În consecință, nu este exclus, ca la momentul 1868, când Prusia media apropierea româno-rusă, Austria era Încă Într-un proces de reorganizare, iar Imperiul Otoman se confrunta cu o criză deschisă, guvernul de la București să fi tatonat terenul spre independență și proclamarea regatului, eventual, unul al daco-românismului. Suntem Într-un an al revigorării ideilor revoluționare de la 1848 și majoritatea acțiunilor guvernului erau Încercări ale consolidării
PROCLAMAREA REGATULUI ROMÂNIEI ÎN ACTELE DIPLOMATICE EXTERNE DIN ANII 1866-1881. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SUZANA BODALE () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1248]
-
ref id="31"> 31 Elliot c. Stanley (lord Derby), București, 7 septembrie 1874, Pub.Rec.Off.-L, Foreign OfficeConstantinopol, Turkey, vol. 2760, f. 149 și urm., la ANIC, colecția Microfilme Anglia, r. 110. </ref>. În contextul În care criza Imperiului Otoman se accentuează, iar alianțele europene se reașează, România a revenit la o politică energică, cu atât mai mult cu cât redeschiderea „chestiunii orientale” a readus trezirea spiritului național În Balcani. Am susținut prin argumente că obținerea neatârnării atrage și posibilitatea
PROCLAMAREA REGATULUI ROMÂNIEI ÎN ACTELE DIPLOMATICE EXTERNE DIN ANII 1866-1881. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SUZANA BODALE () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1248]
-
si caracteristicile literaturii române de expresie slavă. Faptele, interpretate obiectiv de un excelent cunoscător al raporturilor românilor cu slavii din sudul Dunării și al „mișcării” cărților în zona balcanică, demonstrează că nu emigrarea la nord de Dunăre, sub presiunea valului otoman, a unui număr de cărturari sud-slavi explică înflorirea literelor și artelor din veacul următor, ci „evoluția internă” a Țărilor Române. Autorul constată că nici în copierea manuscriselor, nici în ilustrarea și împodobirea cu miniaturi a codicelor nu poate fi dovedită
TURDEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290311_a_291640]