2,363 matches
-
acuma însă știrile aduse de telegraf sunt atât de contrazicătoare și poartă așa de mult pecetea originei lor, încît e greu de-a constata adevărul. Turcii de ex. spun că Alimpici a fost respins de 1 1/2 batalion de otomani - unu și unu se vede, când a fost în stare să bată un corp. În genere e admirabilă naivitatea telegramelor turcești. Poarta au îndreptat cătră puteri o circulară prin care declară că va respecta integritatea Serbiei, dar îl privește pe
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
cutare ori cutare. Fie zece conferențe după olaltă, ele nu vor schimba proporțiile etnologice din Turcia. Slavii vor rămânea în numărul în care sunt, ba vor crește, turcii vor descrește și va rămânea anomalia vie a predominărei a două milioane de otomani asupra celorlalți creștini. Neapărat că înlăuntrul statului lor vor căuta, vor găsi chiar aliați, dar aliați de interese zilnice; vor găsi o clasă care nici într-o țară nu poartă greutățile ca să zicem fizice ale statului, vor găsi aliați pe
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
și la noi. Poziția cu totul privilegiată a străinilor în Turcia îi va înalța în curând pe aceștia deasupra indigenilor și, pe când locuitorii țării își vor bate capul cu reforme politice, tot atuncea toată activitatea reală se va înstrăina, încît "otomanii" constituției vor fi proletari ce se vor certa între sine pentru barba împăratului, stăpâniți în realitate de colonii austriecești. Acesta-i înțelesul întregei constituții în afară, acelui talmeș-balmeș care nu deosebește naționalitate de naționalitate, ci le condamnă pe toate ca
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
proletari ce se vor certa între sine pentru barba împăratului, stăpâniți în realitate de colonii austriecești. Acesta-i înțelesul întregei constituții în afară, acelui talmeș-balmeș care nu deosebește naționalitate de naționalitate, ci le condamnă pe toate ca, sub numirea de otomani, să se certe vecinic pentru limba și ființa lor națională. Dar, în vremea acestei împărecheri înlăuntru, Occidentul își va urma opera sa de esterminare mai cu samă față cu burghezimea slavă. Orașele vor geme, ca și ale noastre, de sudiți
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
Siret și în Dunăre. Când Moldova a fost curățata de năvălitori, Ștefan cel Mare s-a întors la Vaslui lângă Podul-Înalt. Aici, leșurile de oameni și căi alcătuiau trei movile peste care se aruncă pământ. De dupa movile erau aduși captivii otomani legați în lanțuri. Ștefan îi pedepsi, în ciuda răscumpărărilor, pe liderii otomani prin tragerea în țeapă. Bătălia de la Podul-Înalt a fost declarată cea mai mare înfrângere a Imperiului Otoman și, în același timp, cea mai mare victorie a Creștinătății.
Carusel, nr. 15, Anul 2014 by Pintiliasa Alexandru () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91783_a_107374]
-
Bulgaru, Paul Cernovodeanu, București, 1973, p. 25. papali sau călători occidentali ajunși în Moldova și Țara Românească în secolele XVI-XVII vor reține și ei situația deplorabilă în care se aflau majoritatea comunităților catolice de aici. După perturbațiile provocate de ascensiunea otomanilor - ascensiune soldată printre altele și cu închiderea „porții maghiare către Occident“ - „recuperarea treptată a Europei“, în paralel cu „redescoperirea romanității“44, va fi posibilă abia de la sfârșitul secolului XVII - începutul secolului XVIII. Deloc întâmplător, pentru Țara Românească și Moldova aceasta
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
polonilor, susținătorii lui Hâncu vor efectua câteva incursiuni în nordul țării, contribuind astfel la prelungirea ostilităților 38. Transformarea zonei dinspre hotarul nordic, acolo unde erau concentrate importante comunități armenești, într-un teren în care se întâlneau încercările de expansiune ale otomanilor și măsurile de apărare ale Poloniei au întreținut sentimentul de nesiguranță. Acesta era, din păcate, doar începutul unui lung șir de nenorociri care se vor abate asupra Moldovei, provocând până spre sfârșitul secolului XVII numeroase mișcări de populație, fie cu
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
și reînnoirea, după mazilirea lui Gheorghe Duca, de către noul domn Ștefan Petriceicu a privilegiului acordat Episcopiei armene, precum și scutirile oferite armenilor care se vor stabili în Moldova 42, erau suficiente elemente care îi îndemnau să se întoarcă. Ocuparea Cameniței de către otomani a avut însă, pe lângă urmările politice pomenite, și consecințe în plan economic și demografic. După 1672, Țării Moldovei i se va impune obligația de a aproviziona trupele turcești staționate în teritoriile cucerite, deturnând astfel o parte din ceea ce mai supraviețuise
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
s. Ven. C.). Din punctul de vedere al românilor, rezultatele bătăliei de la Poltava aveau relevanță tocmai din perspectiva statutului Principatelor Române. În viziunea lor, victoria lui Petru I urma să declanșeze ireversibilul proces de dezintegrare a sistemului politic instaurat de otomani în nordul Dunării. Or, era de așteptat ca finalitatea lui să fie, dacă nu redobândirea deplinei lor independențe politice, cel puțin dobândirea unui statut de autonomie ale cărui coordonate să fie mult lărgite, iar conținutul juridic substanțial modificat în bine
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
p. 529; raportul său, din 20 decembrie 1713, către dogele Veneției. voiau rege, dar, pentru a reuși să-și recapete tronul pierdut în favoarea lui August al II-lea, aliatul lui Petru I, avea nevoie de o demonstrație de forță din partea otomanilor, sugerându-le să înainteze către Hotin, adică spre granița cu Polonia. Ceea ce turcii au și făcut, dar au descoperit foarte repede că, în realitate, asigurările date de fostul rege polon erau false. De aceea, l-au dezavuat, obligându-l să
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
ajungea, într-un studiu asupra filelenismului românesc din perioada 1818-1830, la concluzia că „antifanariotismul românilor“ nu poate fi identificat cu un „miselenism“, aceasta din pricină că soarta popoarelor din sud-estul Europei era legată de cea a grecilor, din moment ce toate erau integrate sistemului otoman 9. Aceste raporturi culturale, esențiale în stabilirea circulației ideilor, au fost fără îndoială favorizate de curentul filelenist general european și balcanic 10, dar • Procesul acesta este fidel reflectat în dezbaterile parlamentare și presa greacă de la noi. • Vezi Cornelia Papacostea-Danielopolu, La
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
politicii externe a României spre Rusia 23. Conștient că nu poate juca totul pe o carte, guvernul liberal încerca să normalizeze relațiile cu Rusia prin reluarea legăturilor diplomatice în iulie 188024 și să așeze pe alte baze relațiile cu Imperiul otoman 25. Vizat direct de criticile opoziției, Carol simte nevoia ca în cadrul mesajului adresat Parlamentului pe 15 noiembrie, cu ocazia deschiderii unei noi sesiuni, să facă puține precizări și asupra recentelor călătorii în Apus. Fără a intra în detaliile discuțiilor purtate
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
al Franței la București are un interesant dialog cu domnitorul, ocazie cu care diplomatul francez îi cere, la modul imperativ, de a face călătoria la Constantinopol și a avea o conversație cu marchizul de Moustier, ambasadorul Franței în capitala Imperiului otoman și unul din susținătorii cei mai ardenți ai politicii preconizate • Ibidem. • Ibidem. • Ibidem. • R. V. Bossy, L’Autriche et les Principautés Unies, București, 1938, p. 360. 35 C. P. Russie, vol. 233, f. 113-114. • Ibidem, f. 169-169 v. de Al.
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
ar fi declarat că Turciei nu-i este pe plac amestecul Europei în relațiile turco-române și că nu este de acord cu aducerea pe tronul României a unui prinț străin, deoarece faptul în sine ar știrbi prea mult prestigiul Imperiului otoman 70. Dorind să-și realizeze proiectele lor expansioniste în sud-estul Europei și nemulțumite pentru că toate eforturile făcute după războiul Crimeii se soldaseră doar cu eșecuri, Rusia și Austria au văzut în detronarea lui Al. I. Cuza un bun prilej pentru
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
ori întreruptă de numeroase pustiiri turcești și tătărești, de cele cinci războaie ruso-turce purtate pe teritoriul Moldovei precum și de represiunea Eteriei Grecești, când orașul a fost ars, de fiecare dată, locuitorii suportând asprimea ocupațiilor, cele rusești întrecând cu mult abuzurile otomanilor. Nenorociri înmulțite de cele vreo zece epidemii de ciumă, unele durând cu intermitență și doi ani de zile.Extinderea pieței externe gălățene, susținută de cea internă și stimulată de aplicarea Regulamentului Organic în Moldova în ianuarie 1832, a condus la
Festivalul Internaţional de Fanfare by Aurel Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1310_a_2193]
-
de țăran și pentru că era român de viță. Pe ascuns îl batjocoreau zicându-i crăișor valah. După moartea lui, poporul zicea: A murit Matei, a pierit și dreptatea! Frații Buzești au salvat viața lui Mihai-Vodă Era în toamna anului 1598. Otomanii atacau cetatea Oradea. Transilvania era amenințată. Mihai Vodă voia s-o ajute. Dar cum? Sfătuit de ai lui, a hotărât să atace cetatea Vidin, de la Dunăre. Ca să nu-i bănuie planurile, Mihai-Vodă i-a trimis pașei care comanda această cetate
ÎNTRE LEGENDĂ ȘI ADEVĂR - auxiliar pentru istorie by ILONA ȘELARU, LILIANA – DANA TOLONTAN () [Corola-publishinghouse/Science/1150_a_1891]
-
sparse armura ș-i pătrunse în carne. Cu uriașă putere, voievodul apucă atunci sulița, cu amândouă mâinile, să-i oprească pătrunderea prea adânc în trup. Căută cu privirea un ajutor, între căpitanii care luptau în urmă-i. Dar zeci de otomani s-au năpustit, fioroși, asupra lui Mihai-Vodă. împresurându-l din toate părțile. Gândeau că, în sfârșit, i-au răpus și urlau de bucurie. Însă n-a fost pe voia dușmanilor. Înțelegând primejdia, frații Preda și Stroe Buzescu au sărit, într-
ÎNTRE LEGENDĂ ȘI ADEVĂR - auxiliar pentru istorie by ILONA ȘELARU, LILIANA – DANA TOLONTAN () [Corola-publishinghouse/Science/1150_a_1891]
-
zvâcnet au ajuns sub redute. Unii au aruncat funii. Alții au pus scări și-au urcat pe redute. Luând drapelul din mâinile portdrapelului, Mărăcineanu a urcat primul scara, sus, pe parapet. Soldații l-au urmai, cu avânt. Din întăriturile lor, otomanii, cuprinși de spaimă și de mânie, trăgeau glonț după glonț. Căpitanul Mărăcineanu a înfipt drapelul în redută: -Ural Ura! Drept în secunda aceea,un glonț i-a străpuns pieptul. Ofițerul a căzut. Drapelul însă a rămas să fluture în vijelia
ÎNTRE LEGENDĂ ȘI ADEVĂR - auxiliar pentru istorie by ILONA ȘELARU, LILIANA – DANA TOLONTAN () [Corola-publishinghouse/Science/1150_a_1891]
-
discursurile electorale. (Alexandrescu 1996, 13) Cel de-al treilea paradox cultural izvorăște din așezarea geografică a fostelor Țări Române. Fiecare din ele a suferit o influență diferită: Moldova și Rusia s-au aflat sub protectorat rusesc, Țara Românească sub cel otoman, iar Transilvania a fost parte a Imperiului Austro-Ungar. Aceste influențe au fost vizibile în limbaj, comportament și obiceiuri, dar mai ales în modul de a interacționa cu "Ceilalți" (fie ei străini sau nu). Aceste circumstanțe istorice ar fi putut să
by Sergiu Gherghina [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
forțele lui Ferdinand de Habsburg, Ioan Zápolya, Ștefan Mailat (voievod al Transilvaniei din 1534), Petru Rareș, Vlad Vintilă și urmașul acestuia, Radu Paisie, domni ai Țării Românești. Contextul politico-militar tensionat, l-a determinat pe Zápolya să renunțe la lupta cu otomanii, acceptând plata unui tribut care a stârnit nemulțumirile transilvănenilor. În urma negocierilor separate cu turcii, Ferdinand s-a recunoscut și el vasal al Porții. Fiecare din cei doi regi guverna în numele sultanului. Tratatul de la Oradea, din februarie 1538, regla succesiunea lui
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
aceea, primul fapt atestat în legătură cu pătrunderea textului biblic în literatura română este manuscrisul unui Evangheliar slavon, copiat la 1405 de Nicodim de la Tismana, călugăr athonit originar din Prilep (Macedonia) și exilat la nord de Dunăre după ocuparea Peninsulei Balcanice de către otomani. În chip firesc la un popor creștin, textul Noului Testament precede apariția celui vechi-testamentar, fenomen accentuat în anii care vor urma, când copiștii anonimi continuă opera de transcriere și multiplicare a textelor Scripturii, în mănăstirile reorganizate după modelul athonit de către
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285725_a_287054]
-
preveni orice incursiune otomană peste Dunăre. La 12/24 aprilie 1877 Rusia a declarat război Porții și a început trecerea Prutului. Până la sosirea forțelor țariste la Dunăre, linia fluviului a fost apărată de armata română. Luând act de noile realități, otomanii au bombardat localitățile Calafat, Bechet, Izlaz, Corabia, Giurgiu și au atacat țărmul românesc cu bande înarmate ale cerchezilor și bașbuzicilor. Românii au ripostat bombardând Vidinul și Turtucaia. La Dunăre s-a instaurat astfel, deși nedeclarată oficial, o stare de război
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
trebuia consfințită pe câmpul de luptă și impusă spre recunoașterea Europei. Primele încercări ale guvernului român de a coopera militar cu Rusia au fost respinse, căci se aprecia, de către experții ruși, că armata țaristă putea înfrânge prin efortul propriu de otomani, ea nedorind să împartă cu altcineva roadele victoriei pe care o credea foarte apropiată și nici să vadă România la masa tratativelor de pace, mai ales că intenționa să obțină, pe seama ei, noi achiziții teritoriale. Armata rusă s-a concentrat
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
9 noiembrie 1877. La 28 noiembrie 1877, Osman-Pașa a fost nevoit să se predea după aproape trei luni de asediu. După capitularea Plevnei, rușii au înaintat pe direcția Sofia-Adrianopol, iar armata română a continuat înaintarea în direcția Vidin Belogradicik. Înfrângerea otomanilor pe toate fronturile a pus capăt acestui conflict. Guvernul otoman a acceptat condițiile Rusiei pentru încheierea armistițiului la 9 ianuarie 1878, dar, reprezentanții României nu au fost invitați la negocieri. Oficialii ruși au urmat aceeași conduită și în întocmirea tratatului
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
ale clasei politice, existau însă unii oameni politici cu păreri diferite asupra căilor și metodelor prin care România urma să-și obțină independența. Liberalii Ion C. Brătianu, Mihail Kogălniceanu, Vasile Boerescu erau favorabili apropierii de Rusia și acțiunii deschise împotriva otomanilor. Rusia era singur interesată să sprijine 76 mișcarea de eliberare deoarece urmărea destrămarea Imperiului Otoman și controlul strâmtorilor Bosfor și Dardanele. Conservatorii, în schimb, doreau menținerea regimului de garanție colectivă, ei considerau, că pericolul nu vine dinspre Austro-Ungaria ci dinspre
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]