19,586 matches
-
fost. Ne-am muncit glia străbună Pe ploaie și vreme bună. Am fost veseli, primitori; La nime’ n-am fost datori. Am horit și am cântat și la Domnul ne-am rugat. Ne-am rugat de vreme bună Ca să facem pâinea bună: Pâine mare și gustoasă Cu bucatele pe masă. Să avem de tot și toate și pentru cei de departe, Ce veniră-n ospeție Osteniți de drumeție. Domnul ne dădu de toate: Minte, pace, sănătate. Dar veniră la noi furii
Întâlniri cu Maica Domnului by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1227_a_2213]
-
am muncit glia străbună Pe ploaie și vreme bună. Am fost veseli, primitori; La nime’ n-am fost datori. Am horit și am cântat și la Domnul ne-am rugat. Ne-am rugat de vreme bună Ca să facem pâinea bună: Pâine mare și gustoasă Cu bucatele pe masă. Să avem de tot și toate și pentru cei de departe, Ce veniră-n ospeție Osteniți de drumeție. Domnul ne dădu de toate: Minte, pace, sănătate. Dar veniră la noi furii Nu doar
Întâlniri cu Maica Domnului by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1227_a_2213]
-
Zarea pentru omenire! Să zburăm din nou spre ceruri, Să ne fie iarăși liberi Gândul, fapta și copiii, Râsul, chiotul iubirii. Liberi, vrem, la noi acasă, Cu bucatele pe masă, Să primim pe toți cei dragi Pentru noi, pentru urmași. Pâine, sare și ștergar: Să muncim din nou, cu har, Pentru noi, pentru nepoți, Fără griji și fără hoți. ștefane, Măria Ta, Când va fi și ne-om vedea, Ți-oi aduce vin și pâine Din cuptorul cel de mâine. Pâine
Întâlniri cu Maica Domnului by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1227_a_2213]
-
cei dragi Pentru noi, pentru urmași. Pâine, sare și ștergar: Să muncim din nou, cu har, Pentru noi, pentru nepoți, Fără griji și fără hoți. ștefane, Măria Ta, Când va fi și ne-om vedea, Ți-oi aduce vin și pâine Din cuptorul cel de mâine. Pâine albă și gustoasă Să le pui la toți pe masă Ce luptară pentru țară, Pentru harul nostru iară. Să le dai și-un strop de vin De la cei ce de-acum vin Să noiască
Întâlniri cu Maica Domnului by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1227_a_2213]
-
Pâine, sare și ștergar: Să muncim din nou, cu har, Pentru noi, pentru nepoți, Fără griji și fără hoți. ștefane, Măria Ta, Când va fi și ne-om vedea, Ți-oi aduce vin și pâine Din cuptorul cel de mâine. Pâine albă și gustoasă Să le pui la toți pe masă Ce luptară pentru țară, Pentru harul nostru iară. Să le dai și-un strop de vin De la cei ce de-acum vin Să noiască limba noastră Vechea limbă românească. Ei
Întâlniri cu Maica Domnului by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1227_a_2213]
-
Nu trebuie să fii bogat ca să vezi că cineva are nevoie de o îmbucătură și, dacă tu o ai, împarte-o cu el, chiar dacă este numai mămăligă și ceapă. Ai să vezi că a doua zi vei avea și tu pâine albă pe masă. Cu atât mai mult nu trebuie să uiți atunci să dai un colț din pâinea ta și altuia. Așa se găsește Lumina. Foarte ușor. Problema este alta, foarte dureroasă, dacă stai bine și analizezi acest aspect: mulți
Întâlniri cu Maica Domnului by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1227_a_2213]
-
ai, împarte-o cu el, chiar dacă este numai mămăligă și ceapă. Ai să vezi că a doua zi vei avea și tu pâine albă pe masă. Cu atât mai mult nu trebuie să uiți atunci să dai un colț din pâinea ta și altuia. Așa se găsește Lumina. Foarte ușor. Problema este alta, foarte dureroasă, dacă stai bine și analizezi acest aspect: mulți, foarte mulți dintre noi nu și doresc Lumina, pur și simplu. Unii din comoditate, alții pentru că se cred
Întâlniri cu Maica Domnului by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1227_a_2213]
-
apoi închizi. Zâmbești. Ți-a făcut plăcere să-l auzi, să știi că nu te-a uitat. După amiază. Drumul spre casă. Două stații cu tramvaiul, două pe jos, pentru relaxare. Craterele din asfalt n-au dispărut. Din fața magazinului de pâine unde te-ai oprit, te fixează o pisică neagră. Parcă ar fi o statuie. Intri, cumperi două franzele, plătești. Ieși, cu senzația că s-a modificat ceva la capitolul prețuri, nu-ți dai seama dacă în minus sau în plus
Viaţa ca un fir de păpădie… by Claudia Mitră () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101021_a_102313]
-
simțea obrajii și degetele i se lipiseră de fotografia pe care nu o mai pusese la loc, în geantă. Se strecură prin spatele capelei, uitându-se cu atenție în stânga și dreapta ei. - Dați-mi și mie de-o bucată de pâine, să fie primit, domniță! În fața ei apăruse brusc un bătrân, gârbovit, slab, cu ochii pierduți în orbite, ca-n hău. Căra după el o grămadă de pungi, pesemne goale. Îi așeză în palmă întinsă mărunțișul cules de prin buzunare și
Viaţa ca un fir de păpădie… by Claudia Mitră () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101021_a_102313]
-
a nației noastre, de aproape douăzeci și șapte de ani încoace. Ușor, dar sigur, s-a reușit, într-o perioadă relativ scurtă de timp, din neglijență și nepăsare, distrugerea identității noastre culturale. Cel mai dureros: cu premeditare! Cei cărora, având pâinea și cuțitul în mână, ar fi trebuit să le pese, nu au făcut altceva decât să-și urmărească propriile interese. Meschine, din păcate! Monumente istorice și de arhitectură aflate în paragină, instituții de cultură la limita supraviețuirii, într-o lume
Viaţa ca un fir de păpădie… by Claudia Mitră () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101021_a_102313]
-
fata cea frumoasă, mânați de obligațiile și grijile zilnice. Sunt sigură că majoritatea dintre ei nici nu o observă cum stă acolo în tăcere, abătută, fără să ridice ochii. Este clar pentru mine că în acest mod își câștigă ea pâinea. Puțină și amară presupun, dar cinstită și demnă, fără să fie cerșită. Mă gândesc la tot ce eu am și ea nu, la locul meu de muncă, la starea sufletească de după un sfârșit frumos de săptămână și îmi dau seama
Viaţa ca un fir de păpădie… by Claudia Mitră () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101021_a_102313]
-
mătănii la altarul cerului... (Mila pământului) Școlarii (...) au vărsat pe Bărăgan cerneala. (...) Dunărea din albie a protestat, Delta brațele a ridicat (Nocturnă) Însuși trupul cunoaște un fenomen de creștere. Poetul trăiește o explozie fizică: De când le port ca pe niște pâini, O, cum au crescut aceste mâini (Armadă) Spațiul atât de larg, glisează în timp (Alex. Ștefănescu vorbește despre suferința artificială de a fi captiv în prezentul etern al unei opere de artă9) : Ore, încingeți o horă... Umiliți-mă, ceruri, constelații
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1504_a_2802]
-
ca s-o pui pe pânză este aceea care încălzește tabloul. Gheorghe Boancă, absolvent al Liceului „Octav Băncilă” din Iași și al Școlii Populare de Artă a muncit - fiind încercat în destule și în de toate pentru a-și câștiga pâinea - încât se vede că numai cu pasiune a așezat farbul pe pânză, că numai cu lacrimă a cioplit lemnul și ne-a făcut prin creație să-i simțim umanitatea. Numeroasele lui succese exprimate prin premii la diferite concursuri naționale și
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
dacă are boi și vaci ... Mai e și singură la părinți, ca Fecioara între sfinți. Și hectare șaisprezece, când o vezi rămâi rece. Și Sofrani, atâta are, doar se vede că e mare ... nu-i de glumă, pământul negru face pâinea bună. Și a făcut Toader treabă și a luat de tânăr o babă. Și să vezi că haina l-a iubit, bate-o-ar vina, că a rămas însărcinată și a născut băiat, nu fată. Și apoi, cât era de
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
și nea Ghiță n ar mai fi nici o diferență. GREVĂ Eu am spus că sunt anumite zone ale corpului social unde greva trebuie considerată crimă antinațională. Păi ia închipuiți-vă că toți brutarii din România fac grevă! Nu mai mâncăm pâine?! Există zone ale economiei unde greva trebuie să fie, în principiu, interzisă. IDIOTUL Mare noroc că există oameni care sunt idioți! Funcția idiotului e pozitivă, pentru că fără el n-am înțelege nici geniul, nici normalitatea. Păi cum am cunoaște noi
322 de vorbe memorabile ale lui Petre Ţuţea by Petre Ţuţea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1381_a_2692]
-
ciocul și-i turnase puțină apă pe gât. Spre surprinderea copiluilui, puiul chiar a Înghițit apa iar el i-a mai dat de câteva ori să-l Întremeze puțin, măcar până va ajunge acasă unde va găsi o coajă de pâine pentru el și bobocul de gâscă. A ajuns acasă pe Înserat cu bobocul Înfășurat În cămașa sa spălacită și decolorată de soare și de prea mult purtat. Aproape că uitase de primirea făcută de unchiul său și se străduia să
În vâltorile Dunării de Jos by Flora Mărgărit Stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1138_a_2049]
-
ouăle vecinilor cine le-a furat? Întrebase el Încercând să rămână calm, În fața minciunilor așa de ușor ticluite și rostite de ele. De unde să știm noi, cine intră În curtea lor? Au un câine... Săndico, tu ce ai mâncat astăzi? Pâine cu zahăr tată, am Înmuiat În apă și i am dat și lui Prâslea. Bineeee! Eu am văzut coji de ouă la gunoi la noi, de unde au apărut? Poate le-au aruncat vecinii tată, spusese una din gemene, ca să dea
În vâltorile Dunării de Jos by Flora Mărgărit Stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1138_a_2049]
-
măsurat de ceasuri reîntoarse în vârsta mea. Prințesa-zeiță! Doar ea mai râde la fereastră, lăsând cerul păscut de stele însângerate-n rană. Flaute se aud ca un cor de cer. Lasă-le măcar acum să mă caute, nici bucata de pâine aruncată n-a mai fost apucată. E nevoie de aer în lumea de văduve, de liniște în plasmă de măduve, de subiect împletit și rotund. Timpul probabil Azi ce s-a întâmplat cu vremea? S-a întors pe cealaltă parte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1534_a_2832]
-
au întors în flanc, peste tot a trecut un tanc și a strivit sub lanțurile ascuțite cuțite înfipte în gol, în aer și ape, parcă zburau și arau întregul pământ. Dar au semănat grâu. Să așteptăm să încolțească, să crească. Pâinea să nu mai fie săracă. M-am trezit buimac, de atâta spaimă că vom muri toți credincioșii în biserici, în casele de rugăciuni, în temple, vor veni alții cu alte exemple de vise: strânse, încătușate, răzbunătoare pe fecioarele dezmățate, le-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1534_a_2832]
-
să nu scriem despre trecut? Poetul cel mai mare spunea: Patriotismul nu este iubirea țărânei, ci iubirea trecutului! Așa au dăinuit popoarele peste timp în fiecare minut al istoriei, statui de bronz geometrizate în faguri, așezate în praguri de cetate. Pâinea mereu s-a înnoit, a crescut pe vatră, pietrele au tresărit în prund, sub amforele de lut se ascund. Coroane de spini au crescut, pe capetele rămase în somn sub portretul de glorii ale bătrânului domn. Am visat o pădure
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1534_a_2832]
-
să scriem cu un cărbune despre ei, despre alte scântei și poate despre cântecul de zăpadă căzută proaspăt pe strada unde a rămas o minune de pripas! Știu că purtam o rochie de stambă țesută cu celofibră, era luată ca pâinea pe cartelă cu puncte, poveștile mărunte, parcă nici n-ar fi fost, nimeni nu le mai știe; mai are rost să afle cum erau bunicile îmbrăcate? Spunea inginerul Calciu de lângă mine. Despre talcioc, târgul cu piese rare am aflat din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1534_a_2832]
-
rugăciune, și-a împreunat și el mâinile, ținându mi în același timp și mâinile mele și a început: Tatăl nostru carele ești în ceruri sfințească-se numele Tău! Vie împărăția Ta, fie Voia Ta! Precum în cer, așa și pe pământ. Pâinea noastră cea spre ființă dă-ne-o nouă astăzi! Și ne iartă nouă greșalele noastre, precum și noi iertăm greșiților noștri și nu ne lăsa pe noi în ispită ci ne mântuiește de cel viclean! Că a Ta este împărăția și
Povestea unei reîntrupări by LEOCADIA GEORGETA CARP () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1268_a_1896]
-
morale și spirituale prin îngenuncherea și manipularea cultelor religioase, distrugerea spiritului de familie, a simțului de răspundere în viața particulară, cât și în cea socială, dezumanizarea muncii cinstite, responsabile și creatoare, devenită exclusiv mijlocul de câștigare a unei bucăți de pâine prin supunere totală față de ordinele, cel mai adesea incompetente, „primite” de sus; instituționalizarea unei „economii paralele” cu tot cortegiul aferent: furt organizat, omniprezența corupției și mitei, răspândirea și răsplătirea delațiunii; epuizarea psihică și fizică a femeilor, alimentația insuficientă și carențată
Politica demografică a regimului Ceauşescu by Moţoiu Virginia () [Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998]
-
de limbi slave a Universității din Iași. Participase, și el, ca ziarist, la același eveniment memorabil. Prin anii 1975-1976 mi-a fost pus pe masă manuscrisul unui tratat de versificație românească. Autorul, absolvent al Universității din Cernăuți, acum câștigându-și pâinea ca fochist la instalația de încălzire a unui bloc din București, mi-a apărut ca un personaj desprins dintr-o pagină de istorie rămasă necunoscută. Era un bătrân înalt, drept, sprijinit într-un baston de corn. Pe găvanul ochiului stâng
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
adică... cum să-ți explic ca să poți înțelege? Îs un fel de șopîrluțe, mai mari un pic decît mormolocii, care trăiesc în mlaștini și... ce mai, îs foarte importanți pentru oamenii de știință. Iar în învățămîntul superior îs căutați ca pîinea caldă. Fugi de-aici, se strîmbă Virgil cu dezgust. Păi ce, așa ceva se mănîncă? Ei, se mănîncă! Auzi vorbă la el!... Parcă viperele, șoarecii ori gîndacii de Colorado se mănîncă?... Cum să bagi în gură asemenea otrăvuri? Dar au o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]