8,628 matches
-
te răsplătească și pe tine, copilul meu, făcu bătrâna muiată, Dumnezeu să te răsplătească și pe tine pentru binele pe care mi l-ai făcut; era timpul să treacă bărbat pe la cocioaba mea; și dacă trecea câte vreunul, era bătrân... Păși iarăși în vie, sări gardul, intră pe drumul călătorilor. - Nu pot să văd oameni, murmură el, nu vreau; iar pâinea pe care ți-o dau ei e venin. Unul singur era drumul lui Dumnezeu, cel pe care l-am luat
NIKOS KAZANTZAKIS - Ultima ispită a lui Hristos () [Corola-journal/Journalistic/5626_a_6951]
-
de învățământ muzical. Sunt concertele care au adus un îndestulător prilej de bucurie agrementată de entuziasm dar și de regrete chiar de tristeți. Violonistele Ioana Cristina Goicea și Ana Popescu-Deutsch, baritonii Silviu Alexandru Mihăilă și Constantin Trașcă sunt tineri ce pășesc pe calea certitudinilor artistice de nivel solistic; dispun de o bună educație profesională cu importante perspective de dezvoltare; virtuozitatea instrumentală este pusă în slujba muzicii, calitățile timbrale ale glasului tind a contura atitudini. Este abordat marele repertoriu de concert, de
Iarăși despre tinerii muzicieni… by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/5471_a_6796]
-
din dosul tâmplăriei. Învățătura lor s-a izbit, ce-i drept, de granița Din mine însumi, iar vrerea-mi era sumbră, Nu prea supusă mie și nici dorinței lor. Alții pe care nu-i știam sau doar după nume Au pășit în mine și eu, speriat, Am auzit în mine camere scârțâind, În care nu te poți uita pe gaura cheii. N-au însemnat nimic Kazimierz, nici Hrehory, Nici Emilia, nici Margareta. Dar orice defect al lor, orice era infirm A
Centenarul Czesław Miłosz (1911-2004) () [Corola-journal/Journalistic/5475_a_6800]
-
exigență ascultă neapărat, îmi place să cred, și făpturi umane supuse unei ursite ce nivelează și înjosește. Nu e nevoie de amplificări discursive pentru a împlini astfel de compensații justițiare, acolo unde omenia obscură a autorilor s-a hotărît să pășească în fine franc, dincolo de precauții alienante și dincolo de volubile alibiuri. Pe Insula Pinguinilor, Anatole France găsise în travestiul aviar ocazia unui substitut năzdrăvan, adecvat traseelor oblice ale ironiei. Dar eu sînt gata să le bănuiesc, unor atare trimiteri, șanse altcum
Miracolul păsărilor by Dan Hăulică () [Corola-journal/Journalistic/5502_a_6827]
-
Senatorul PSD, Miron Mitrea, a declarat în direct la emisiunea "România 60 de minute", de la România TV, că imediat cum președintele "va păși în afara cercului constituțional", vor fi demarate acțiunile de suspendare. Senatorul Miron Mitrea a anunțat că imediat cum președintele "va păși în afara cercului constituțional", vor fi demarate acțiunile de suspendare. "Atâta vreme cât domnul Traian Băsescu stă în cadrul constituțional, și deocamdată văd că
Miron Mitrea: Dacă preşedintele păşeşte greşit, îl suspendăm () [Corola-journal/Journalistic/45025_a_46350]
-
Miron Mitrea, a declarat în direct la emisiunea "România 60 de minute", de la România TV, că imediat cum președintele "va păși în afara cercului constituțional", vor fi demarate acțiunile de suspendare. Senatorul Miron Mitrea a anunțat că imediat cum președintele "va păși în afara cercului constituțional", vor fi demarate acțiunile de suspendare. "Atâta vreme cât domnul Traian Băsescu stă în cadrul constituțional, și deocamdată văd că stă, nu văd care ar fi motivele să pornești o acțiune de suspendare. În același timp sunt convins că în
Miron Mitrea: Dacă preşedintele păşeşte greşit, îl suspendăm () [Corola-journal/Journalistic/45025_a_46350]
-
izbește la antropologul francez e nervul speculativ. Departe de a fi un spirit plat, în care Paul Johnson vedea (în Dușmanii societății) un marxist travestit în blană de etnolog, Lévi-Strauss se arată a fi un gînditor aproape organicist. E ca și cum, pășind în țara stampelor, koanelor și a pieselor kabuki, o țară în care, cu doi ani înaintea venirii lui Strauss, scriitorul Yukio Mishima săvîrșea ritualul sepukului în semn de devoțiune față de împăratul abdicat, în această țară francezul se molipsește de stihia
Țîrîitul insectelor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3444_a_4769]
-
10 ani în 30 de secunde... E foarte greu să sintetizezi în 30 secunde 10 de ani, dar a fost o încercare reușită. Au fost momente frumoase pe care le-am petrecut împreună, dar și momente dureroase. Niciodată nu am pășit în acest studio fără emoție. Să îmi spuneți dacă vreți să facem o trecere în revistă a celor mai importante momente din emisiune. Aici mi-am găsit prietenii. În acel filmuleț era un titlu de emisiune: "Mircea Badea, mafiot sau
Gâdea: Mircea Badea a rămas mafiot până la urmă by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/34535_a_35860]
-
potrivnic ce ne copleșește în fața unor cocoșați sau schilozi. Suferințele i se tot acumulaseră lui Martín pe umeri încă din copilărie, ca o povară din ce în ce mai grea (și grotească), așa că simțea că trebuie să se miște cu mare băgare de seamă, pășind veșnic ca un echilibrist nevoit să treacă peste o prăpastie pe sârmă, dar purtând o greutate oribilă și urât mirositoare, ca niște saci uriași de gunoaie și excremente, și niște maimuțe urlătoare, mici paiațe vociferând și fără astâmpăr care, pe când
ERNESTO SÁBATO Despre eroi și morminte by Tudora Șandru-Mehedinți () [Corola-journal/Journalistic/3657_a_4982]
-
pseudonimul Benjamin Black, se bucură de mare succes. Mai mult, el e un învederat admirator al autorului american, a cărui creație o cunoaște până în cele mai mici amănunte. Într-o declarație de presă, Banville mărturisea: „Îmi place provocarea de a păși pe urmele pașilor foarte largi ai lui Raymond Chandler. Am început să-l citesc încă din adolescență și m-am întors adeseori la cărțile lui. Ideea de a scrie o continuare mă bântuie de mai mulți ani și mă fascinează
Moda continuărilor by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/3708_a_5033]
-
pe aceia dintre moldoveni care erau mai înstrăinați sau pe străini. Era agitat și se plimba încolo și încoace mai mult de un ceas înainte de a intra în sala de ședințe. A vorbit frumos și a fost aplaudat. S-a pășit la votare. Majoritatea covârșitoare a votat pentru unire. Numai câțiva ucraineni, ruși și evrei au votat împotrivă, unii dintre dânșii abținându-se de la vot. Tot orașul era în sărbătoare în această zi frumoasă de primăvară timpurie, în care puteai vedea
Un memorialist necunoscut: Ovidiu Țopa by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Memoirs/7433_a_8758]
-
e vorba de corzi sentimentale, de figuri ale cochetăriei, ci de asumarea unei condiții somatice, a unei fiziologii specifice. Vechea feminitate prezenta un complex față de autoritarismul, decizia, poza prestantă a masculinului, retrăgînduse într-un gineceu afectiv. Acum, femeia poetă poate păși cu siguranță pe un culoar propriu, avînd un simțămînt de independență a vitalității ce-i aparține. Calea a fost deschisă la noi de Maria Banuș, cu Țara fetelor, jurnal al ebuliției emoțional-senzuale juvenile, căpătînd în zilele noastre o caracteristică ilustrare
Un culoar propriu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/3733_a_5058]
-
gîndurile lăsate acasă/ care sînt întotdeauna mai limpezi” (Puteri). La un moment dat, Sebastian Reichmann își modifică oarecum maniera, în planul aceluiași discurs. Devine mai atent față de datele realului precum într-o confruntare deschisă a ființei ficționale cu cea aievea, pășind în „irealitatea imediată”. Ultima e scrutată din unghiul unui soi de jurnal: „uite că mă întorc într-un oraș pe care/ nu-l mai recunosc/ pe care-l recunosc doar/ precum ai spus tu atît de bine/ un oraș a
Un poet de excepție by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/3502_a_4827]
-
îl determină pe poet să-i alerteze pe cei lucizi și, desigur, pe cei ce conduceau destinele națiunii să evite o nouă catastrofă. Medicul Din streșini de spital curg liniștit, Primăvăratici, stropii, în lumină. Fetița, întremată, a ieșit Din nou, pășind pe iarba din grădină. Și medicul privește-n urma ei Cum sprintenă aleargă prin răzoare, Cum râde către primii ghiocei Uimită de-atât larg și-atâta soare. Și cerul cel tare-o ostenește. Ea s-odihnește, mică, printre flori... Dar
Încă o poezie inedită a lui Nicolae Labiș by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5888_a_7213]
-
sunt fin percepute și deseori echivalate măiestru în aceste noi traduceri: „Auzi?/ Cartofii sunt lehuzi” devine, supereb: Tu entends/Les patates enfantant?; sau finalul din Belșug: „E o tăcere de-nceput de leat./ Tu îți întorci privirile-napoi./ Căci Dumnezeu, pășind apropiat,/ Îi vezi lăsată umbra printre boi.” - devine: Il se fait un silence d’un autre âge,/Et tu te garde de tourner les yeux./ Car le bon Dieu, marchant dans ces parages,/Laisse passer son ombre entre les beufs
Arghezi, într-o superbă traducere franceză by Dinu Flămând () [Corola-journal/Journalistic/3573_a_4898]
-
Euripide, ceea ce înseamnă că, numai după ce s-au scuturat de alegoriile lui Homer și Hesiod, grecii au devenit ei înșiși. Obstinația lui Nietzsche împotriva miturilor e evidentă, mitul fiind o boală a minții de care scapi fie îmbrățișînd conceptul, fie pășind pe scena tragediei. Ce Eschil spune în stanțe e aceeași intuiție pe care Democrit se va strădui s-o spună în concepte: viziunea e aceeași, doar expresia e alta. E expresia unei sănătăți pe care o recunoaștem după detaliul că
Hybrisul grecesc by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3602_a_4927]
-
pierdută// cuvintele vin la mine/ ca-ntr-un joc de copil năzdrăvan”. De-a lungul rătăcirilor ancestrale, o pedeapsă a cărei motivație se mai păstrează doar în mit, temeiul unei posibile salvări este, din nou, cea a fidelității față de cuvânt: „pășești/ prin orașul negru/ cu picioarele pline de răni// moartea îți atinge umărul// fii cinstit cuvântului// el nu/ te va părăsi”. În cele din urmă, exilul se dovedește a fi promotorul unor viziuni catastrofale: „Picioare străine/ mă duc/ printr-o râpă
Rose Ausländer în „grădina visului fără somn“ by Horațiu Stamatin () [Corola-journal/Journalistic/3817_a_5142]
-
ani”. Avem aici rima poetică și un ritm adaptat ei, aproape muzical. Avem „cîntecul” ce reamintește finalul de etapă și imposibila ei prelungire, în cursul și pe suprafața noii cărți. Poetul pare că nu vrea să se maturizeze și să pășească în realitatea pe care trebuie, totuși, s-o înfrunte. O poezie a adolescenței stă bine adolescentului sau, în fine, tînărului care o scrie; dar nu și unui autor inerțial, evazionist cu sistemă și temător cu tropi. Imagini ale violenței pot
Destabilizatorul by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/3838_a_5163]
-
Anca Murgoci Elena Băsescu va dansa pentru oamenii nevoiași. Producătorii emisiunii "Dansez pentru tine" pregătesc o mulțime de surprize pentru public, iar invitați vor fi unul și unul. Printre cei care vor păși în ring se numără și Elena Băsescu. Mezina președintelui va dansa alături de Vova - unul dintre membrii trupei de balet Edi Stancu. Ea va încerca să ajute oamenii nevoiași. Fata cea mică a președintelui se pregătește intens. Conștiincioasă, se antrenează zilnic
Eba, într-o ipostază inedită - de dansatoare by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/37548_a_38873]
-
secundă ce se strecoară tiptil Către tine Ca lâna-n andrelele bunicii Transformându-se miraculos Într-un fular Cu promisiuni infernale. Te simt îmbrațișându-mă virtual În zeci de viitoare planuri, peripeții Și binemeritate-odihne... Te măsor în Pașii ce-i voi păși Locurile ce le voi locui Prietenii ce-i voi împrieteni Iubiții ce-i voi iubi Mă îmbată numărătoarea asta de tine Din mintea mea halucinantă Ce uită să viețuiască azi Și stă atemporal, Într-o balanță Ce-mi redijează, Cu
ANUL 5, NR. 28-29, MARTIE-APRILIE 2012 by Ioana German () [Corola-journal/-/93_a_119]
-
până-n Paști o ai toată. Fiindcă fu vorba de Paști, te invit insistent să vii la mine în vacanța de primăvară. Vom petrece minunat. Vii? De asemenea, am mai scris ceva poezii. Cea mai remarcabilă ar fi una intitulată: Am pășit în Cincinal. Îți voi trimite ceva... În ultimul timp am petrecut bine. In luna ianuarie am avut patru reuniuni tovărășești școlărești, una pionierească și una raională. Poți să-ți închipui că m-am distrat bine... Doar că-n februarie n-
Însemnări despre epistolograful Nicolae Labiș by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/6093_a_7418]
-
Parlamentului. Parlamentul susține cooperarea româno-chineză El a reafirmat întreaga susținere a Parlamentului României în scopul consolidării cooperării bilaterale româno-chineze, pentru întărirea dimensiunii parlamentare a parteneriatului amplu de prietenie și cooperare între cele două țări. "Relațiile dintre România și China vor păși în curând în cel de-al 65-lea an și îndrăznesc să spun că întâmpinăm această aniversare cu încredere în viitor și cu convingerea că am reușit să construim o relație de prietenie, de cooperare și respect reciproc, dovedite în
Antonescu: România este gazda unui eveniment de excepție by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/33918_a_35243]
-
sugestivă este metafora ochiului, prin care reprezentarea realului e interiorizată, într-un regim jumătate mimetic, jumătate oniric al viziunii, prin care privirea este, în fond, margine a ființei și margine a visului: „Ochiul este partea tăcută/ a trupului meu./ El pășește înainte, așa cum în desișuri,/ călăuza zvârle piatra legată cu pânză,/ pentru a nu rătăci drumul drept./ Privirea e marginea ființei mele,/ așa cum visul e marginea gândului meu./ Plouă cu ochi mari și curați/ peste acoperișuri, pe asfalt, prin văgăuni/ prin
Scriitura ca depoziție by Iulian Bol () [Corola-journal/Journalistic/3121_a_4446]
-
trecut, din trecutul unei mari reviste, se impunea. Cu meticulozitate, cu documentații de natură istorică și literară, I. E. Torouțiu prezintă toți pașii de evoluție ai revistei. Partea cea mai interesantă a prezentării o constituie: Încrestări pentru viitor, din care reținem: „Pășind la acest post de conducere, Între două generații, una care se pleacă spre apus și alta care freamătă vijelios din anii tinereții, Întindem un braț Înspre cei de la dreapta noastră și altul spre Înviorătoarea primăvară, schițăm simbolic semnul crucii și
Destinul unei reviste. In: Editura Destine Literare by Livia Ciupercă () [Corola-journal/Journalistic/99_a_391]
-
Roma pândind orice ocazie prielnică unor atitudini și acțiuni politice. Între timp umbla singur prin Roma descifrând distrat farmecul subtil emanat de vechimea pietrelor emaciate , de pomii înaripați, de culoarea caselor rămase așa de secole. Pe aceleași locuri pe unde pășea trecuseră și alții, alergaseră și căzuseră și fuga a fost mereu reluată. Și pomii și fântânile și pietrele erau aceleași mai tari ca oamenii deși vor pieri și ele într-o zi, dar lui Mihai i se păreau străine pentru
Exilul lui Mihai Fărcășanu by Cornelia Pillat () [Corola-journal/Memoirs/15519_a_16844]