2,742 matches
-
bătrînețe Într-o conviețuire liberă. Este una dintre figurile sociabilității, frecvente În erotica alecsandriană. Iubirea tinde spre o conjugalitate tihnită și ocrotitoare: „Nemernic este omul ce n-a-ntîlnit pe cale O gingașă păreche În cursul vieții sale! Pe inima lui seacă, ruină părăsită, Paingănul urzește o pînză Încîlcită, Prin care nu răzbate nici o simțire bună... Ca racla ce-i deșartă, lăuntrul ei răsună!” Alecsandri are, În fond, disponibilitate pentru toate situațiile. Talentul său e pregătit să Îmbrățișeze mai multe cauze. Nu crede, În
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
a unei voințe energice (În contradicție cu scopul ei) de singurătate. Traduse În semnele naturii, ele configurează un peisaj liric caracterizat prin cîteva elemente materiale: „Călători pe văi, pe dealuri, pe cîmpii nemărginite, Umblu de urît cu ziua pe colnice părăsite ....................................................................... Înnoptez pintre prăpăstii, pintre rîpi, pintre ponoară... Caut, cerc stîncile toate, mă Îngrop În adîncime. Petrecerea mi-i plăcută Întru Întunecime...” Un peisaj preromantic, de o sălbăticie calculată: stînci, prăpăstii, colnice, ponoară. Ele satisfac voința de cufundare, Îngropare, de petrecere
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
mai vârtoasă. Ce se întâmplase? A doua zi Tommaso și grupul său de prieteni au încercat să le dea de urmă, dar fuseseră dezorientați, fiindcă urmele broscoilor uneori se ramnificau, alteori se reuneau spre a ajunge la ghizdul unor puțuri părăsite. Luaseră o cale pe sub pământ spre a ajunge cine știe unde. Ar fi vrut să afle. Acel pâlc de broscoi îi aprinsese fantezia și ajunsese să atribuie micilor animale virtuți cugetătoare și chiar umane. În timp ce le luau urma, Tommaso și tovarășii lui
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
o cafenea. La fel și ușa de la capătul celor șapte trepte care duceau într-un fel de demisol. Încăperea era întunecoasă, aș zice mult mai întunecoasă decât noaptea de-afară, căci în odaia subpământeană, cu pereții coșcoviți, ca un cavou părăsit, nu exista nicio sursă de lumină. Și, totuși, întunericul era de un fel anume, inegal, încât pe pereți jucau forme și mai întunecate, camera părea populată de trupuri-fâșii, de flăcări negre, unduindu- se ca niște năpârci. Iar în mijloc, întins
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
apucă, pe bâjbâite, frânghia de la căruțul lui Coltuc. Știau încotro să se îndrepte, dibuiseră locul din zori, nimeni nu i-ar fi căutat acolo. Atâta că trebuiau să ajungă la colțul celălalt, dinspre Moșilor Vechi, și apoi printre gangurile clădirilor părăsite. — Mai repede, gâfâi Costică Ologu, dar știa și el că mai repede nu se poate. În față mergea orbul, cu pas măsurat și fruntea ridicată de parcă adulmeca aerul pâclos. Cu o mână ținea măciulia bastonului cu care își vestea pașii
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
Uite că asta nu se putea, chibzui piticul. Maică- mea, ce să zic, m-a iubit mult, ca să stau comod, m-a așezat cu capul pe calea ferată. Numai că nu știa, săraca de ea, că e o cale ferată părăsită... — Da’ dacă stau io să mă gândesc, intră și Iadeș în discuție, ceva tot tre’ să fi fost, măcar o drezină, altfel nu tăia așa strașnic din tine... — Băga-mi-aș, începu Chisăliță, ca de fiecare dată când urma să
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
era distins, combinat din piese de familie și mobile noi, dozate cu gust și cu evitarea aspectului de anticărie și a somptuozității deplasate. Însă fațada casei era neglijată, geamurile sparte, cu excepția celor de la apartamentul de strictă folosință, niciodată înlocuite, curtea părăsită buruienilor, poarta de fier masiv înclinată, ieșită din piIoni, stând parcă a se prăbuși peste om. Gaittany nici n-o vedea, ieșirea în curte reprezenta pentru el o faptă imposibilă; de la poartă, descins din trăsură, trecea repede până la ușă și
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
decembrie, actorul care mânca semințe dispăru fără urme. Căutat prin toate trupele posibile, din București și din provincie, nu se dădu de el. Exact în ziua de Crăciun începură la un teatru din apropierea vechii primării, într-o sală multă vreme părăsită, o serie de reprezentații, pentru care se făcu în jurnale o reclamă americană. Intrarea teatrului însăși era acoperită cu placarde de pânză pe schelet de lemn, pictate cu imagini simbolice din cuprinsul reprezentației. Prima caracteristică a reprezentațiilor era că în afară de
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
ieși curând să ia aer pe balconul sufletului nostru" (p. 215). Plictiseala este acea tristețe "care iese încet la suprafață din viețile noastre tocmai atunci când lipsește viața, stimulările, întâlnirile, schimbările, surprizele" (ibidem). Când suntem dominați/stăpâniți de plictiseală, "ne simțim părăsiți, abandonați într-un deșert. Totul este răsuflat și anost", notează R. Holmes și J. Holmes (2001, p. 74). Ca și tristețea sau depresia, plictiseala presupune un gol interior care tânjește să fie umplut. Uneori, ne avertizează F. Wilks (2003), plictiseala
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
ne hărțuie și ne macină timpul cu false probleme. În Păltiniș este furtună seacă, fără zăpadă, copaci frânți și beznă desăvârșită. Sîntem obosiți, la recepția hotelului nu e nimeni și situația începe să devină puțin dramatică. Locul pare devastat și părăsit. Urc cu Andrei colina către vila lui Noica, ținîndu-ne de mână, cu mâinile libere întinse în față, pentru a nu ne izbi de copaci. Sîntem precari și ridicoli. Noica era îngrijorat (ne aștepta de la 3 după-amiaza). Preia rapid situația și
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
propuse - toate, forme de anexare la "întîmplările" climatului cultural) reprezintă calea curentă a neîmplinirilor noastre. Mă uit fascinat la tabloul risipirii de-o viață a lui P., omul tuturor putințelor și tuturor nevrozelor în sfera culturii umaniste; zeci de poteci, părăsite de îndată ce au fost încercate, cel mai adesea deschise de câte o mică comandă socială sau de către un impetus necontrolat. În condiții de forță interioară, tentația unei asemenea risipiri ar fi dat naștere la o poikilie de tip renascentist. Și apoi
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
fiecare clipă în plus povestea uneia care s-a scurs. 4 ianuarie Repezindu-mă ieri, din Sibiu, până la Păltiniș am avut revelația felului în care profanul invadează și acoperă "sacrul", asemeni templelor budiste înghițite de jungla cambodgiană, asemeni oricărui templu părăsit devorat de buruieni, de șopârle și de straturile roșiatice ale pământului, care cresc ca părul unui mort, ca o unghie netăiată a naturii. Străbat drumul pe care-l făceam prin pădure între cabana 23, în care Noica a locuit între
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
august 1876] DE PE CÎMPUL DE RĂZBOI ["SE CONFIRMĂ DEFINITIV... Se confirmă definitiv că sârbii au pierdut însemnata bătălie de la Alexinaț și că sunt în retragere. Deși ei mai țin încă orașul și întăriturile, totuși poziția aceasta se poate privi ca părăsită și ocuparea ei se justifică mai mult prin lucrările necesare pentru a aduce în siguranță materialul de război grămădit în cetate; pe când aripa stângă a armatei lor se retrage spre Deligrad și Ciupria, turcii înaintează încet pe malul stâng al
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
de pe Milcov, familii pe cari prefectul Nerone Lupașcu le-a maltratat cu propria sa mână, silindu-se astfel a-și părăsi vetrele și lucrurile. În van le-au fost rugămintea să li se permită a-și lăsa lucrurile în locuințele părăsite până când vor putea să și le ridice și să și le transporte în alte părți; această voie li s-a refuzat în mod categoric. Mai mult decât atât. Locuințele lor au fost violate, ușile au fost sparte cu forța ți
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
fine știrea cea mai nouă a Agenției Havas e următoarea: Cea din urmă comunicare ce se va face de cătră plenipotenți în ședința de luni va fi un rezumat atenuat al cererilor formulate de puteri. Câteva puncte ar fi chiar părăsite. Nu s-ar face mențiune despre escorta de jandarmerie, despre cantonarea trupelor în fortărețe, despre împărțirea Bulgariei în două provincie. Atribuțiunile comisiunii de supraveghiare ar fi împuținate. Aprobarea puterilor pentru numirea guvernatorilor n-ar fi cerută decât pentru întîia dată
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
al pământului din casa mea. Casa mea a înghețat propriul stat Casa mea nu mai gătește nici un fel de carne. Nici o căldură Nici o omenie împinsă la colț Nici o jale Nici o casă proprie Povestea împuțită a vieții mele bântuie casa mea părăsită Și îl zăpăcește pe pocitul de Sepp. Așa cum arăta către el, Nu a trăit viața întreagă a nici unui om Numai durerile unui corp Din al cărui întreg Ar fi putut să fie el (mai cosește un pic) Eram dintotdeauna înalt
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
mecanic” cu „mașinismul nemecanic” și „industriile nemașiniste”: automatizarea, robotizarea, munca asistată de calculator, biotehnologiile, energiile „neconvenționale” etc.). Efectele, ce Încep să apară, ale acestor schimbări sunt Încă nestabilizate, unele din tendințele sprijinite până acum sunt reanalizate critic, revizuite sau chiar părăsite. Ceea ce trebuie acum să reținem constă În: a) Noul context tehnologico-economic a creat posibilitatea unei Înalte productivități a muncii, producerii unei mase mari și variate de produse care pot satisface cantitativ necesitățile de bază ale majorității populației. Noile tehnologii dau
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
de judecată părinților dezinteresați în mod vădit o perioadă mai mare de 6 luni, de copilul încredințat în condițiile legii unei persoane fizice sau juridice de stat sau private. Instanța va fi sesizată de conducerea instituției unde se află copilul părăsit sau de procuror în termen de 3 luni de la data împlinirii termenului de 6 luni de când părinții au încetat legăturile cu copilul. Citarea părinților, a autorităților tutelare și a persoanelor prevăzute de art. 3 din L.47/1993 este obligatorie
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
ședințe extraordinare, ele nefiind publice. Competența comisiei este de a soluționarea cauzelor privitoare la copiii aflați în dificultate, luând măsurile de protecție necesare acestora. Competența teritorială apartine Comisiei pentru protecția copilului în a cărei rază teritorială a fost găsit copilul părăsit ori lipsit de supraveghere. În termen de cel mult 15 zile de la data sesizării, comisia pentru protecția copilului are obligația de a soluționa cauza, chemând în fața sa copilul care a împlinit vârsta de 10 ani, părinții și persoana sau familia
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
1 cm în luna noiembrie, 17 cm în decembrie, 19 cm în ianuarie și 4 cm în luna martie). Prezența vegetației - mai ales în pădurile din zona Tarnița și Valea Epei și pe cursul de apă al Berheciului, generează microclimate părăsite, unde cu ani în urmă se putea practica climatoterapia 1. În comuna Oncești primele observații meteorologice oficiale organizate au început în anul 1951 cu o stație meteo auxiliară, instalată în curtea cetățeanului Vasile Dumitrescu. Această stație a reușit să asigure
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
până la revărsarea în Dunăre, distrugând în continuare vieți omenești, animale și diverse bunuri. Comuna Oncești nu a fost afectată drastic de aceste inundații. HIDROGRAFIA Apa provenită din ploi, topirea zăpezii și din revărsări creează mlaștini de dimensiuni pentru anumite cursuri părăsite, denumite „bârlădețe”. Pârâul Berheci, trăgându-și apele din Dealul Zarea Obârșiei la vest și din Dealul Madiraș acoperit de Podișul Mălurei la nord, ajunge la Tarnița, dă binețe la est cu pârâul Petrești, care izvorăște de la est de satul Antohești
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
a înviat!”, iar credincioșii răspund: „Adevărat a înviat!”. După acest ceremonial, urmează slujba de Înviere. Toate mormintele sunt luminate, pentru a aduce și celor plecați din lumea viilor, lumina credinței. Se aprind lumânări la toate mormintele, chiar și la cele părăsite, pentru ca nici un suflet să nu fie lipsit de lumină în noaptea de Înviere. Femeile sau alt membru al familiei, pregătesc un coș plin cu pască și ouă roșii pentru a fi sfințite. La biserica din Făgheni se așează credincioșii
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
iar, după moarte, de „niște țărani”. Un caz interesant e cel în care intelectualul dilematic Bologa se îndrăgostește de țăranca Ilona și are cu ea vii raporturi carnale. Erotica personajelor lui Rebreanu e adesea febrilă, delirantă. În Jar, o fată părăsită se împușcă așezând revolverul în locul obișnuit al gurii iubitului. La Camil Petrescu, personajele au dimpotrivă, lucidități aproape nefirești. Ștefan Gheorghidiu explică, fără rușine, unei femei mult mai în vârstă, cum devine cu luciditatea analitică și în ce fel ea, în loc să
Trecute vieți de fanți și de birlici [Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
ceea ce autorul ar fi putut să ajungă. Medicina românească a dat literaturii câțiva autori care valorifică numai parțial în scris, precum Rabelais, experiența lor profesională. Astfel sunt Augustin Buzura, Dan Tărchilă, Răzvan Petrescu. Ultimul folosește mai consistent cariera sa medicală, părăsită ulterior. El a debutat ca scriitor cu o farsă. Trebuind să descrie o boală la un seminar din facultate, a inventat tabloul clinic al unei maladii ficționale: encefalita neagră. Colegii și profesorii au luat-o de bună și astfel s-
Trecute vieți de fanți și de birlici [Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
preznți la evenimente: vizita olimpicilor români în Belgia - 24-28 ianuarie, 2004, de George Robert Butunoi, “Jurnalul de excursie la Iași”, de Oana Vârlan, SilviaNicoleta Dulgheru, cu opriri și detalieri de la Planetariu, Observatorul Astronomic - unde au rămas cu impresia unui muzeu părăsit și care, dacă ar fi mutat la Bârlad, pe “Dealul Morilor”, ar deveni, sigur, și o sursă de bani de pe urma lui, printr-o mai bună organizare a activității de cercetare dar și de “explorare” a lui; “Jurnal de Olimpiade” 14-18
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]