3,646 matches
-
pierdut în timpul inflației avutul lor la Casa de economii, la bancă la titluri de valoare și la împrumuturi, la ipotecă, la asigurări și a.m.d. Mărcile poștale însă au păstrat valoarea lor. Cine a plasat economiile sale în mărci șia păstrat avutul său.” Abonații la Filatelia aveau avantajul că își puteau da mâna cu prietenii filateliști peste țări și mări. Era redactată în limbile română, franceză, germană și engleză. * Fișier Fișier, revistă scoasă la Cernăuți în anul 1934 de E. Ar
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
subtitluri, ani de apariție, întemeietori, susținători, colaboratori, tipografii, rubrici mai importante, genuri gazetărești folosite) am redat și conținutul unor articole și informații considerându-le utile cititorilor fie și numai pentru a-i invita la răsfoirea colecțiilor. Multe publicații nu sau păstrat, ceea ce m-a determinat ca, având la îndemână bibliografia altora să înscriu ca într-un inventar titlul lipsă din arhivele bibliotecilor, conținutul materialelor, fie și succint, pentru ca publicul să cunoască și să înțeleagă dorința bibliotecarilor și a cititorilor de a
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
după moartea tatălui lor. Clasate aparte de cele șase cutii mari care constituie Arhiva SW, alături de întreaga corespondență științifică și personală primită sau emisă de Wikander, scrisorile de la Eliade reprezintă corpusul cel mai consistent, mai consecvent și mai cu grijă păstrat. I-ar urma, poate, corespondența cu lingvistul danez Kaj Barr sau cu Otto Höfler. În cazul lui Wikander, scrisorile dintre anii 1951 și 1955 (14 la număr), cărora li se adaugă și singura scrisoare trimisă de Gunnel Wikander în numele soțului
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
mai reveni. Când se va Întâmpla aceasta, nu se știe. Deocamdată, te rugăm dă un telefon la Iași și liniștește pe păgubaș că pălăria despre a cărui soartă nu se va fi știind se află În bună stare - cu grijă păstrată, la noi. După plecarea Dv., spre seară am găsit-o uitată pe un scaun În sufragerie. Cu sănătate, M. Niculăiasa P.S. Rugămintea e justificată și pentru faptul că nu cunoaștem adresele de la Iași, spre a urmări pe păgubaș. </citation> <citation
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
bune. M.V. Pienescu </citation> <citation author=”PIENESCU Mircea V.” loc=”București” data =”4/III.1974”> Dragă Eugen Dimitriu, Am citit cu multă durere În suflet știrea despre moș Jorjâcă. În toamna trecută i-am văzut pentru ultima oară slova lui păstrată ca În tinerețe. Amintirea mea, Însă, merge mai departe când, copil de 6-8 ani, Îl vedeam În casă la bunica mea - sora lui Elena Manoliu, veșnic vesel și cu vioara gata pentru cântare. Ai și mata fotografiile orchestrei din str.
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
mai rar. Documentația aflată În posesia d-lui Nichita, dacă n-o reclamă liceul No. 2 pentru arhiva sa - cum ar fi firesc - cred, că ar fi bine s-o dea Muzeului pt. literatură al matale, unde va fi bine păstrată și ușor folosită de cercetători. Da, În principiu, „Junimea” de la Iași, acceptă o „Monografie Bârsescu” dar treburile merg Încet și greoi. Le-am trimis o probă din Cap. I, dar n-am primit nici un semn; de nici un fel. Mă bucur
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
a trimis pe calea mării lui Solomon, aliatul său, aurul și lemnul prețios cedru, chiparos și santal necesare înălțării primului Templu. Pe vremea când Isus a trecut pe aici, hipodromul roman în formă de potcoavă încă nu exista. Foarte bine păstrat, cu spina sa mediană și cu gradenele sale, înconjurat de blocuri care au mușcat fără rușine din spațiul verde, el dă înspre o zonă semiindustrială à la De Chirico, presărată cu arcuri de triumf, coloane decapitate și mozaicuri rămase în
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
e metafora noastră, atâți cîți suntem, credincioși și necredincioși, și care o facem pe struții. Să-i fim recunoscători, acestei oglinzi arzătoare care aduce la incandescență secretele noastre intime, pentru că ne face să scoatem capul din nisip. Cel mai bine păstrat, cel mai fatal pentru "previziunile noastre romantice", este și cel mai derizoriu, ca litera ascunsă a lui Edgar Poe. Este secretul energiilor mutante și al ambivalențelor elanurilor noastre de credință. În interiorul oricărei adunări de oameni, după cum s-a văzut, zace
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
cum-se-cade cu privire la nevoile țăranului. Alți comeseni: Enășescu (gazda), Ulle, Ciolac, Lazăr Teodoru (un om solid și foarte cumsecade), Draganovici (architect), Giurgea, Dumitriu (profesor), Răut (profesor) în afară de frații Stavri 3 ș.a. La Botoșani am văzut biserica Popouților, cu un turn minunat păstrat, clădire din vremea lui Ștefan-cel Mare. MARELE NEDREPTĂȚIT Și bea, și bea, până la scara Murgului. Pe o margine de câmp a înflorit așa de multă păpădie, încât se pare că de-asupra erbii a căzut o ușoară ninsoare. Închin în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
tristeță înfricoșată. Nu-i izvor, nu-s pășuni. Rar câteva locuinți sărace. "Munte-negru". Dubrovnic, grădină îngrijită. Ajungem pe drumuri cotite, pe marginea sinuoasă a Mării Adriatice. Terase de măslini, portocali, agave, palmieri. Oraș în terase, mărginit de cetatea Raguzei, bine păstrată încă și, impunătoare. Populație vioaie, blândă și primitoare. Copiii salută. În piață (poiana) sătenii din împrejurime aduc pe căluții muntenești câte-un braț de așchii și găteje pentru trebuințile orășenilor. Lemnele se vând cu cântarul ca și pâinea. Frumoase clădiri
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
trăistari,/ Să facă trăisti la măgari” (Țăndărei - Ialomița). Ofranda căprioarei este menită pământului roditor și meșteșugarilor, două coordonate ale dimensiunii practice a lumii, secătuită de vitalitate. În plus față de conotațiile deja discutate ale splinei, absentă din corpul transfigurat totemic sau păstrată ca dovadă a vânătorii, trebuie precizat că acest organ reprezintă „un simbol de versatilitate, precum dispozițiile schimbării”, ceea ce justifică atitudinea ludică a fetei. Că ciuta și fecioara sunt una este sugerat și mai clar de acele colinde în care tânărul
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
Naționale a Poloniei, o cantitate de 3 tone de aur, rechiziționată de către armata poloneză pentru eventuale plăți, a intrat în România ceva mai târziu. Acele 3 tone n-au mai putut părăsi România, au rămas la Banca Națională a României, fiind depozitate și păstrate, fără vreun acord oficial între cele două bănci centrale, fără nici un document încheiat între cele două guverne, doar în baza unei chitanțe de primire. Pe bază de cutumă și bună practică - comportamente sfinte pe care trebuie să le aibă ori
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
a Tezaurului Băncii Naționale, adăugind că „Guvernul rus garantează integritatea lui“ atât în „timpul parcursului, cât și pe tot timpul cât depozitul va rămâne la Moscova". Al doilea protocol urma a fi semnat la Moscova între funcționarii respectivi, iar cheile păstrate - una de funcționarii ruși, iar a doua de cei români. Îndată (după primirea acestei note, ministrul de Finanțe anunță Banca Națională (adresa No. 1.151 din 11 decembrie 1916) că poate expedia în toată liniștea stocul său metalic la Moscova
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
mai citează chivotele și epitrachilul de la Bistrița, darurile lui Vasile Lupu și ale soției sale, Tudosca, de la biserica Trei Ierarhi din Iași; minunata Evanghelie scrisă de Isidor din Bădăuți. S-au irosit urmele pietății bătrânilor voievozi și a strămoșilor noștri, păstrate - din timpul veacurilor - ca niște moaște scumpe din trecutul zbuciumat al poporului nostru. Un erou ! „Pe când generalul Polivanov, ministru de Război al Rusiei țariste, scria la 7 noiembrie 1916 raportul secret - divulgat de Soviete - prin care sfătuia încorporarea României; pe când
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
în data de 29 mai 2013, în prezent, angajată ca sudor la Grup Tar, Iași. Interviul a fost realizat in vestiarul atelierului, la sediul firmei. Transcriere: Nicolai Dolghi Serinela Pintilie: - Ați spus că v-ați născut în 1958. Ce amintiri păstrați locului nașterii și familiei ? Anica Mititelu: - Amintiri foarte frumoase. Am fost primul copil la părinți, am fost răsfățată de părinți ca orice copil mai mare. După aia, greutăți, să am grijă de ceilalți, am fost cinci, suntem, de fapt. S.
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
de Mecatronică și Automatizări, ca electrician de întreținere și reparații. Interviul a fost luat în incita școlii. Transcriere: Nicolai Dolghi Ionel Apetrei: - Sunt Apetrei Ionel și fac un interviu despre Nicolina de altădată. Să-ncepem cu copilăria dumneavoastră. Ce amintiri păstrați locului nașterii ? Dar familei ? Gheorghe Malii: - Fiecare... copil are niște amintiri... foarte... bune din copilărie, nu ? Școala... clasele, da, opt clase care am stat la țară, în rest... I. A.: - Unde ați urmat școala primară ? G. M.: - Comuna Șipote, satul
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
la pensie. Transcriere: Nicolai Dolghi și Serinela Pintilie. Dan Gherghel: - Tu pui întrebările și eu raspund, nu ? Serinela Pintilie: - Da, dom’ profesor. Interviu cu domnul profesor Dan Gherghel de la Liceul Tehnologic „Nicolina”, Iași. Hai să-ncepem cu copilăria. Ce amintiri păstrați locului nașterii ? D. G.: - Foarte multe. S. P.: - Cum ar fi ? D. G.: - Deci, locul unde m-am născut... chiar dacă este un loc mai..., cu oameni mai săraci, este locul unde mă simt excepțional, locul unde, imediat, îmi vin în
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
Vraciu: - ...Detalii de ordin tehnic... Eu nu vorbesc tare, dar e o anumită tehnică... când ai mai puțini [studenți - n. ns. S. P.] în grupă... Nicolai Dolghi: - Să-ncepem cu copilăria dumneavoasrtră... M. V.: - Copilăria mea ? N. D.: - Da. Ce amintiri păstrați locului nașterii ? Și al familiei ? M. V.: - Foarte frumoase. Cele mai frumoase. Pentru că am avut... norocul să mă nasc într-un oraș minunat, în care m-am întors în fiecare an, vacanța de vară, ș-am petrecut acolo până la două luni
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
6 noiembrie 2013, fost director al Uzinei Mecanice Nicolina, în prezent pensionar, la Liceul Tehnologic de Mecatronică și Automatizări, Iași. Intervenții: Serinela Pintilie și Claudia Homutescu. Transcriere: Serinela Pintilie. Ionel Apetrei: Domnu' Budacea, să-ncepem cu copilăria dumneavoastră. Ce amintiri păstrați locului nașterii ? Ștefan Budacea: Da. Încep de-acolo. Deci, eu sunt din comuna Deleni, județul Vaslui, suntem trei frați, eu sunt cel mai mare dintre frați. Am terminat elementara acolo-n comună și, la terminarea școlii elementare, o chemat părinții
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
cu domnul Constantin Ghergheșanu, fost director al Liceului Industrial „Nicolina”, Iași, în prezent pensionar, profesor asociat, în data de 12 noiembrie 2013, la Liceul Tehnologic de Mecatronică și Automatizări, Iași. Intervenții - Serinela Pintilie. Transcriere: Serinela Pintilie. Roxana Ailincăi: - Ce amintiri păstrați locului nașterii ? Dar familiei ? Constantin Ghergheșanu: -... Locul nașterii... n-am ce să păstrez, pentru că n-am mai trecut pe-acolo de foarte mult timp. Acu’, vreo doi ani am trecut, întâmplător, însă..., dacă mi-l imaginez, numai din spusele mamei
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
fost emise din Iași, o treime din Suceava și nici unul din vechile curți domnești. Sistemul curților domnești dispare în secolul al XVII-lea și Iașii vor exercita, de la jumătatea acestui secol până la Unirea din 1859, funcția de capitală domnească. Documentele păstrate arată că voievozii Moldovei au dat târgului Huși, curții domnești de aici, orașului de mai apoi și Episcopiei un loc special, căci adeseori au poposit, s-au așezat vremelnic ori au căutat adăpost aici. În Letopisețul său, ce se încheia
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
românii scrise de Costache Negruzzi. Vechea cetate a lui Ștefan cel Mare, unde voievodul se adăpostise după înfrângerea de la Războieni-Valea Albă (1476), cucerită acum de armata polonă după rezistența eroică a doar 16 străjeri, nu a putut fi multă vreme păstrată. Însuși cronicarul campaniei, Fr. Gaston de Béthune, remarca faptul că „fusese părăsită din cauza dezertării garnizoanei noastre, dar au fost trimise alte trupe din ordinul regelui pentru a lua din nou în stăpânire această cetate” (14 noiembrie 1686, Stryj). Nu însă
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
a fost ridicată în rang, biserica episcopală din Huși a beneficiat și ea de privilegii speciale, pentru locuitorii așezați în „sloboziile” mănăstirești, precum și cei din satele, proprietăți ale Mitropoliei Moldovei și ale Episcopiilor de Roman, Rădăuți și Huși. În documentele păstrate, se prevedeau adeseori nu numai scutiri de natură economică, ci și de natură judiciară: poslușnicii să nu fie judecați de pârcălabi, de paharnicul al doilea sau de către alți judecători. Numai poslușnicii care se făceau vinovați de crime sau furturi trebuiau
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
lemnar cu greu ar fi putut să le potrivească mai bine. După ce a folosit această cruce, din același lemn făcu o alta foarte mare și înaltă" (op.cit., p.85). Crucea respectivă a fost găsită de guvernatorul Diego Velazquez, fiind singura păstrată până în zilele noastre din cele 29 ridicate de Amiral. Crucea, numita "La cruz de la Parra" Crucea viței de vie a cărei vechime a fost confirmată cu carbon radioactiv, a fost învelită în argint și se păstrează azi în catedrala Nuestra
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
firma Sociedad Mendez Garcia y Cia. Partagas, marcă lansată în 1845 de fabricantul Jaime Partagas. El este cel care a introdus tradiția "lecturilor" în fabricile de tutun, în timpul producției citindu-li-se muncitorilor ziare și opere literare, pentru "deconectare", obicei păstrat și în zilele noastre. Astăzi, fabrica, cea mai veche din Cuba, este muzeu. Romeo și Julieta, nume preluat de la W. Shakespeare, de I. Alvares și M. Garcia, la lansarea, în 1875, a mărcii. Pro-prietarul din 1903 al fabricii, spaniolul José
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]