6,523 matches
-
poate ascunde o rușine Ori o durere, morți aparente, timide ființe,mereu alergente, iubesc, cine știe, iubesc cu ardoare, dar mă ascund, labirinturi,culoare, mă pierd peste tot, dar cel care pierde iubește mai mult, are semnele certe. O piatră palidă vorbește în versuri, Sunt dealuri ce ne spun doar poeme, Pereții mint, sunt trufași, ca șefii, Lăuntric cerul se deschide devreme. Există vieți fumegătoare, fiori, Poți să te pierzi în ele ca-n haos, Există călători mai morți decât morții
BAVARIA de BORIS MEHR în ediţia nr. 1129 din 02 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353829_a_355158]
-
poate ascunde o rușine Ori o durere, morți aparente, timide ființe,mereu alergente, iubesc, cine știe, iubesc cu ardoare, dar mă ascund, labirinturi,culoare, mă pierd peste tot, dar cel care pierde iubește mai mult, are semnele certe. O piatră palidă vorbește în versuri, Sunt dealuri ce ne spun doar poeme, Pereții mint, sunt trufași, ca șefii, Lăuntric cerul se deschide devreme. Există vieți fumegătoare, fiori, Poți să te pierzi în ele ca-n haos, Există călători mai morți decât morții
BAVARIA de BORIS MEHR în ediţia nr. 1129 din 02 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353829_a_355158]
-
zâmbetul drag al doamnei bibliotecare. - Vai, dragule, da’ cine te-a învățat să vorbești așa frumos? Mă-ta era așa lingușitoare! - Doamna, haideți...uitați, asta nu-i Elena? am zis eu, schimbând subiectul și arătând spre o fată cu tenul palid și un smoking bej, și o femeie cu căciula și ditamai haina pe ea, amândouă articolele de îmbrăcăminte din blană. Una mai scundă decât cealaltă, astfel una fiind mai înaltă decât cealaltă, logic. Presupusa mamă a Elenei deschise ușa, ne
SCRIITORII MEDIOCRI FAȚĂ DE VIAȚA DE CELEBRITATE de EMANUEL ENACHE în ediţia nr. 1863 din 06 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/353924_a_355253]
-
Columb. America este la doi pași pentru un vânt cuminte și la trei pentru unul mai cu toane. - Curios. Vântul umflă vela cum îi spui tu de se vede cu ochiul liber iar eu nu-l simt. - Este doar o palidă briză, adică un vânt domol moldovenește. Văd că te-a doborât totuși, pari obosită moartă. Oare vei avea forța necesară dacă vine o furtună? - De forță nu mă plâng. Am și de prisos. Dar deie Domnul fă nu întâmpinăm furtuni
DOUĂ GRADE DE LIBERTATE ŞI UN PRIETEN.-1- de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1573 din 22 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353938_a_355267]
-
groază personală amestecată până la saturație cu o lavă fierbinte de lehamite, dar și cu puternicul dispreț interior față de spectrul lugubru în care se complac de mai bine de două decenii postdecembriste toate partidele și formațiunile încropite la repezeală, niște entități palide la chip și la spirit, ce înoată, din păcate, laolaltă de ani și ani în aceeași „ideologie” imprecisă de grup nesătul și sunt animate intens de o serie de interacțiuni specifice profund dăunătoare imaginii României pe plan intern și în
LUMEA POLITICĂ ŞI IŢELE EI MURDARE de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 705 din 05 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/353015_a_354344]
-
i-a pricinuit căderea din sfera aceea atât de frumoasă unde își trăise viața că pastor. După trei spatamani mă plimbam prin Valencia pe unul din marile bulevarde și deodată mă întâlnesc față în față cu Julio era foarte serios palid la față și cu un aer de vinovăție îmi dădea impresia că îi era rușine de mine îmi spuse: ,,Salut ce mai faci?“ ,,Bine mă bucur să te revăd.“ ,,Si eu de fapt mă plimbam așa singur prin mulțime și
SPOVEDANIA UNUI OM de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353073_a_354402]
-
cât a trăit și văd că nici după moarte nu ne slăbește, Doamne-apără! Septembrie nu mai avea putere să păstreze verdele din frunzele salcâmului de la poartă când tata a intrat în curte. Slab, înalt, cu capul gol, tuns scurt, nebărbierit, palid, un palid cafeniu, de parcă anunța culorile de octombrie târziu, cu fruntea lui înaltă și luminoasă, cu aceiași ochi ca frunzele cu nervuri de bronz, pășea încet, sorbind cu privirea tot ce îl înconjura: pomii, cățelul, căruța, șirile, grajdul, porumbarul gol
DE SILVIA OLTEANU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1323 din 15 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/353119_a_354448]
-
trăit și văd că nici după moarte nu ne slăbește, Doamne-apără! Septembrie nu mai avea putere să păstreze verdele din frunzele salcâmului de la poartă când tata a intrat în curte. Slab, înalt, cu capul gol, tuns scurt, nebărbierit, palid, un palid cafeniu, de parcă anunța culorile de octombrie târziu, cu fruntea lui înaltă și luminoasă, cu aceiași ochi ca frunzele cu nervuri de bronz, pășea încet, sorbind cu privirea tot ce îl înconjura: pomii, cățelul, căruța, șirile, grajdul, porumbarul gol, casa, cerul
DE SILVIA OLTEANU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1323 din 15 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/353119_a_354448]
-
Balcic) și, spre a mai dinamiza starea de extaz, cu drame și motive livrești, vag echivoce (Răpirea sabinelor, Muzele), sau cu un oarecare fior al tainelor și spaimelor nocturne (Ursitoarele nopții). Toate acestea nu sunt altceva decât tulburi reminiscențe, și palide (ca să nu zicem jalnice) substitute ale nemuncii edenice, nemuncă irosită pe veci și zadarnic râvnită. Fiindcă porunca s-a dat și nu există remediu: “În sudoarea feței tale îți vei mînca pîinea ta, pînă te vei întoarce în pămîntul din
EUGEN DORCESCU, PICTURILE DENISEI MIHĂILĂ SAU “ÎN CĂUTAREA PARADISULUI PIERDUT” de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1364 din 25 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353158_a_354487]
-
sloiuri mari de gheață, Care ne fac mai singuri și ne leagă. În unduirea lanurilor coapte Și-n freamătul pădurii de lămâi, Se-amestecă în taină mii de șoapte. Și chiar de vrei să pleci, tot mai rămâi Cu luna palidă în miez de noapte, Ea să te-asculte și tu s-o mângâi. VERDE Cum se-așează seva-n firele de iarbă Și-n frunzele ce se desfac din muguri, Pământul freamătă, brăzdat de pluguri, Pădurea-și pune ramurile-n
CURCUBEU de LEONTE PETRE în ediţia nr. 1707 din 03 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352593_a_353922]
-
vehicule fără motor, până au obosit. Când n-a mai avut putere să se mai cațere și-a amintit de mama și a luat-o la fugă. În câteva minute a juns acasă și mama o aștepta pe balcon, sprijinită, palidă, ușor tristă. Când a deschis poala rochiei, mama s-a înveselit brusc. Fetița ei plecase să-i aducă cireșe galbene. Și nu a certat-o și nu a întrebat-o nimic, avea un fel de melancolie și privea într-un
DESCOPERIRILE LACRAMIOAREI de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 255 din 12 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/352630_a_353959]
-
fie pregătită să plece la Călărași și a pornit grăbit spre ferma de vaci. Când a văzut-o pe tânăra sa colaboratoare în ce stare se află, cât era el de trecut prin viață, s-a speriat. Fata avea chipul palid, fără nicio picătură de sânge care să-l mai coloreze și privea în gol, bolborosind continuu vorbe fără noimă. A chemat mașina și s-a urcat cu fata, plecând direct la dispensarul comunal. Medicul dispensarului a analizat starea fetei și
CUMPANA VIETII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 255 din 12 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/352647_a_353976]
-
Cu inima-nghețată de fior, În care nu-și mai află adăpost Iubirea doborâtă de mult dor. BRIZĂ ( sonet ) de Leonte Petre Respiră marea, briza și-o trimite Să șteargă urme, pașii din nisipuri, Să netezească riduri de pe chipuri Prea palide, prea triste, obosite. Cu adieri ușoare, nu tertipuri, Coboară în privirile uimite, Să șteargă lacrimi încă nerostite, Pornite din dureri de multe tipuri. Se-ncurcă și prin alge și prin plete, Cu răsuflarea ei cu iz de sare, Își desfășoară
TREI SONETE de LEONTE PETRE în ediţia nr. 1620 din 08 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352724_a_354053]
-
ascultând Sam Smith Leave your lover* O fixam cu privirea. Plângeam, deși nu o cunoșteam. Energia dispăruse, ca semn că nu mai era prezentă acolo...doar eu și cadavrul ei...și fața cea întinsă, cu pomeții proeminenți nu mai erau palizi, ci puțin rumeniți, ca și cum, în timpul operației, refuza să trăiască sau poate a vrut o moarte prin asfixiere -sinucidere inconștientă-, iar conștiința mea dorea să știe de ce am fost atât de afectată și “traumatizată” de apariția acestei paciente? De ce bărbatul în
UN BĂRBAT DISCRET (ROMAN) de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 2315 din 03 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/352712_a_354041]
-
iar acel domn voia să o ia înainte, pentru că ignora claxoanele celorlalți șoferi. Nu era prea cald afară. Eventual, 19-20 de grade. Am adus în discuție temperatura pentru că motociclistului i se făcuse cald și își dăduse jos casca. Avea fața palidă și, totuși, parcă transpirată... poate casca era prea strânsă și îl sufoca, dar e posibilă și varianta căldurii strânse în interior, jocul energiilor negative, probabil inspirate de probleme tipic bărbătești. Și aici m-am referit strict la partea masculină, deoarece
UN BĂRBAT DISCRET (ROMAN) de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 2315 din 03 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/352712_a_354041]
-
din cimitir. Încercă să deslușească chipul necunoscutului, dar umbrele continuau să-l învăluie în mister. Fără să-și dea seama, se lăsă purtată pe o colină cu fânețe. Deodată, făptura de alături își întoarse fața către ea și la lumina palidă a lunii zări un chip alb, zâmbitor și doi ochi negri, pătrunzători. - Tu ești!?- tresări deodată Narcisa parcă trezită dintr-o vrajă. - Ești surprinsă? - auzi o șoaptă ca o adiere de vânt. - Nu mă așteptam să te întâlnesc... De ce apari
XIX . CAVALERUL NOPŢII (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1529 din 09 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353691_a_355020]
-
Moare timpul la răscruce Conducând pe om spre cruce. MAL DE SIÈCLE III O atmosferă neagră, de cenușă S-a coborât pe plaiul însorit, E-o apăsare de mormânt și neputință Ivită-n suflet și în gând. E-o oboseală palidă în casă E-o minte leneșă, trândavă, E-o apatie peste noi, E-o cobe moartă între sori. E plânsul erei istovite, De valuri de angoasă bântuită, E-o lehamite de păcate, De nori și soare și de fapte. Elena
MAL DE SIÈCLE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1185 din 30 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353723_a_355052]
-
să pun un câmp de roșii maci, Apusul să-l culeg din vârfuri de copaci Când ploile se-ascund în dosul minții. Lasă-mă să cred c-am fost o zi iubită Când frunzele-mi cădeau greoi la glezne, Și palidă te căutam în bezne Cerșind o sărutare prea grăbită. Lasă-mă să cred că sunt dovada vie Ce poartă-n suflet magica iubire, Am flacăra de dragoste-n privire Aprinsă-n veci, în ritm de poezie. Referință Bibliografică: LASĂ-MĂ
LASĂ-MĂ SĂ CRED de MARILENA VELICU în ediţia nr. 1160 din 05 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353750_a_355079]
-
Ajunsera în fața unei intrari.Nu era o cabană. O colibă de lemn ascunsă între copaci.El deschise ușa și o împinse ușor înăuntru. Stai un pic să fac lumină" Pentru un minut dispăru și apoi cameră se inundă de lumină palida a doua lămpi cu petrol.Ea privi în jur.. O încăpere rudimentara Bușteni tăiați rotund în formă de masă și scaune,un pat îngust acoperit cu un fel de blană,cerga...ceva.Un primus așezat pe o altă buturuga.Zambi
POVESTE DE DRAGOSTE(3) de NUŢA ISTRATE GANGAN în ediţia nr. 236 din 24 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/354073_a_355402]
-
se așeza lângă ea, pe cealaltă buturuga.Mult prea aproape , gândi ea...Mult prea departe ,gândi EL. "E cam târziu să te întreb dacă vrei o cafea" Ea încuviința scuturandu-si ușor capul.Parul roșcat dansa o secundă în lumina palida și el își simți stomacul strâns ...Vroia să-și piardă mâinile și buzele în nebunia aceea roșiatica. Vrei ceva...știu eu...vrei să te sărut?" Se juca cu focul.Stia însă că nu o putea speria ușor. Ea îi zâmbi
POVESTE DE DRAGOSTE(3) de NUŢA ISTRATE GANGAN în ediţia nr. 236 din 24 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/354073_a_355402]
-
d'un fantasma evanescente, riflesso e svelato nei vetri sciatti di una mente sciupata da sé stessa. Ti sfioro fra lingue sfavillanti, sperando d'acchiappare un tuo tangibile lembo di pelle. FARUL VERDE Peste pod acum văd pașii profilului meu palida și mascată: ochi în ochi absorbiți ne uităm... Unul este dulce, celălalt pasional. O lumină verde în depărtare închide limită extremă A Lunii: Umbră și Esență Uniți navigam oferind visele noastre norocului. FARO VERDE Sopra îl ponte oră vedo camminare
DESTINUL / DESTINO (POEME BILINGVE) de SIMONA PUŞCAŞ în ediţia nr. 1193 din 07 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354111_a_355440]
-
Leonte Publicat în: Ediția nr. 441 din 16 martie 2012 Toate Articolele Autorului ALEI ÎN TOAMNĂ Frunzele n-ar trebui să cadă, Urmează totuși cursul vieții, Pe alei se plimbă la paradă, Căzând la bruma dimineții, Doar un Soare destul de palid, Încearcă culori să revigoreze, Vântul se joacă cu ele timid, Învățându-le să danseze. Natura se înscrie în a toamnei joacă, Chiar cu aceleași cenușii culori, Pietonii mai calcă în vreo băltoacă, Uitând de acele ofilite flori. Referință Bibliografică: Alei
ALEI ÎN TOAMNĂ de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 441 din 16 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354610_a_355939]
-
horei: “Bate talpa, don'sergent/ Cu Ileana chept-la-chept!”. Și acestea nu-i cădeau bine deloc lui Dumitru. Așa că între cei doi pretendenți la farmecele Ilenei s-a născut, fără putere de stăpânire, o dușmănie de moarte. Peste sat, firea încă palidă a primăverii mângâia pământul reavăn în lumina amiezilor. Soarele nu dovedea însă să dăruiască și destulă căldură pentru sămânța de curând îngropată în brazdă. Abia ieșiți din iarnă, sătenii își terminaseră lemnele de foc, ba chiar și cioclejii cei rămași
DUHUL VINOVAT AL DRAGOSTEI (RĂZBOIUL ÎN AMINTIRI MOŞTENITE) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 449 din 24 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354692_a_356021]
-
Acasa > Orizont > Meditatie > ION IANCU VALE - MARȘUL SUICIDAR AL PROTEZELOR Autor: Ion Iancu Vale Publicat în: Ediția nr. 570 din 23 iulie 2012 Toate Articolele Autorului Undeva, pe întinsa Câmpie a Tăcerii, Ultimul Far semnalizează palid și intermitent. Fire sticloase și rare de iarbă străpung fără convingere cochilia roșietică și fărâmicioasă a solului. Curenți incandescenți de aer învolburează pânze albe de praf, generând tornade rebele. Miasme fetide viciază aerul, incitând Marea angoasă spre a-și flutura
MARŞUL SUICIDAR AL PROTEZELOR de ION IANCU VALE în ediţia nr. 570 din 23 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354722_a_356051]
-
te-oi privi oftând, ferice, / Răpit de farmecul frumuseții. * Și însă de-ai vrea să ai parte.../ Dar ce zic? Timpul ne disparte./ Tu ești sosind, eu în plecare, / A zorilor vie lucire / Nu poate, ah! avea-ntâlnire / Cu-apusul palid ce dispare! *** b. Voi veni cu noi informații , pe măsură ce vom avem totul pus la punct... Referință Bibliografică: Inaugurarea noului cenaclu literar-artistic “Vasile Alecsandri” / Valentina Becart : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1739, Anul V, 05 octombrie 2015. Drepturi de Autor
INAUGURAREA NOULUI CENACLU LITERAR-ARTISTIC “VASILE ALECSANDRI” de VALENTINA BECART în ediţia nr. 1739 din 05 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/347149_a_348478]